close
Actualitate

AM FOST LA MITING ȘI AM RĂMAS FĂRĂ TITLU

O singură chestie mai am de zis și nu vă mai plictisesc cu mitingul biodiversității și corupției din PSD. Am fost acolo, în Piața Victoriei, în calitate de martor la dezastrul istoriei contemporane. Oamenii au fost pașnici, joviali, politicoși și cu bun simț. Da, au fost mulți oameni amărâți, simpli, îmbrăcați care cum a putut, cu mâini muncite, cu fețe arse de soare, întristate de oboseală și sărăcie. Nu au fost incidente violente. Trebuie să dau cezarului ce-i al cezarului. PSD se pricepe la logistică și organizare ca nimeni altul. Dacă îi puneai pe social democrați să asigure logistica americanilor în Afganistan, Dragnea era votat acum și în Kabul. Da, participanții au lăsat munți de gunoaie în urma lor, dar hai să fim sinceri cu noi înșine. Asta e lipsa generalizată de educație specifică poporului român, nu o caracteristică specială a simpatizantului PSD. Ați fost și voi la mare și la munte, ați fost la concerte și meciuri, așa că știți despre ce vorbesc. Munții de pet-uri, mucuri și gunoaie nu se fac doar în Piața Victoriei.

În Piață lucrurile erau destul de tulburi din punct de vedere ideologic. Unii oameni nu știau de ce au venit, alții veniseră cu nemulțumiri punctuale care nu aveau neapărat legătură nici cu Iohannis și nici cu justiția. Unii fuseseră aduși prin constrângere, alții voiau să vadă Bucureștiul și îmi pare rău că n-au apucat. Orașul ăsta încă are colțișoare frumoase și nu te poți bucura de ele din autocar. Mulți erau din aparatul de stat: DITL, ADP, primării, DGASPC, ANAF, etc.. Au bifat prezența, că n-aveau încotro. Erau șefii pe-aproape. Pe lângă ăștia au fost foarte mulți oameni simpli, veniți din convingere. Atenție! Simpli nu înseamnă proști sau mai puțin decât alții. Folosesc termenul ”simpli” în sensul că fără multe posibilități materiale, fără elitisme ieftine de București și fără prea multă școală. Oamenii s-au purtat frumos, s-a râs, s-au cam plictisit, s-a discutat politică.

După ce i-am văzut și i-am ascultat mi s-au sedimentat niște chestii destul de dureroase. Oamenii ăștia sunt ignorați de toate celelalte partide și de o mare parte din autointitulata societate civilă. Sunt cei cărora dreapta politică sau orice altă alternativă la PSD nu le-a adresat niciodată vreun cuvânt și, când le-a adresat, i-a speriat și mai tare. Când au avut ultima dată încredere în ”dreapta” s-au trezit victimele mafiei portocalii și a decapitărilor retardatului economic care era Emil Boc. De atunci și până acum, dreapta i-a ignorat cu desăvârșire. Nici noile formațiuni n-au trecut vreodată pe lângă mentalul lor colectiv. Acum sincer, ce i-ar putea spune Cioloş unui biet țăran căruia îi mor vitele în bătătură că nu are ce le da de mâncare? Ce i-ar putea spune USR, Mișcarea 100 sau PNL? Care este platforma program sau soluția opoziției pentru problemele acestor oameni? Există una? Știe cineva? Mă refer la modul concret, la soluții punctuale pentru oameni fără veceu în casă, fără curent electric, fără drumuri, fără gaze, fără irigații, fără dispensar în sat și cu școala la 50 de kilometri. Spuneți-mi orice, de la oricine… de la PNL, USR, Ro+, oricine, chiar și de la noi societatea civilă. Avem un mesaj concret pentru ei? Îl comunică cineva? Avem o soluție… ceva fezabil? Vreau ceva ce poate înțelege toată lumea, nu numai profesorii de la SNSPA.

