close

Cronică

Cronică

Cea mai tristă veste

CM2

Ai fost unul dintre cei mai puternici oameni pe care i-am avut în preajmă. Tu erai acea prietenă pe care știam că o pot chema la orice oră. Tu mereu îmi spuneai că toate au o soluție. Tu mi-ai fost reazăm de atâtea ori, de câte ori am avut nevoie.

Cea mai tristă veste pe care o puteam primi despre tine m-a năucit.

Doar ai plecat, Mia. Tu nu poți muri niciodată. Ai lăsat prea multe în urmă, ai făcut prea multe, ai alinat pe toată lumea, ai încurajat și când nimeni nu mai credea că se poate.

Ești prietena mea din grădiniță. Prima dată am simțit că o parte din copilăria mea a murit, că așa facem când suntem furioși pe destin, simțim că totul cade și în spate și în față, că ne fuge pământul de sub picioare. Apoi am realizat cât de bogată a fost viața mea. Pentru că ai fost și tu în ea.

Îți mulțumesc pentru tot, îți voi duce dorul. Să-ți fie calea luminată!

(Cora Muntean)

mai mult
Cronică

Mă văzui cu Victor Ciutacu

Ciutacu

Nu ne mai întâlniserăm, face to face, de peste zece ani. Am fost colegi, acum două decenii, fo câțiva ani, la Adevărul.

Nu suntem prieteni, nici măcar amici. Cel puțin până acu’. N-am fost la femei cu Victor și nici de golit vreo sticlă de vin n-am făcut-o together, ever. Nici măcar nu împărtășim aceleași opinii, decât vag. Da’ ne respectăm, reciproc.

Suntem doi țicniți asemănători, pe undeva. Doi damblagii bolnavi de jurnalism, că altfel ne apucam de altă meserie. Două cotoarbe de presă. Suntem, amândoi, la fel de aroganți și conștienți de valoarea propriei epiderme.

Rezultatul summitului nostru, soon, very soon, în Evenimentul zilei. Despre, poate, cea mai mare țeapă din anii ’90. Io, întrebător, ca întotdeauna, el „răspunzător”. Mai rar așa ceva 🙂 Thanks for help, mate!
Foto: maestrul fotograf Răzvan Valcaneantu

(Mihnea Petru Pârvu)

mai mult
Cronică

Năravuri psihiatrice caracalene

Psihiatrie

Dincă a fost scos nebun ca sa ia o pensie?

Reiau din postarea pe care am pus-o ieri, pentru ca azi am văzut o informatie care întărește ce am scris.
Așteptăm sa vedem ce spune comisia de la IML, e bolnav psihic Dincă sau nu, a avut sau nu discernământ. Cu siguranță, a avut și are discernământ, cred eu. S-ar putea ca anchetatorii sa descopere ca fisa lui medicala, cu diagnostice de psihiatrie, sa fie doar parte dintr-un dosar medical de pensionare anticipata. Nu-i era greu sa obțină. Lucrase pana în 2011 în spital.

B1 Tv vine si arata ca Gheorghe Dinca a fost internat de 8 ori la psihiatrie, la spitalul din Slatina, incepand cu 2010, ultimul sau an de activitate in campul muncii, tot la un spital, in Caracal. Sa caute anchetatorii bine, ca mai dau de un narav social!, In acel an, Dinca s-a pensionat pe caz de boala, cu nitel ajutor de la medici. Are 8 internari, pentru ca anual trebuia sa-si reinnoieasca certificatul eliberat de comisie, ca sa poata incasa pensia aia de sase sute si ceva de lei. Nu-i neparat vorba de șpăguța încasată de doctorița care i-a pus diagnosticele de psihiatrie, ci de faptul că, dacă într-adevăr monstrul din Caracal le are, el nu ar fi trebut lăsat să conducă vreodată o mașină, pentru siguranța celorlalți șoferi și a pietonilor.

Legea este clară, iar medicii ar fi trebuit să anunțe poliția ca să-i suspende carnetul lui Dincă. „Persoanele cu tulburările mintale grave, congenitale sau dobândite ca urmare a unor afecţiuni, traume ori intervenţii neurochirurgicale, retard psihic sever sau problemele comportamentale grave datorate vârstei, dar şi tulburările grave ale capacităţii de judecată, comportament ori adaptabilitate nu pot obţine permisul de conducere.

De asemenea, persoanelor care consumă în mod regulat alcool nu li se eliberează permisul de conducere şi nici consumatorilor de droguri.”, se arată în Ordinul ministrului sănătății nr. 1.162/2010, citat de B1.

(Simona Ionescu)

mai mult
CronicăPromovate

Nostalgia unei griji sociale

24PhArte-logo

Atmosfera asta de bazar oriental, in care toti vanzatorii isi striga marfa, in care fiecare produs e „original”, ma duce cu gandul si la galagia pe care o face ala cu alba-neagra, doar ca sa te faca de cap.

Nu cred ca sufar de scenarita, desi sunt parte a unui popor psihotic si am si eu tarele mele, dar pana la cazul Alexandrei (caz la care ne referim in continuare ca fiind rapire-viol-crima, desi pana la raportul IML sau la gasirea victimei avem doar rapire, nu ca ar fi mai putin important asa, dar mergem pe ce se poate dovedi, nu?), cum spuneam, pana acum nu parea ca nu dormim noaptea de grija triangulatiei, clanurilor de proxeneti si retelelor de trafic de persoane, a simbiozei politie-clanuri sau alte bube, mucigaiuri si noroi.

