close
ActualitatePromovate

Arhitectul care salvează case tradiţionale româneşti: „Oamenii vin să-ţi ceară o locuinţă, nu un cub din sticlă şi beton. Trebuie să le arătăm şi alte variante“

Restaurarea caselor tradiţionale din satele transilvănene, proiect promovat intens de prinţul Charles, prinde din ce în ce mai mulţi adepţi printre români şi din alte regiuni ale ţării. Salvarea casei bunicilor sau construirea de la zero a unui conac în stil românesc a început să se transforme într-un adevărat curent, care pătrunde din ce în ce mai puternic pe piaţa construcţiilor civile din România.

Adrian Păun (46 de ani) este unul dintre puţinii arhitecţi din România care din anul 2012 s-a axat aproape exclusiv pe nişa stilului arhitectonic tradiţional românesc şi neoromânesc. De şase ani este implicat în restaurarea caselor tradiţionale şi a încercat să educe gustul clienţilor săi care şi-au dorit altceva decât o casă în formă de cub, construită din oţel, sticlă şi beton. În anul 2005, Adrian Păun a absolvit Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti şi o bună perioadă a fost angrenat în proiecte mari, moderniste, în special axate pe construcţii de spaţii comerciale în Irlanda şi România. „Undeva în sinea mea mă uitam în jurul meu şi ceva nu se împăca. De ce doar aşa, doar în direcţia asta? Pentru că în perioada studenţiei, dacă cineva mă întreba care este cea mai frumoasă casă, aş fi răspuns fără ezitare că este Vila Minovici, de la Fântâna Mioriţa din Bucureşti, şi mă tot întrebam de ce nu se mai fac case în stilul acesta. În facultate aşa am fost învăţaţi, că aceasta este direcţia, modernismul şi postmodernismul, şi că publicul nu este educat şi nu ştie ce să ceară. Nu eram împăcat cu ideea asta. De ce ei sunt proşti şi noi suntem deştepţi? Pentru că oamenii vin să-ţi ceară o casă, nu un cub din sticlă şi beton. Trebuie să le arătăm că există şi alte variante“, spune arhitectul.
Când în anul 2012, societatea la care lucra a renunţat la serviciile sale din lipsă de proiecte, Adrian Păun a decis să se întoarcă la tradiţie. N-a fost uşor, spune arhitectul, pentru că în facultate nu se predau cursuri despre stilul tradiţional românesc, iar manuale din care să înveţe nu existau. ”Pentru fiecare dintre aceste prime case am lucrat în medie cam 40 de variante. Nu mi-a venit nici mie să cred când le-am numărat pe toate şi am trecut de 120 de variante”, spune Adrian Păun. Marea provocare a arhitectului este să educe gustul celor care vor să-şi contruiască o casă şi să-i determine să se întoarcă la tradiţie. De ce ar alege situlul arhitectonic românesc? Avantajele sunt multe, răspunde Adrian Păun. Este un frumos pe care îl percepi în primul rând în inconştient. El a fost dezvoltat în perioade mari de timp, de-a lungul generaţiilor şi a fost validat de marea majoritate a oamenilor care a concluzionat într-un final, da, aşa este frumos şi noi la fel simţim astăzi ca şi ei ”Felul în care puneau ei în operă materialele folosite a rezultat din experienţa transmisă de la o generaţie la alta. Erau unii oameni mai luminaţi la mine, meşteri populari al căror nume nu-l cunoaştem, care experimentau. Au vrut să facă bine şi căutând să facă şi mai bine le-a venit o idee şi au pus-o în practică, inspiraţi, poate din intuiţie, iar această inspiraţie s-a dovedit a fi folositoare. Varianta care a fost mai bună a fost preluată mai departe şi de alţii. Aici a fost tot jocul. Noi acum nu mai avem timp să experimentăm, dar ne folosim prin mijloace modrene de ceea ce ne oferă mai bun trecutul. Este un frumos pe care îl percepi în primul rând în inconştient. El a fost dezvoltat în perioade mari de timp, de-a lungul generaţiilor şi a fost validat de marea majoritate a oamenilor care a concluzionat într-un final, da, aşa este frumos şi noi la fel simţim astăzi ca şi ei”, explică Adrian Păun. Arhitectul lucrează la restaurarea unei case bătrâneşti vechi de o mai bine de o sută de ani din comuna prahoveană Bordeni. Aparţine acum unei familii de tineri din Bucureşti, care şi-au dorit această locuinţă tradiţională tocmai pentru că în copilărie nu au avut parte casa bunicilor. ”Angrenarea în tradiţie este un lucru stabil care îţi formează rădăcinile de trecut. Dacă îţi faci o casă modernă, niciodată nu o să fii liniştit, pentru că modernismul este temporar, se schimbă treptat, apar noi tendinţe şi te simţi rămas în urmă, te simţi învechit, simţi că trebuie să te ridici iar la nivelul modei şi eşti agitat permanent. Mama a locuit la bloc într-un apartament, din anul 1970 până prin 2000. A trecut prin toate stilurile de zugrăveală. L-am pomenit pe tata curăţind stalactitele de pânzele de păianjen, apoi au fost imprimeurile aurii cu trafaletul, apoi mica, apoi calciu, până în prezent, când au în sfârşit o casă normală, cu pereţi albi drepţi. Într-o casă tradiţională totul este simplu, eşti mulţumit cu ceea ce ai şi nu îţi trebuie mai mult”, explică Dan Negoiţă, proprietarul casei bătrâneşti din Bordeni. Care sunt caractreristicile stilului arhitectonic românesc Adrian Păun susţine că fiecare popor se identifică în primul rând prin stilul de arhitectură specific. Dacă pentru fiecare ţară din Europa suntem capabili să indicăm o anumită clădire, pentru România este aproape imposibil să facem acest lucru, deşi cele mai frumoase clădiri de la noi din ţară sunt cele construite în Bucureşti, între cele două Războaie Mondiale, şi care au elemente clare ale stilulului românesc . ”Sitlul neoromânesc de arhitectură a apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea, ca o intenţie de exprimare a identităţii poporului român şi purtătorul de identitate a unui popor este arhitectura, din punctul meu de vedere. La fel au făcut şi celelalte ţări europene şi nu numai. Unul dintre cei mai importanţi iniţiatori ai stilului neoromânesc a fost arhitectul Ion Mincu şi a căutat să exprime prin lucrările de arhitectură spiritul autohton. Pentru a exprima acest lucru a apelat la elemente arhitecturale valoroase din trecut. Stilul brâncovenesc este cel mai important, apoi arhitectura populară, pe care o regăsim la elementele de lemn ale caselor, arhitectura culelor olteneşti, ca idee de turn pe care o găsim în volumetria acestor case şi arhitectura epocii lui Ştefan cel Mare. Ca să recunoaştem în mod conştient, vă spun sincer că nu există repere foarte clare. Dar vă spun că din experienţă şi eu îl recunoşteam printr-un simplu fapt: îmi place pur şi simplu”, explică arhitectul. Ca punct de reper pentru stilul neoromânesc de a construi case este vila Minovici din Capitală, situată la intrare în oraş, lângă fântâna Mioriţa.