Purul adevăr este că trăim în lumi paralele. Hipsterimea politică a văzut mai des Viena decât județul Bihor sau Dolj. Dreapta, liberalii, bula noastră progresistă, tinerii frumoși și liberi, proeuropenii de cafenea nu au venit niciodată cu soluții concrete pentru oamenii ăștia simpli cu probleme reale. N-au trecut pe la ei. Nu le-au adresat vreo vorbă frumoasă niciodată. Ba mai mult, dreapta lasă impresia că urăște pe săraci, pe țărani și pe asistați. Oamenii ăștia simpli aud doar vocile schizofreniei de la talibanii dreptei care sperie mereu: ”că proști ar trebui împiedicați să voteze, că pesediștii trebuie castrați, că trebuie să tăiem ajutoarele, să-i trimitem nu știu unde, să-i punem la muncă cu forța, să dăm afară oameni de la stat, etc.. Numai neghiobii fără umanitate și sens. Și pe mine m-ar apuca groaza. Niște oameni fără putere sunt înspăimântați că pierd și puținul ce le-a rămas. Sigur că nici PSD nu a făcut nimic pentru ei. Sigur că îi fură, îi manipulează și îi tratează ca pe vite, dar trebuie să ne uităm și în partea cealaltă, în ograda noastră. Cine este și ce vrea opoziția?

Pentru omul sugrumat de sărăcie, de prin cătunele patriei, opoziția e ca alcătuită din extratereștri misterioși. Nu-i știe, nu-i vede, nu-i aude niciodată. Opoziția nu are contact cu realitatea de la el din comună. Nici măcar opoziția nu știe pentru ce luptă și în ce direcție vrea să meargă. E captivă între populism biporal de doi bani, marca PNL, și un elitism parvenit agasant, marca Cioloș/USR. Astăzi sunt ultraprogresiști, mâine libertarieni, poimâine conservatori, săptămâna viitoare sunt progresiști moderați. Tu nu înțelegi ce se întâmplă, iar pentru omul de rând nu înseamnă nimic chestiile astea. El știe fețe și propoziții scurte. Ăștia aproape că nu sunt oameni, devin discursuri golite de sens. Am uitat să mai fim oameni. Covârșitoarea majoritate trăiește dincolo de ideologie și de orientare politică. Vrea soluții la problemele momentului și nu contează că le oferă un pesedist sau un penelist. Dacă i-ai aduce mâine pe toți cei din opoziție, nu ar reuși să conecteze cu oamenii simpli, cu sufletul și cu problemele lor. Nu ar putea să vorbească pe limba și pe înțelesul lor. E ca și cum ai încerca să conectezi un smartphone fără baterie la un stâlp de telegraf.

Asta știe să facă PSD cel mai bine. Să reducă totul la cel mai jos numitor comun, să conecteze direct la firul ierbii cu toți amărâții și să empatizeze fals cu problemele lor. Pesediștii par întotdeauna de-ai lor, oameni simpli din popor. Sunt conduși după vechea școală comunistă, ca un grup infracțional organizat, nu ca o formațiune politică. În PSD nu există meritocrație. Totul e pe bază de loialitate și zel. Orice prost suficient de loial știe că poate ajunge unde trebuie, dacă face ce trebuie și ce i se ordonă. Soluțiile par mereu simple și misiunile sunt ușor de înțeles. De asta este PSD maestrul organizărilor, clica cea mai veche și partidul cu cele mai puține războaie interne. Orânduirea lor merge întotdeauna strună pentru că dă speranță oamenilor slabi și îi face să creadă că-și pot depăși condiția. Ierarhia este mereu mobilă pe verticală, iar vocile disonante sunt expulzate instantaneu. Nu anchilozează nimeni dacă trage pentru partid. Tot ce trebuie să faci este să nu tulburi apele. Oamenilor simpli li se dă speranța că pot să iasă din mizerie dacă sunt ascultători, cuminți și folositori. Așa se nasc adevăratele slugi, iar PSD a fost întotdeauna un stăpân dur, cu palmă grea, dar generos.