Eu tot mai sper ca sub acest iures patimas, intr-un subsol luminat precar, o echipa de criminalisti veritabili, harsiti si tipicari sa se ocupe de cazul Alexandra si de gasirea ei.

Pentru ca timpul nu mai are rabdare.

Ultima oră: Crimele de la Caracal | Cumpănașu: ADN-ul din oase este al Alexandrei. Familia, anunțată de ministrul Justiției (DIGI 24)

(Maria Luiza Niculicea)

mai mult
Cronică

MINUNE !!!

lectura

Dragii mei,

In aceasta seara mi s-a intamplat ceva aproape incredibil!

Pe aceeasi bancheta cu mine, in metrou, am vazut nu una, ci 2 fete sub 30 ani citind carti groase!

Mai sa scap un covrig din mana.
Mai sa ma ciupesc ca sa vad ca nu visez.
Am imortalizat momentul de bucurie.

Am simtit efectiv bucurie pentru ca in rest toata lumea in metrou are privirea SUDATA de ecranul mobilelor sau vorbeste TARE la telefon, dupa cum vedeti in poza.

Am inceput sa sper ca oamenii care nu-si dezvolta doar o parte a creierului, nu sunt pe cale de disparitie!
Felicitari fetelor!

Doamne ajuta!

Captivi în Internet (LARCHET, JEAN-CLAUDE)

https://m.librariasophia.ro/carti-Captivi-%C3%AEn-Internet-Larchet-Jean-Claude-so-17080.html

(Cătălin Rusu)

mai mult
Cronică

Hai să vedem cum stau lucrurile cu ancheta

ancheta

Acum hai sa vedem cum stau lucrurile in ancheta. Dupa ce am vazut si am auzit atatea de aberatii, ineptii la tv si in presa, in general. Am aproape 30 de ani de criminalistica jurnalistica. Cu studii si practica. Zece ani m-am ocupat de Disparitii si persoane urmarite(colonelul Chiriac, seful de la Urmariri IGP, Aurel Urse, de la Urmariri sector 4, unul din cei mai buni profesionisti; cei cu care am colaborat cel mai mult. Sa nu uit de Ioana Albani, suprema, acum la DIICOT.

ASADAR
1.Ati vazut pe undeva, sau s-a pomenit de vreun fragment de coloana vertebrala, vertebre sau bucati, ori fragmente de craniu ale vreunei victime?
2. Ati vazut in vreo imagine cazanul in care s-ar fi incinerat fragmente din trupul vreunei victime?
3.A explicat cineva de ce nu s-a simtit miros de fum(ganditi-va in ce hal miroase si pe ce suprafata un gratar!)?
4. Daca ar fi fost incinerat vreun cadavru acolo ar fi persistat mirosul saptamani intregi! Si in casa si afar! Mirosul ala intra in podea, in pereti, in mobila, in carpe, In orice!!! Si s-ar fi simtit de la sute de metri distanta!
5, Ce sunt urmele de pe tricoul galben cu care era imbracat Dinca, din prima fotografie cu el incatusat, pe buturuga din curte?
6. Unde sunt ustensilele prin care cadavrele(presupuse) au fost dezosate?
7. Unde sunt urmele de sange din incinta?
8. De ce a fost calarit si rascolit perimetrul infractional. Calcat in picioare si framantat sub rotile masinilor de Politie?
9.Unde sunt desfasuratoarele convorbirilor lui Dinca din cel putin ultima luna? Unde este Mihai, „prietenul lui Dinca din Constanta”, de care stia romanca din Italia care a dat telefon in Roamnia sa anunte aspectul?
10.DE CE NU S-A AJUNS LA FIICA LUI DINCA DIN TIMISOARA?(cate ar spune; cel putin despre trecutul lui Dinca, despre anturaj, obiceiuri chiar fapte concrete; astfel incat sa se ajunga la anturajul lui.
11. A fost depistat individul in masina caruia a urcat Dinca in ziua in care se presupune ca a fost ucisa Alexandra?
12. Din lista persoanelor aflate in agenda telefonului lui Dinca se regaseste vreo persoana din Politia din zona, Caracal, Olt, administratia locala, procurori, indivizi „certati” cu Legea(condamnati, cercetati, urmariti pentru diverse fapte)?
13. Este imposibil ca vecinii, imediati sau de pe o raza extinsa, sa nu fi stiut cate ceva, daca nu multe, despre viata, obiceiurile, activitatile lui Dinca. Cu asta se ocupa lumea la tara! Caracal e „LA TARA”!!! Lumea STIE! Lumea spune mai departe!!!

In 2005, eram la National TV, am dat de urma a doua fete de 14 ani disparute de acasa, din Bucuresti. Fusesera luate cu japca de traficanti si duse in Ialomita, undeva. Chestiuni aflate de mine. Pe vremea aceea asa imi faceam investigatiile! Cautam victimele, le gaseam prin mijloace proprii(ce STS, ce operatori de comunicatii!!!), apoi anuntam politia si descinderea se facea impreuna cu mine, cu drept de exclusivitate! Calin Popa, director NTV, Horia Enasel, cameramanii cu care colaboram, Adi Burca, Marius Popescu, Dieter Gheorghiu, Cristi Tamas, Dan Constantinescu si Viorel popescu, ultimii, acum, in TVR, toti stiu cum lucram!

