close
Poezie

„Azi” de Maria Moisincu

Azi m-am trezit altfel!
Vie în simțire,
Curată sub piele,
Uscată sub gene,
Dar perfect înțelegătoare.

Înțeleg că exist.
Cum ploaia udă pământul
Cum aerul este liber
Cum căile vieții
Se întrepătrund în alegeri.

Am ales să vorbesc
Despre arta simplității
Despre adierea de vânt
A unei mângâieri timide
În revărsatul zorilor de azi!

Mi-a decolat un vis
Cu ușile deschise
Cu brațele calde
Ale unei îmbrățișări
De durata nopților în doi.

S-ar cuveni un puzzle
Din bucăți de oameni
Alipiți perfect în iubire
Pe coperta revistei
Universului de azi!

Mă aștept să te văd
Și să-ți aud pulsul
Timpului petrecut împreună
Amorțit pe retina ochilor mei
Dependent, de prezența ta.

Așezat în palmă
Sta sărutul buzelor tale
Perfect cioplit de conturul lor
Umezit de arhitectura împreunării
Al celei ce-ți iubește
Chipul timid al zilei de azi.

Maria Moisincu

Tags : maria moisincu

Leave a Response