close
Cronică

ADA D’ Albon, NEPOATA lui „Conu Mihai”, MIHAIL SADOVEANU

14 – 17 Noiembrie 2018 [Paris – Bucureşti – Paris]

Ajunşi cu bine la Beauvais. Lumeeeeee…Coadăăă…Plin de români. O doamnă ca un papanaş, îmi face capul călindar cu explicaţii în domeniul murăturilor, borşului şi dulceţei de dovleac. …aflu câţi copii are, câţi nu are, câţi cumnaţi şi crăcile arborelui genealogic…
La vamă a trebuit volens-nolens să-mi scot cismele şi să mă descotorosesc de tot ce ar fi putut ascunde o armă periculoasă. Victorioasă epocă trăim.
Plouă <<stupid>>. Sunt în avion. Acuş decolăm…E soare deasupra ploii.

****
Am aterizat deasupra unei zăpezi de nori uriaşi. Prin cortina de fier a oboselii – Băneasa învăluită de rugină…Casa Scânteii, nu se mai cheamă aşa? apărută după un afiş publicitar, ca o fantomă în ceaţa aurită, soare ostenit…Case sublime, bântuite de lepră, se ascund printre crengile copacilor tomnatici.Toamnă târzie…amurg violet…Bacovia…
Panouri acoperă ziduri sfârtecate, blocuri într-o rână, înegrite, geamuri oarbe,geamuri scoase. Doamne am aterizat în Siria !… Vegetaţie abundentă şi muribundă.
Ţigănci înfofolite (nu e frig) mătură frunzele moarte.

****
…sentimentul de rupere de lume şi acest „acasă” mă cutremură cu forţa unei iluzii ce-i mult mai puternică decât realitatea… Trăiam încă nedesluşit această senzaţie de ireal care mă stăpânise la coborârea din avion.
Eram în Franţa? În România? Nu mai ştiam unde mă aflu.
…Am plecat cu o vagă nelinişte în suflet, în ninsoare şi vânt: îmbulzeală, oameni rătăciţi, oameni grăbiţi, înfriguraţi, şir lung de maşini…frig şi ninge.Vai de berea din părul meu!
Două fete frumoase trăsnet, aproape desbrăcate, în extraminijupe, cu picioare interminabile, străbat eroic capriciile de toamnă. Grea povară să fii frumoasă.

SINTEZĂ după reportajul <<ADA D’ Albon la Bucureşti>>, (evz.ro).
07 ianuarie 2018.

Leave a Response