Ma apuca nervii rrrau cand vad diletantismul de azi!! Simona Ionescu, Cristian Burcioiu, Adina Bucur, Georgeta Ghidovat, Mihai Belu, Ion Alexandru, Gabi Burlacu, Sorin Ovidiu Balan, Alecu Racoviceanu, Petrisor Cana, Florian Bichir, Dan Capatos, cand facea Investigatii,Dan Bucura, Petre Petrica Rachita, Andrei Dumirescu,Remus Vlad, Alexandra Marinescu, Rares Nastase si toti ceilalti, ca sunt prea nervos sa ma concentrez, dar completez mai incolo, George Roncea, bai! Va mai amintiti???

Baaaai! Ce dracu fac astia?
Sa se faca public totul. Bucataria cercetarilor. Cea mai mare frica imi este de musamalizare. crimele aste nu sunt opera unui psihopat singuratic! Monstrul a fost doar o unealta. Veriga slaba, care va fi sacrificata. Va muri in puscarie. Nu-i dau mai mult de teri luni lui Dinca!

Si sa ne spuna si adevaratii profesionisti din Politie specializati in Omoruri si nu numai, Dan Antonescu, Lucian Guran, Radu Gavris, Florin Ionescu, Costica Ionescu)cred ca murit , saracu’) Diana Sarca, Gabi Dimitriu, Eugen Gheorghita, Mariana Bulai, Bogdan Pandele, George Radoesteanu, Victor Pantazi, din Parchete, Alex Georgescu, Remus Budai, Marian Gherman, Elena Gavadia, Ioana Albani, Codrut Olaru. Sa ne spuna uriasii de la IML cum stau treburile. care n-au murit(Belis, Dermengiu, Dumnezeu sa-i odihneasca!). Abdoul Salem si cine mai e, adevaratii, sa vorbeasca sa-i lamureasca pe copiii astia!!! Daca mai traia si celbrul NINJA, Sandu Iva, Dumnezeul sa-l odihneasca, brancardierul de la IML, „ingerul blond din teritoriul mortii:, cum i-am spus eu intr-un reportaj mare, de sase pagini in Cotidianul si in Penthose, cate ar fi spus gagiul!!!!
Aflam de la Ninja totul pe parte de IML!!! 😉

REVIN! Ma duc la Caracal!!!

Cand am gasit fetitele alea doua, intr-o comuna din Ialomita, in 2005, de nu vroiau sa vina gaborii cu mine de la IJP Ialomita, din Alexandria, spunandu-mi:”Hai, domne’ ca e vineri”(la scurt timp i-am anuntat ca au o echipa de televiziune in teritoriu si daca ni se intampla ceva-intram in tiganie- o belesc. In juma’ de ora trei echipaje cu sirenele pornite alergau prin judet dupa noi. Cand am ajuns in comuna aia am aflat imediat adresa unde erau tinute fetele, de un mos cu rol de „gazda” pentru traficanti. Exact ca in cazul Dinca. Toti vecinii stiau si unde sunt fetele si cu ce se ocupa mosul si cine-i calca, o mie de tigani, casa!!!! Iar politistii stiau si ei. Il protejau!!! Calin Popa, Horia Enasel va amintiti de caz?

(Cristian Botez)

mai mult
Cronică

ANTROPOLOGIE PSIHANALITICĂ

knight

Pe bune, frate!… Azi-noapte avusei un vis de numa-numa!… Un vis ieşit din toate tiparele psihanalitice jung(h)ian-fraudiene!… 🙂 🙂 🙂 Fuse pentru prima noapte în viaţa mea de dormitor pasionat când avusei o experienţă sapienţală de cunoaştere prin pasivitate somnolentă!… 🙂 Pleonasm, pleonasm, vremea ta este de… basm!… 🙂 Veorica, Veorica, să nu te apuce frica!… 🙂

Mă sculai transpirat frate Mărine!… Visai că eram… cavaler templier!… Da, frăţicule, cu manta albă peste o haină din inele de sârmă oţeloasă (OC 5160 – din ăla din care se fac săbiile de Toledo, rezistent la torsiune, frângere, călit de mai multe ori succesiv!) Cu Cruce din aia roşie, despicată la capete ca limba lui Uroborus!…

Se făcea că mă atacaseră nişte fiinţe ciudate, cu coarne!… Să fi fost draci, frăţicule, să fi fost altceva, să fi fost vikingi, nu ştiu!… Cert este că ridicai sabia, ţinând-o de teacă, cu mânerul în sus şi ei fugiră pentru că îi auzii strigând: „Cruce, băăăă, are o Cruce în mână!…”

Mă sculai, văzui că este 06:30 şi mă dusei de mă spălai pe ochi!… Dar şi acum am vedenia asta în spatele ochilor!… 🙂

NIHIL SINE DEO!…\

(Bogdan Costin Georgescu)

mai mult
Cronică

Un caz din trecutul recent

24PhArte-logo

Vorba cântecului: Amintirile mă chinuiește, amintirile mă răscolește.

Mi-am amintit de un caz halucinant, cred că din 1995 sau 1994. Eram în presă pe atunci. Simona Ionescu, actualul redactor șef al EVZ și-l amintește, cu siguranță.

Informația, absolut de noaptea minții, ne-a parvenit din surse ținând de instanțele de judecată. De la un avocat care a citit probatoriul din dosar sau chiar de la judecător. Nu îmi mai amintesc.