PSD nu se teme de maiou și șlapi, nu se teme de mirosul de transpirație și de țărână. PSD nu se scârbește de boală, de scârnă sau de sărăcie. Coboară în orice cocină pentru o semnătură de la un țăran. Rânește la porci, sapă șanțuri cu tine, te pupă și când n-ai dinți, te-ar șterge de căcat cu cravata dacă asta le-ar aduce votul tău. Pe urmă… Dumnezeu cu mila, poți să crăpi liniștit, dar atunci, când au nevoie de tine, ești totul pentru ei. Poți să fii oricât de sărac, de prost sau nespălat, partidului nu-i este niciodată rușine cu tine. Nu te ocolește și nu te ascunde. Te scoate în față, dă mâna cu tine și te pupă pe gură. Te face să simți că exiști. Îți vorbește despre sapă și hidrofor, despre caseta de direcție de la tractor și despre părintele din sat. PSD își face cruce lângă tine și-ți pupă icoanele preferate. Îți explică concret, te agață, îți arată morcovul, un dușman imaginar și te asmute pe el.

Opoziția din România nu face chestia asta. E fată fină și are pretenții. Vrea ca omul de rând să se ridice din mocirlă, așa cum s-a ridicat ea. Vrea ca trogloditul să se ridice la nivelul ei, nu să coboare ea în țărână. Pentru opoziție puți, ești țăran, ești sărman manipulat, ești cocalar jegos, ești lepră de cartier, ești indezirabil. Vai, ce limbaj, vai ce grobianism!?! Opoziția nu vrea să se murdărească cu tine. Cine nu are școală, să învețe, cine nu are maniere, să capete. Suntem progresiștii, nu pupăm icoane cu tine pentru că religia e pentru proști manipulați. Trebuie să fim civilizați și europenizați, autosuficienți și aroganți până în măduva spinării. Trebuie să tușim cu toții discret, cu degețelul ridicat pe toarta cănuței de ceai tibetan. Opoziția e sensibilă și pudibondă, e dependentă de bule. Te împinge după colț când o vede Europa cu tine pe stradă. Nu vrea să o faci de râs. E fată deșteaptă și educată. Discursul ei este despre piețe de capital, despre instabilitate macroeconomică, despre mișcări geopolitice și evoluția pieței de muncă în contextul globalizării și al hiper-tehnologizării principalelor domenii industriale. Adică exact ce nu pricepe Gogu de la matrițerie și tanti Mimi de la Personal. Nu că n-ar vrea, dar nu pot pricepe. E atât de simplu și de real.

Dar nu-i nimic. Ei sunt proști, noi încă n-am ajuns la nivel și se pare că opoziția, prin vectorii ei imaculați, nu are cu cine vorbi în țara asta. Ar vrea să pupe ciolan, dar să nu se murdărească pe mâini. Până și eu, anti-pesedist inveterat, sunt acuzat destul de des că sunt un troglodit fără educație și cu discurs socialist de cartier. Asta pentru că SUNT un troglodit fără educație și un socialist de cartier. Acesta mi-e nivelul. Nu pot mai mult. Asta nu înseamnă că sunt demn de ignorat. Sunt un fost lucrător în turnătoria de mase plastice, fost muncitor necalificat și șofer, un pui de țărănete crescut la coada vacii, în Teleorman. Nu m-am născut designer. Mi-am depășit condiția demult, dar se pare că nu suficient încât să merit răspunsuri din partea opoziției. Ca să fie treaba treabă și să meargă democrația bine, trebuie să se alinieze planetele și să fim cu toții un hibrid între Andrei Pleșu și Barack Obama. Abia atunci putem fi luați în serios de bula elitistă și putem avea și un cuvânt de spus.

Se pare că elita trebuie să mai aștepte să crească un pic nivelul discursului pulimii, să avem diplomele la noi, să ne mai toaletăm și noi un pic ca să ne poată băga în seamă. Poate dacă facem duș mai des, mai mergem patru ani la seral, ne bărbierim, ne curățăm măselele stricate și punem costumul acela bun, poate atunci să ne bage și pe noi în seamă și să ne scoată din beznă. Poate atunci ne primește diva la ceainărie și la ateneu. Mai avem de urmărit niște Netflix, de citit niște Salman Rushdie și de ascultat un post rock până să o impresionăm suficient încât să ne fută. Până atunci, suntem pradă unui partid care abia așteaptă să ne mănânce de vii. Rămânem la mâna singurei formațiuni relevante din România: o dictatură a mediocrității și o autocrație oligarhică fără rușine.