”Există un element turn foarte evidenţiat, apoi un cerdac la nivelul etajului, o parte din acest cerdac este cu totul acoperit şi este sprijinit pe stâlpi din stuco sau piatră, iar cealaltă parte pe structură de lemn cu balustradă de lemn, cu grinzi de lemn. Dacă intrăm în profunzime, putem observa un detaliu foarte important la capitelul tuturor acestor coloane. În stilurile clasice erau ornamentate cu nişte elemente specifice, cu frunze de acant, în stilul neoromânesc şi cel brâncovenesc, frunza de acant a fost înlocuită cu frunza de viţă de vie datorită simbolismului ei religios pur şi simplu. Omenirea în general până la începutul secolului XX a fost profund religioasă. Iar această identitate religioasă şi-a exprimat-o în arhitectură. Nu este nicio ruşine, nu este nimic rău, lucrul acesta a fost peste tot în lume, doar că fiecare popor şi-a exprimat această identitate în felul lui. Frunza de viţă de vie are ca simbolism în spatele ei pe Hirstos, care este de multe ori asemuit cu o viţă de vie, iar în plan fizic via are o proprietate, oricât te-ai chinui să o scoţi de undeva, ea nu piere”, explică Adrian Păun. Aceleşi simboluri cu semnificaţie religioasă le regăsim şi la broderiile din lemn folosite la exteriorul caselor româneşti, la cerdac, la poartă sau la ulucile de la gard.

”La partea de lemn dacă ne uităm la casele româneşti este plină de simboluri religioase şi folclorice. Floarea cu, patru, opt petale şi 12 petale este aproape nelipsită. M-am întrebat de ce opt şi nu şapte sau nouă. Tot căutând am ajuns la următoarea concluzie. Ele sunt cu patru petale, pentru că acolo este crucea creştină. În cazul celor cu opt petale explicaţia este alta. În sens popular, această floare simbolizează soarele cu toate valenţele lui pozitive, căldură, viaţă, lumină ş.a. În sens relgios, floarea cu opt petale pe de o parte reprezintă pe Maica Domnului, este acea icoană specifică, dar mai reprezintă şi crucea lui Hristos şi crucea răsucită la 45 de grade a Apostolului Andrei care în sine ne aduce cam toată teologia într-un singur simbol, adică noi suntem creştini de la Sfântul Apostol Andrei încoace. Rozeta cu 12 petale o s-o regăsiţi foarte mult arta populară şi siombolizează cei 12 apostoli”, susţine arhitectul. Casa tradiţională şi casa construită în stil neoromânesc nu fac altceva decât să respecte cele mai simple reguli care oferă linişte celui ce locuieşte într-o astfel de construcţie. Nu este niciun secret, totul ţine de modalitatea în care oamenii au învăţat să valorifice absolut tot ceea ce le-a oferit natura, iar noi nu mai trebuie să descoperim sau să reinventăm altceva. În timpul restaurării casei de la Bordeni, mucitorii au descoperit în paianta veche urmele degetelor meşterului care a construit casa în urmă cu mai bine de o sută de ani.

”În timp, oamenii şi-au dat seama de anumite aspecte ale naturii pe care să le aducă în avantajul lor, unul dintre ele fiind aşezarea în funcţie de punctele cardinale, de orientarea în funcţie de soare de fapt. Asta era foarte improtant. Cele mai multe case sunt aşezate cu latura lungă şi pridvorul către Sud, iar latura cu ferestele deschise spre Sud au umbrit-o cu pridvor, verandă, cerdac în funcţie de zona folclorică. Ea vara umbreşte şi nu aduce soarele direct în casă şi păstreză atmosfera plăcută în interiorul casei, iar iarna când soarele coboară la 45 de grade, pătrunde prin ferestre şi încălzeşte prin efectul de seră spaţiul din casă. În acea perioadă oamenii căutau să construiască economic şi au căutat să-şi aducă natura în avantajul lor, ceea ce astăzi se respectă din ce în ce mai rar”, concluzionează Adrian Păun.

Diana Frâncu

Tags : arhitect adrian paun

Leave a Response