Cazul era următorul. O femeie simplă, femeie de serviciu la o școală, care își creștea singură fiica de 12 ani se duce la o secție de Poliție din București și reclamă faptul că actualul concubin i-a violat în mod repetat copila. Fata nu mai rezistase și, în ciuda amenințărilor brutei, i-a mărturisit totul mamei. Polițistul care a preluat cazul, după consultări cu procurorul, a ajuns la concluzia că simpla declarație a fetei nu constituie o probă suficientă pentru arestarea animalului. De aceea propune, de fapt impune, obținerea unei probe irefutabile (mișto cuvânt într-un caz de viol).

”Organul” cere ”capcanarea” (ce cuvânt idiot, mă urmărește și azi) fetiței, în scopul obținerii unei probe incontestabile împotriva violatorului. Capcanarea consta în tratarea zonei pubiene a copilului cu o substanță, care să se poată transfera ulterior pe pielea violatorului și, la lumina unei lămpi speciale aceasta să dovedească incontestabil că pubisul violatorului a luat contact cu pubisul fetiței.

Adică, altfel spus, femeia a fost instruită să nu spună nimic în casă, să îl lase pe concubin să o mai violeze o dată pe fetiță, și ulterior acesta să poată fi arestat pe baza dovezilor de netăgăduit. Ceea ce s-a și întâmplat și violatorul a ajuns după gratii.

Polițistul respectiv și procurorul cred că sunt pensionați de câțiva ani, și se bucură de pensiile speciale, mâncate cu conștiința datoriei împlinite.

Caz 100% real.

(Mihai Valentin Neagu)

mai mult
Cronică

O altă opinie

opinie

DINCĂ-I ŞEFU’

Jean Valjean de Caracal, DINCĂ, a devenit ŞEFUL instituţiilor locale şi centrale de forţă, mai mult, îşi bate joc de PROCURORI, cei care îl apărau: „Recunosc două crime” !… Ieri le da ,Dincă, indicaţii procurorilor pe unde să sape prin grădină lui după probe. Mi s-a părut aşa de detaşat indicându-le: „anchetatorilor:” săpaţi măi,aici, aici !… Mai în glumă , mai în serios, mă gândeam să-i invit p-ăştia de la DICOT Craiova să-mi sape şi mie grădina, tot vreau să pun gazon la toamnă.
Azi, Dincă îi duce în reconstituire, pe câmpuri, pe la Corabia, pe mal de Olt şi când se plictiseşte le ordonă anchetatorilor: gata, mă plictisiţi, am uitatat pe undea am pus cadavrele!…

Dincă-i şefu, câte zbateri şi dezbateri ar avea procurorii şi mass-media !

(Luni, 29 iulie 2019
Dan Drăguş)

 


 

Junta militară globalistă ucide

Gheorghe Dincă făcea parte dintr-o rețea care răpea tinere și erau folosite ulterior în rețele de prostituție, inclusiv pentru militarii de la Deveselu – jurnaliștii locali au spus încă din prima zi că era anchetat de DIICOT pentru trafic de carne vie, care includea fete duse în baza americană din apropiere.

Din datele noi care apar, se pare că planul a scăpat de sub control: Alexandra a putut să sune la 112 după ce a fost violată, ceea ce a pus rețeaua în alertă. De aceea vecina care a văzut mai multe mașini și mișcări suspecte CU O SEARĂ ÎNAINTE, iar operatorul a liniștit-o spunându-i să meargă la culcare, a asistat, probabil, la operațiunea de extragere a (cadavrului) Alexandrei Măceșanu, din curtea psihopatului Dincă, cel care răpea fetele cu o mașină despre care se spune că era peste posibilitățile lui financiare, posibil pusă la îndemână de rețea.

De ce a fost violată? Intră în „protocolul” oricărei rețele de trafic de „carne vie”, pentru ca victimei să-i fie complet anulata voința. Ea trebuie supusă printr-o serie de violuri și bătăi, care împreună cu drogurile fac din victimă un sclav sexual din care se scot ulterior mulți bani. Lucrurile însă au scăpat de sub control iar Dincă a trebuit să o ucidă, așa cum probabil a mai procedat cu alte ocazii.

Problema în acest caz este că ar fi fost imposibil ca această rețea să funcționeze, mai ales într-un orășel cum este Caracalul, fără acoperirea șefilor locali ai SRI și ai Poliției, posibil și ai procuraturii județene. Cu atât mai mult cu cât rețeaua care aducea fete care se prostituau în folosul militarilor americani de la Deveselu era una care s-a refăcut după ce s-a încercat destructurarea ei în anul 2012. Presa nota atunci că zeci de eleve din Caracal au fost obligate să se prostitueze de o grupare interlopă, ”pentru plăcerile americanilor și ale unor austrieci aflați în România pentru consolidarea unor hidrocentrale”.

Același modus operandi: elevele între 14 și 18 ani erau șantajate cu imagini video din timpul partidelor de sex consimțit sau care era realizat în urma unui viol și erau scoase frecvent de la ore pentru a fi duse la clienți. Unele au recunoscut faptul că au întreținut 500 de raporturi sexuale pe an. Din 30 de fete, doar două s-au constituit parte civilă și au cerut daune. Clanurile mafiote se bazează pe frica victimelor.

Alexandra însă a vrut neapărat să scape din acel iad și a profitat de faptul că bruta retardată și-a lăsat telefonul în apropierea ei. Toată acea tergiversare arată că s-a dorit să se scape de dovezile incomode. Din nenorocire și complet neprofesionist, Alexandra a fost resunată de operatori pe telefonul asasinului, fapt care a dus la execuția ei rapidă.