Pentru omul de rând, DNA, MCV, CCR și CEDO sunt doar litere fără însemnătate. Omul normal nu cunoaște procedurile prin care trece o lege în parlament. Nu știe la ce ne-am angajat cu Uniunea Europeană sau cu NATO. Putem vorbi despre principii democratice până ne ustură gura. După cincizeci de ani de comunism, nu poți avea pretenția de la un popor să aibă cultură politică. Trebuie să stai să-i explici omenește, pe înțelesul și pe limba lui. Trebuie să-i spui și ce are de câștigat, nu numai ce are de pierdut. Consecvența și cumpătarea se educă foarte greu. Trebuie să ai răbdare, să-ți găsești o voce, un suflet cu care omul să poată empatiza ușor. Trebuie să o faci cu tărie, dar fără aroganță și superioritate. Poporul acesta nu este încă suficient de matur. Toată lumea uită că țara noastră are abia o sută de ani. A ieșit de sub jug abia acum treizeci și nici acum nu a ieșit de tot. E copilă și, ca orice copil, dacă o bați, nu învață să nu mai greșească, ci doar să tacă și să nu te mai supere. Asta până crește mare și anii de suferință o conving să-ți dea un par în moalele capului.

Poate că oamenii ăștia ar face altceva și ar vota altfel dacă cineva, în afară de PSD, i-ar băga vreodată în seamă. Omului îi place să se simtă băgat în seamă, să simtă că și el contează și poate ar vrea să i se dea o direcție. Întrebarea mea este: Avem această direcție? O discută cineva? Avem vreo idee alta decât ”jos cu proștii”? Omul vrea să simtă că are putere și alternative, chiar dacă în realitate nu are. Poate că ar vrea să fie ajutat și poate că de aceea se aruncă la brațul întins al primului baron local dispus să nu-l ignore cinci minute. Nu știu, zic și eu. E destulă ură din partea elitelor de pe Facebook, din partea opoziției politice, din partea influencerilor și a așa-zișilor oameni de bună calitate din societatea civilă. Este intoleranță, este dispreț… omul de rând simte chestiile asta. Chiar și eu am păcătuit în acest sens. Cine stabilește calitatea omului? Cine suntem noi să ne considerăm superiori doar pentru că trăim într-o conjunctură mai favorabilă sau pentru că înțelegem ceva mai multe cuvinte? Încep să urăsc din inimă elitismul ăsta care scindează societatea românească.

Pe toată planeta asta, omul votează din doar două motive: din interes și de frică. Cred că e timpul ca acești oameni să nu se mai teamă de noi. Abia când vom vorbi la modul uman cu ei, abia când vom avea soluții concrete putem să-i criticăm că nu ascultă. Ne place să dăm exemple extreme, să ne agățăm de persoane cu tulburări mentale sau de susținători la limita deficitului intelectual, dar realitatea e că majoritatea sunt oameni perfect normali, la fel ca și noi, doar că de partea cealaltă a unei baricade imaginare. Poate că și noi suntem manipulați, doar că de altcineva. Ei s-au dus și au votat conștiincios ce credeau ei că e mai bine, iar noi am privit zeflemitori de pe margine. Eu m-am dus la vot doar împotriva PSD, nu din convingere sau din simpatie pentru alte formațiuni. Cred că am râs de ei destul. Ne batjocorim tot pe noi. Poate că și noi suntem la fel de slabi și proști. Ce spune despre noi faptul că nu suntem în stare să concretizăm un alt mesaj, că nu putem coagula o idee și ridicăm din umeri în fața unei opoziții fracționate care a pierdut orice legătură cu realitatea?

Da, știu! N-am fost amuzant nici azi…

Dan Pavel

Tags : andrei plesuBarack ObamaCCRCEDOdnaMCVmitingnatopsd

Leave a Response