close
Creștinătate

Boboteaza sau Botezul Domnului. Tradiții și superstiții de Bobotează

Pe 6 ianuarie credincioşii ortodocşi prăznuiesc Bobotează sau Botezul Domnului nostru Iisus Hristos, sărbătoare numită şi Epifania sau Dumnezeiască Arătare. 

Boboteaza reprezinta incheierea ciclului asa-numitelor 12 zile ale sarbatorilor de iarna, care incep pe 24 Decembrie in Ajunul Craciunului.

In limba greaca, cuvantul Boboteaza este supranumit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin Aratarea Domnului, si anume a Sfintei Treimi.

In Biblie Ioan Botezatorul este mentionat si considerat ca fiind inaintemergatorului lui Iisus Hristos. De asemenea, se considera ca acesta a raspandit venirea acestuia, indemnandu-i pe iudei la pocainta.

In Evanghelie se relateaza că Iisus a venit din Galileea pentru a fi botezat de catre Ioan. Acesta, in momentul in care l-a vazut a rostit urmatoarele cuvinte: „Iata mielul lui Dumnezeu, cel ce spala pacatul lumii”.

De asemenea, odata cu sarbatoarea de Bobotează apar si anumite traditii si obiceiuri pe care oamenii le tin cu sfintenie.

Conform acestei relatari, iesind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis si duhul lui Dumnezeu s-a varsat, coborandu-se ca un porumbel si venind peste el. Si glas din ceruri zicand : acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”.

În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii.

Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunităţii.

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.

Dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobișnuite. Peste obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au un rol de curățire și de îndepărtare a răului.

Tradiţia spune că de Bobotează nu se spală rufe, nu se face curăţenie, iar apa sfinţită luată acum are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată. Se crede că în această zi este bine să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu pentru noroc şi prosperitate.

Tags : boboteazadumnezeiasca aratareiisus hristos

Leave a Response