Cazul Alexandrei risca să surpe Sistemul. Imediat au fost mobilizate brigazile #rezist, care trebuiau oricum antrenate pentru data de 10 august. Scopul este să abată atenția de la responsabilii rețelei de trafic și de la incompetența crasă a STS și a procuraturii, două pârghii de poliție politică de care Johannis se poate folosi în continuare, STS fiind și instrumentul de control al alegerilor prezidențiale din noiembrie, după ce a performat în alegerile de la europarlamentare, care au fost „influențate” masiv.

Turma revoluționară, hrănită cu ură de ani de zile, are aceeași țintă: PSD-ul și Ministerul de Interne, simboluri ale Corupției cu majusculă și represiunii asupra revoluționarilor globaliști.

Presa cu epoleți a trebuit să muncească și ea: pe lângă scoaterea pavlovienilor în stradă, a început să deplangă protocoalele secrete între SRI și Justiție/Procuratura și să ceară desființarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie. Pentru denunțarea ca neconstituționale a protocoalelor secrete, care au statuat poliția politică în țară, „vina” este a CCR-ului, care mai are și păcatul de neiertat că a dat un verdict categoric în privința referendumului manipulator, imbecil și inutil cerut de USR, intelectualii băsiști (de „dreapta”) etc și organizat de președintele-marionetă Johannis.

Sistemul face orice ca să nu se ajungă la nucleul distrugerii statalității României (nu folosesc deloc cuvinte mari), care sunt serviciile și procuratura/DNA, instrumente ale trădării coordonate din exterior, care nu au ca scop protejarea cetățeanului, cum ar fi normal, ci protejarea investițiilor economice corporatocrate și controlul politic absolut. În schimb, primesc privilegii și/sau bani/afaceri, precum și iluzia puterii.

Lebăda Neagră în tot acest peisaj odios este unchiul victimei, Alexandru Cumpănașu, un apropiat al structurilor de putere. Acesta a înființat acum câțiva ani Academia “Leaders 4 România”, alături de nimeni altul decât George Maior, actual ambasador în SUA și fost șef al SRI, de Vasile Dîncu, Iulian Fota și alte personalități din zona serviciilor. Pe George Maior, cel care a pus SRI la dispoziția Deep State-ului american, deci un pion important în realizarea Statului Paralel, l-a sprijinit vocal atunci când s-a cerut scoaterea trădătorului din post.

Ambasadorul George Maior, spunea el acum o lună și ceva, este „omul cheie”, graţie relaţiilor speciale pe care pe care diplomatul român le are cu „elita Washingtonului” și făcea apel la politicieni să înceteze imediat campania împotriva sa.

Tocmai l-am auzit acum câteva minute pe dl. Cumpănașu, în direct la o televiziune, cum își făcea mea culpa pentru faptul că a susținut în spațiul public instituțiile care formează poliția politică din România, având ca marotă Corupția. A cerut vehement demisia directorului STS și a procurorului care este vinovat pentru moartea Alexandrei. A făcut, de asemenea, o declarație cum că are date că Dincă nu a acționat singur, deci că ar face parte dintr-o rețea cu ramificatii în instituțiile statului.

Al. Cumpănașu, care, după cum declara, a trăit în Caracal două decenii, deci cunoaște orașul bine, ar putea să pună, dacă nu va fi liniștit de Maior sau de alți actuali șefi ai serviciilor, lumină asupra tumorilor care au năpădit Statul Român.

Pentru că aceste excescențe antidemocratice s-au remarcat numai ultimul timp prin faptul că l-au închis, după ce au fraudat alegerile, pe Președintele Camerei, după un proces ridicol, capturând apoi imediat cel mai mare partid din țară, au răpit-o fără milă pe Sorina, care a fost dusă de aici, și au omorât-o, indirect, pe Alexandra.

(Iulian Capsali)

 


Pentru a incinera un om de 68 de kilograme, ar fi nevoie de echivalentul a 100 de kg de lemne sau de benzina necesară pentru a parcurge 4000 de kilometri, aflăm de la acest blog. Asta, dacă respectivul corp ar arde într-un crematoriu, nu în aer liber. În urma incinerării, care durează uzual în jur de 2-3 ore, rămâne între 1 și 4 kg de cenușă, deschisă la culoare. Guardian zice că pentru un crematoriu profesionist folosește, în medie, pentru o singură procedură, atâta energie cât folosește o persoană într-o lună calendaristică.

Și în România anului 2019, instituțiile statului ne cer să credem că un boschetar de 66 de ani a ars un cadavru în curtea sa, folosind zeci de kg de lemne sau sute de litri de benzină sau Dumnezeu știe ce cantitate de acid, iar nimeni nu a simțit nimic, nu a mirosit nimic? Nu se găsește niciun lemn, nicio canistră de benzină, nicio urmă de cenușă sau sânge? Apropo, pentru a dizolva un corp în acid este nevoie să treacă minim 48 de ore.

Un criminal meticulos, cu o inteligență și o capacitate de organizare peste medie, poate, repet, poate, ar fi reușit o astfel de performanță sub presiunea timpului.

Uitați-vă la moș Dincă, zis Popicu: vi se pare ceva inteligență peste medie? Vi se pare un tip organizat meticulos? Sau vi se pare un bolovan, o brută?

După două zile în care omul nu a recunoscut nimic, Popicu a avut brusc remușcări și a mărturisit tot. Aproape tot. Nu și-a dat seama ce-a făcut cu cadavrul fetei. Sau mai bine, nu a venit nimeni cu o versiune credibilă pe care acest om să și-o asume? Cred că după tratamentul din arestul poliției, Dincă din Caracal e gata să mărturisească orice: atacurile de la 11 septembrie, asasinarea lui JFK, fuga lui Pacepa, orice e nevoie.

