close
Documentar

70 de ani de când regele Mihai I a fost obligat să semneze actul de abdicare pentru el şi urmaşii săi

Pe 30 decembrie se împlinesc 70 de ani de la abdicarea regelui Mihai. Șantajat de liderii comuniști, decizia sa a reprezentat „retragerea” ultimului lider marcant al regimului de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial în intreaga Europă Centrală și de Est.

La 30 decembrie 1947, Adunarea Deputaților a fost convocată în ședință de urgență pentru proclamarea Republicii Populare Române. Constituția din 1923 era abrogată, iar România devenea, oficial, republică populară.

Filmul abdicării. În noiembrie 1947, Mihai I fusese invitat la căsătoria Reginei Elisabeta a Marii Britanii, unde a cunoscut-o pe Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soţie. Potrivit unor relatări prezentate în articolul „Ceauşescu a aplaudat detronarea Regelui Mihai” dintr-un serial „Adevărul”, contrar uzanţelor, Petru Groza i-a spus fostului suveran că trebuia să meargă „neapărat” la acea nuntă, pentru ca nu cumva Europa să creadă că monarhul era ţinut prizonier în România. „Sfatul prompt” al lui Groza l-a neliniştit pe Regele Mihai. De obicei, premierul se consulta întâi cu reprezentanţii Partidului Comunist atunci când apărea o problemă între Rege şi autorităţi. De fapt, guvernanţii ar fi vrut ca Mihai să nu se mai întoarcă. Fostul suveran i-a surprins însă. Tot în noiembrie 1947, el l-a anunţat pe Groza nu numai că se întoarce, ci că se şi însoară. Premierul i-a răspuns imediat că România nu putea suporta cheltuielile căsătoriei cu prinţesa Ana. Regele Mihai, într-un interviu pentru o revistă rusă: „Hitler m-a detestat mereu. Antonescu nu m-a respectat şi m-a ignorat.”

Ulterior, Regele Mihai a povestit că a revenit acasă „la sfatul expres al lui Winston Churchill”, care i-a spus că, „mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos”.

Prins în capcană. Pregătirile de nuntă au trecut în plan secund. Regele s-a întors în ţară şi a petrecut Crăciunul la Sinaia. La 29 decembrie, în timp ce se pregătea să redacteze mesajul Tronului de Anul Nou, a fost anunţat că Petru Groza l-a chemat la Bucureşti să discute „o problemă de familie”. Crezând că era vorba de nunta sa, Regele s-a întors în Capitală. Petru Groza s-a prezentat a doua zi la Palatul Elisabeta, însoţit de Gheorghe Gheorghiu-Dej, şeful Partidului Comunist. Prezenţa „tovarăşului Ghiţă” i-a dat de gândit lui Mihai, în condiţiile în care relaţiile dintre Guvern şi Rege se făceau prin intermediul premierului. Discuţia a fost ulterior relatată de Rege. „Am venit să discutăm despre un divorţ amiabil (i-a spus Groza, n.r.). Noi (Regele şi Regina-mama Elena, n.r.) n-am înţeles ce vrea să zică. «Despre ce divorţ e vorba?», l-am întrebat. Atunci, Groza a început să se încurce într-un şir lung de explicaţii, că momentul politic e foarte grav, că marile puteri aşteaptă, că nu mai e nevoie de monarhie, că monarhia împiedică democratizarea şi modernizarea ţării… După ce-a încetat încâlcita lui explicaţie, mi-a întins o hârtie. Am luat-o şi am citit-o la repezeală. Când am înţeles despre ce este vorba, am protestat, cu atât mai mult cu cât mi se cerea acordul pe loc”, a povestit Regele. Ceauşescu a aplaudat detronarea Regelui Mihai Regele susţine că apoi a solicitat să se consulte cu apropiaţii lui. A aflat că telefoanele fuseseră tăiate. Mai mult, garda Palatului a fost arestată şi înlocuită cu soldaţi din alte regimente. Regele a susţinut în interviul amintit că decizia abdicării a fost urgentată de şantajul la care au recurs Groza şi Dej: „Mi-au comunicat că, tergiversându-se semnarea actului (abdicării, n.r.), locuitorii Bucureştiului îşi vor da seama că aici se întâmplă ceva deosebit, iar ei, membrii Guvernului adică şi comuniştii, vor fi nevoiţi, pentru a contracara orice formă de opoziţie, să execute peste o mie de studenţi dintre cei care fuseseră arestaţi”.

Cine erau aceşti o mie de studenţi este o enigmă nedezlegată a istoriei până în prezent. Regele pretinde că fuseseră arestaţi cu diverse ocazii, începând cu 1944. Mihai I nu a plecat în fugă din România. Guvernul i-a dat răgaz câteva zile ca să-şi pregătească exilul, părăsind ţara în seara de 3 ianuarie. Peste o săptămână, el a fost urmat de principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg.

La 30 decembrie 1947, Adunarea Deputaţilor a fost convocată în şedinţă de urgenţă pentru proclamarea Republicii Populare Române. Comuniştii îşi puneau planul în aplicare. Ca deputat, Ceauşescu a votat proclamarea Republicii. Constituţia din 1923 era abrogată, iar România devenea oficial republică populară.

Monarhia, o piedică serioasă. În şedinţa extraordinară din 30 decembrie 1947 a Cabinetului, Petru Groza a declarat: „Monarhia era o piedică serioasă în calea dezvoltării poporului nostru şi că (…) poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. (…) Vom îngriji ca fostul rege să plece liniştit pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras”.

Potrivit Arhivelor Securităţii, abdicarea Regelui Mihai ar fi fost rodul negocierilor sale cu guvernul comunist, nu al vreunui şantaj, negocieri în urma cărora i s-a permis să plece din ţară însoţit de bunurile solicitate şi de o parte din suita regală. Mihai a respins însă vehement această variantă.

Acum doi ani, cotidianul spaniol „El Pais” a publicat un amplu interviu cu Regele Mihai, în care acesta a descris şi momentul abdicării. „Am plecat doar cu bunurile noastre personale”, a ţinut să răspundă fostul suveran acuzaţiilor aduse de comunişti, cum că ar fi plecat din ţară încărcat cu aur şi bijuterii. „Oficial, ce am făcut a fost eliminarea României din război, în speranţa de a evita vărsarea de sânge, chiar dacă am ştiut că germanii nu ar accepta. În aceeaşi zi, ne-au bombardat”, le-a povestit regele Mihai I gazetarilor de la „El Pais”.

Regele Mihai şi Regina Ana Atacul şefului statului Decizia fostului suveran a fost aspru criticată de preşedintele Traian Băsescu. Într-o emisiune televizată, şeful statului a spus că „abdicarea Regelui a fost un act de trădare a interesului naţional al României” şi că fostul suveran a fost „slugă la ruşi”.

Adevărul

Tags : ceausescugheorghiu dejgrozaregele mihai abdicare popularitate

Leave a Response