Îmi e tot mai clar că întâmplările de la Caracal nu au fost rodul incompetenței, ci mai degrabă al acoperirii unei rețele despre care se știa că funcționa de ani de zile acolo, în care sunt implicați oameni din Poliție și Procuratură, cu binecuvântarea serviciilor locale și a autorităților publice.

Totul ar fi mers strună dacă n-ar fi apărut două erori neprogramate: 1) Popicu a răpit pe cine nu trebuia. Nepoata lui Cumpănașu, fost mare lăudător al serviciilor și ministerelor de forță, care a făcut scandal Și 2) Pentru că e foarte inteligent, nepoata a reușit să sune la 112 de la Popicu din curte, alertând „exteriorul” că este în viață.

Din acel moment, orice intervenție a autorităților trebuia amânată cât mai mult pentru a da timp rețelei: fie pentru a ucide fata și a se dispensa de cadavru, fie pentru a o scoate din țară și a duce-o departe, unde nici nu vreau să mă gândesc la ce va fi supusă.

Moș Dincă nu e decât un bouncer, un pălmaș, o brută, nu e nici pe departe capul acestei operațiuni monstruoase. Într-un oraș mic dintr-un județ mic, polițiștii, sri-știi, jandarmii, judecătorii, etc, se cunosc între ei și se acoperă între ei (aduceți-vă aminte de cazul polițistului pedofil: acționa în plină zi pentru că se simțea sigur pe el, protejat).

Se transferă dintr-o parte în alta. Ce s-a întâmplat la Caracal era cunoscut de tot ce înseamnă autoritate de forță în județ. Fără discuție. Mai ales că Oltul e județ mic, unde toată lumea știe pe toată lumea, dar și pentru că există multe antecedente legate de traficul de persoane: nu m-ar mira ca una dintre motivațiile pentru care factorul politic să fi lăsat lucrurile să meargă așa să fie că e sursă de venit pentru județ.

În orice caz, nu pot să nu remarc un lucru: de unde la început, oamenii identificaseră instinctiv serviciile – prin exponentul STS – ca vinovat, între timp, pe neștiute, atenția publică s-a mutat spre poliție, pe PSD, corupție etc.A apărut și raportul care arată că STS a respectat întocmai regulamentele și că e curat lună, dar și mărturii, anonime bineînțeles -, cum că „dacă mai funcționau protocoalele cu SRI, îl găseam la milimetru”. Bine, nimeni nu se întreabă de ce STS, Procuratura, Miliția, etc, nu a apelat la SRI să-l localizeze pe moș Dincă la milimetru? Ce-i oprea să o facă?

Și totuși, în țara aceasta, cu ce se ocupă serviciile secrete? Și cum se face, că niciodată, bă da’ niciodată, ăștia nu-s vinovați de nimic?

Încă nu a dat nimeni vina pe Biserică.

(Mihai Șomănescu)

mai mult
Cronică

Manipulare

news-644850_1280

Inteleg de la ”profesionistii” din presa si de la tv, ca pe la ora 03.30 noaptea, s-au auzit tipetele fetei din casa, in timp ce politistii stateau la poarta si nu intrau ca nu aveau mandat, sau nu incepuse inca programul de spart usi, sau ceva de genul asta.

Lasand la o parte faptul ca asa ceva e ireal, ca niste politisti sa asculte cum e omorâtă o fata si sa nu faca nimic, nici macar ca barbati, daca nu ca oameni ai legii…pana la urma, cand au spart usa, sau ce dracu au facut de-au intrat in casa, ca, de, se facuse ora 6 dimineata, nu au mai gasit nicio fata.

Nici vie, nici ranita, nici moarta. Nimic! Nada de nada.

Lasati-o dracu de vrajeala. Iti trebuie o jumatate de ora sa transezi un pui, daca nu esti de meserie. Nu ai cum sa omori un om, sa-l transezi si sa-l faci disparut in doua ore jumate, cu politia la usa.

Atat de imbecili sunteti astia care credeti manipularea asta de tot cacatul?

(Maria Luiza Ostaficiuc)

mai mult
Cronică

Te iubesc. Forever.

love-forever

N-am numărat anii. De ce aș face-o?

Noi număram
doar orele in care stăteam certați, mamă și ce ne mai certam. Ne împăcam cu eternele “varzo” și “boule”,
numărăm câteodată și berile (te-am luat de câteva ori, dar m-ai cărat apoi pe brațe),
te-am cărat și eu, la spital, când ai spart geamul ăla de la balcon din cauza mea, am patrulat desculță și cu tricoul plin de sânge prin curtea spitalului din Mangalia,

mai număram iubiții mei noi și gagicile tale vechi, ii barfeam ingrozitor pe toți, ne povesteam cele mai jenante momente ever,
mă comentai când purtam fuste prea scurte, te necăjeam când purtai tricouri prea strâmte,
am poștit prima mea țigară, la prima beție m-ai ținut de cap când am vomitat, m-am băgat între tine și-un țigan la scandal și mi-ai ars și una de-am văzut stele verzi, dar l-ai agățat intr-un piron, in perete, pe ăla care îndrăznise să mă supere
Eu ți-am spus Sem și așa ți-a rămas numele, tu mi-ai spus că sunt curajoasă și n-am vrut să te dezamăgesc,
eram doi, dar ne confundam,
ne intreceam care sare mai de sus în cap
în apă și in viață
dar mereu, mereu
unul îl trăgea la suprafață pe cel care se scufunda.

Nu-mi lipsești de 20 de ani, Sem. Ci dintotdeauna.
Și dacă aș putea schimba ceva in viața mea, dacă as avea de ales să schimb un lucru, un singur lucru din trecut, m-aș întoarce in noaptea aia.
Și te-aș păstra.
Te iubesc. Forever.

(Oana Costea)

mai mult
Cronică

Mă văzui și cu Medelin. Nu ne-am țigănit deloc.

MPP

Mă văzui și cu Medelin. Adică Mădălin Voicu.

Și nu, nu l-am pus să-mi cânte la ureche pe dom’ secretar de stat, că mi-a zis că n-are vioara cu el la minister. Asta că tot mă văzui alaltăieri cu Serghei Mizil. Se leagă, nu? Ăștia-s șucăriți între ei, da’ io nu-s certat cu nici unu’, chit că i-am miștocărit la ziar de le-au sărit capacele. Țin la tăvăleală amândoi, că au simțu’ bășcăliei pe inventar. Acu’ vorbirăm chestii serioase. Nu ne-am țigănit deloc. Da’, după, am stat și la cioace ca bagabonții, că ne pricepem și la d-astea.

Ce-o să iasă din caterincile noastre o să dau la ziar. Subiectul poa’ să fie numa’ unu’. Guess 🙂

(Mihnea Petru Pârvu)

mai mult
Cronică

Prețul corect al rusoaicei perfecte

Rusoaica

Poza asta mai pus-o pe FB acu’ fo trei ani, da’ nu i-am spus scandaloasa istorie. Iaca, o zic acu’, de „noapte bună” sau de „bună dimineața”, după caz. Intră în ciclul „Poveștile curvelor mele triste”. Un fel de melancolie blegoasă 🙂

S-a petrecut în Russia, prin septembrie 2016. Nu prea mult în spate. Eram îmbarcat pe goeleta Adornate, un schooner cu o velă yankee păcătoasă – că dădea derivă mare – și ajunsesem la Novorosiyssk. Era o regată de „tall ships”. Mă rog, veliere mari și multe, marinari o droaie și gagici căcălău. La noi la bord erau party-uri every night, cu finalizări care mai de care mai spectaculoase sau de tot căcatu’, în funcție de alcoolemia echipajului și invitatelor.

Băutură era din belșug atât din partea armatorului, cât și din ce aveam fiecare pe stoc, la cabină, că votca numa’ scumpă nu-i la mama ei.

Și, apare gagica asta sexațională, remorcată la brațetă de un moșulică englez, mare sculă pe la Sail Training International. Unu’ Robin, sau Roger, nu mai țiu minte bine. Babalâcu’ era mort după cabernetu’ nostru de Murtfatlar, se făcea mangă night by night, și o lăsa singură pe natașa asta care dansa ca Madonna când era tinerică. Nea Mișu Geantău, nostromul de pe Adornate, fost șef de echipaj pe bricul Mircea, avea grijă să-i fie mereu paharul plin. Lucru pentru care i-am mulțumit, și-i mulțumesc și acu’, știu io de ce. Băieților din crew, fie ei ofițeri sau simpli marinari, timonieri sau motoriști, li se scurgeau balele când îi vedeau târtița gagicii, precum câinelui lu’ Pavlov când i se aprindea lumina înainte de masă. M-am distrat o țâră. I-am lăsat o zi, două, și le-am spus în față: „Băi, bulangiilor, io vă mai țin pân’ la Sochi să salivați după «natașa» asta. Apoi, îi dau io decisiva”. Ăia, care se uitau la mine ca la un brotac obez, să moară de râs. Au trecut patru zile în Novorosiyssk, alte două în marș nasol, pe vreme rea, cu hulă, spre Sochi și acostăm, în sfârșit. Altă escală de patru zile și alte chiulabale. Svetlana, care era cu organizatorii regatei și venea la băutură la noi ca la mă-sa acasă, nu se dădea, însă, răpusă de niciun pulărău de-al nostru, oricât s-au dat băieții peste cap. Și erau marinari frumușei și bine echipați fizic la bord, corespunzător dezideratului. Io doar priveam atent și mă-mbătam, cum se cuvine în astfel de situații. Normal, pentru unu’ la vârsta mea. În ultima seară, am inițiat cu ea o socializare pe bază de două fiole de votcă ucraineană Khortytsa, că dama era de o cilindree cam ca a mea, pe vremea aia. Apoi, i-am oferit prețul corect.

Nu-ș cum naiba se face că, de dimineață, nu mai râdea nimeni de broscoiu’ de mine. Și, când m-a debarcat, la Varna, mai că nu mi-au dat onoru’ băieții de pe Adornate și erau cât pe ce să urce pavilionul la pic. Oricum, a fost o onoare pentru mine să navighez cu ei. 🙂 Sincer! Da’, dacă s-a întâmplat ceva la mine în cabină, cât am stat la Sochi, asta rămâne numai la Sochi.Nu spun la nimenea.

Cre’ că am și niște poze cu ea, beată pulă și cu chiloții în vine, da’ nu le pui acilea că mă suspendă FB pentru incorectitudine politică. Când a plecat de la vapor, înainte să se crape de răsărit, i-a dat Doru Iordache, fostul meu coleg de școală de marină, niște adidași vechi de-ai lui, că își aruncase pantofii la baltă. Da’ a preferat să meargă desculță, pe o ploaie torențială, de s-au speriat și fesebiștii când a ieșit din port.

Am aflat, ulterior, că la Varna, după ce i-a făcut și o felație de „noapte bună” comandantului de pe barchetina poloneză Pogoria, i-a desfăcut ăluia toate cele fo sută de sticle de șampanie pe care la avea omu’ la cabină pentru protocol. Ce să zic, era pofticioasă.

Am uitat să vă spui ceva. Tot la Sochi mă văzui și cu Putin. Am fost, și în 2014 și în 2016, la fo șase-șapte metri de el, da’ s-a făcut că nu mă cunoaște. Nu’ș de ce, că nu i-am futut gagica.

Remember Captain Ovidiu Eram, că erai „Master of the puppets” on board? Și voi, Viorel Lintz, Cristian Vasile, Cristi Gruia, Marian Trifu și Andrey? Apropo, cum basca mă-sii o chema pe „catiușă”? Că mă lasă memoria recentă.

Later Edit: Gata, mi-am adus aminte. Îi zicea Alina. A trebuit să treacă o noapte ca să-mi amintesc. E bine. Mai am, deci, ținere de minte

(Mihnea Petru Pârvu)

mai mult
Cronică

Prima mea lectura la Cenaclul I.L.Caragiale din Ploiești

Fintis1

Urmând șirul recunoștinței, rememorez acum una din cele mai prețioase amintiri: prima mea lectura la Cenaclul I.L.Caragiale din Ploiești.

E un loc cu multi oameni frumoși, fără de care nu aș fi reușit în… marea călătorie.

Din prima clipă, când eram extrem de emoționată și vulnerabilă, poetul Ioan Vintila Fintiș, „șeful de trib” – cum il numesc eu, mai în glumă mai în serios -, mi-a fost alături cu multa căldură și disponibilitate. Aprecierea sinceră a Domniei Sale m-a onorat și mi-a dat forță și, în aceeași măsură, m-a obligat cumva să mă autodepășesc.

M-am simțit pentru prima dată… în tribul meu și pentru asta le sunt recunoscatoare tuturor, în special lui Ioan Vintilă Fintiș, un poet pe care îl admir și un om pe care știu că mă pot baza necondiționat.
Mulțumesc!

(Blanca Trandafir)

mai mult
Cronică

La golăneală

MP

Mă văzui cu Serghei. Serghei Mizil.

Vorbirăm câteva ceasuri bune, greu de crezut, niște chestii foarte, foarte serioase.

După care ne apucarăm de ce ne pricepem noi cel mai bine. La golăneală. Să nu creadă lumea că ne-am pierdut proastele maniere 🙂

Rezultatul summitului va fi citibil soon, very soon, în Evenimentul zilei.

(Mihnea Petru Pârvu)

mai mult
Cronică

Nerecomandat celor cu probleme cardiace

DC

Pe Dealul Negru, pe la 2
abia ce ne lansasem, ne trezim aliniați intr-o mega-coloană, mă uit pe waze
un ambuteiaj de peste 10 kilometri

Fuck
Ne apucă dimineața, zice Ștefan
Când, hop, din coloană se desprinde o mașina și face stânga
Verific iar dacă Waze îmi dă vreo alta varianta,

dar
Waze e potolit, zice să stam in ambuteiaj
Hop, altă mașina face stânga
Băi, e drumul vechi oare?

Bag google maps ( stiu, google maps o suge…)
și google maps arată un drum frumos la stânga, ocolește ambuteiajul și iese elegant tocmai aproape de Bascov, lux
Îi zic lui Ștefan, îl avertizez că google maps are diverse fantezii, cum spuneam
Între timp hop, hop, alte doua mașini fac stânga

Mă bag și eu, plm
Știam, Ștefan nu suporta să stea in coloană.

Întâi e Ok, un drum îngust, sus, jos, ace de păr, spectaculos
Ce tare e pe-aici
Cam off-road pentru dubă, dar se descurcă bine lăcusta
Dupâ o curbă și-o coborâre, se termină asfaltul brusc
Pe dreapta sunt aliniate vreo trei dintre aia cu hop, hop
Par că nu vor sâ se riște
Noi ne hazardăm, normal

Drumul o ia razna, duba o ia razna și ea, sunt niște valuri ca de ocean, unul dintre curajosi e oprit in pantă, trebuie sa oprim și noi in pantă și să pornim din pantă după ce omul reușește să treacă ( nici nu stiu cum) niște hârtoape uriașe,
Vruuuum, duba urlă cât o ține gura, dar urcă voinicește, se aud totuși tot felul de zgomote, de lovire, de cădere, de rostogolire,
Să-mi bag pula, am rupt toba, îmi sare cadranul,

In capătul pantei oprim
…rămânem pe-aici, morții mă-sii, că nu mai avem nici motorină, e nervos Ștefan,
coboară să verifice pagubele,
eu și Nico râdem ca proastele.

Pànă la capăt, s-a rupt doar o flanșă
ieșim din pădure direct pe vârful unei coline,
pe versantul celălalt, șarpele de luminițe roșii se târăște ca un melc,
gata, suntem super-eroi, bagă volum la muzica aia,

ne dăm la vale, drumul se îndreaptă, reapare asfaltul, reintram in circuit aproape de Pitești.

Am fost pe DC 201 A.
Nerecomandat celor cu probleme cardiace. Google maps e de-a dreptul pervers.

(Oana Costea)

mai mult
1 2 3 4 16
Page 2 of 16