close

Extern

Extern

Implicarea Rusiei în mișcarea separatistă din Catalonia

Daria-Aslamova-catalonia-donbas

Daria Aslamova este o jurnalistă rusă de la publicația Komsomoliskaia Pravda (KP),  care acum o săptămână a fost întoarsă de la granița R. Moldova, când venea să îi ia un interviu președintelui Dodon, susține deschis separatismul de pe teriotriul Spaniei – independența Cataloniei.
Aslamova și KP suțin și agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Astfel, în 2014 Aslamova a fost de nenumărate ori în Estul Ucrainei, în Donbas,  în timpul luptelor, de unde, la fel, a prezentat într-o manieră propagandistică criza din estul Ucrainei și a făcut poze cu mercenarii Kremlinului din Donbas, scrie Vasile Cojocari pe deschide.md.

Ziarul rus „Komsomoliskaia Pravda” a publicat pe 3 octombrie un material realizat de către Daria Aslamova despre manifestațiile stradale din Catalonia, scrie Deschide, care au drept scop desprinderea regiunii de Spania. Așa cum era de așteptat, din cele expuse de Aslamova în „KP”, trebuie să înțelegem cât de important este faptul ca regiunea Catalonia să-și câștige independența față de Spania.

În materialul propagandistic sunt atașate mai multe fotografii printre care și una cu Aslamova în care jurnalista și-a înfășurat corpul cu drapelul Cataloniei, sub care se cere independența regiunii spaniole. Aslamova vorbește despre cât de barbare sunt autoritățile din Madrid, cât de rece este Europa la fărdelegile din Catalonia și îl citează pe Lenin în legătură cu democrația, mai exact „cât de prost regim politic este democrația”.

Ziaristă nu crede în independența Cataloniei fără vărsări de sânge, deoarece a văzut o mulțime de războaie și revoluții. Și aici Aslamova nu minte.

Într-adevăr, Daria Aslamova este o jurnalistă foarte cunoscuta în Federația Rusă în special după ce a reflectat pe larg evenimentele din 2014 de la Kiev, apoi a scris despre victoria rușilor, dupa anexarea Crimeei, iar într-o discutie cu Serghei Lavrov, i-a reprosat acestuia că autoritățile de la Moscova nu recunosc independența Donbasului.

Toate materialele au fost realizate de la fața locului. În 2014, a fost la EuroMaidan (protestele pro-europene din Ucraina) de unde a lansat falsuri despre cele întâmplate la Kiev. A fost de nenumărate ori în Donbas în timpul luptelor, de unde, la fel, a prezentat într-o manieră propagandistică criza din estul Ucrainei și a făcut poze cu mercenarii Kremlinului din Donbas.

eși Serghei Lavrov a spus încă săptămâna trecută că Moscova susține integritatea Spaniei, în Catalonia s-a văzut implicarea Rusiei pe segmentul ciberbetic. Publicația El Pais a dezvăluit modul în care hackerii Kremlinului au susținut pe larg prezența online a separatiștilor catalani. Totodată, trâmbițele media controlate de Moscova: Pervîi Kanal, Russia Today, Ria Novosti, Rossia 24 și altele au realizat o mulțime de știri, elemente pure din războiul informațional al Moscovei, care au prezentat referendumul din catalonia drept un eșec total al UE.

În plus, la manifestațiile stradale din Catalonia în susținerea independenței, au fost surprinse mai multe persoane cu steaguri ale „Republicii Populare Donețk” sau cu elemente simbolice comuniste. Vedeți imagini mai jos.

Amintim că la 27 septembrie Daria Aslamova, care urmă să-l intervieveze pe preşedintele Igor Dodon,a fost oprită pe Aeroportul din Chişinău, fiind nevoită să plece înapoi în Rusia, via Bucureşti, anunța agenția TASS.

Citiți mai departe pe deschide.md.

mai mult
Extern

Premiul Nobel pentru Literatură pentru Kazuo Ishiguro

kazuo-ishiguro

Premiul Nobel pentru Literatură a fost atribuit scriitorului britanic de origine japoneză Kazuo Ishiguro. Premiul a fost acordat „pentru romanele sale de mare forță emoțională care dezvăluie abisul de dincolo de sentimentul nostru iluzoriu de conectare cu lumea”.

Kazuo Ishiguro s-a născut la Nagasaki în 1954 şi a imigrat în Marea Britanie în 1960. A debutat ca prozator la douăzeci şi opt de ani cu Amintirea palidă a munţilor, roman recompensat cu The Winifred Holtby Prize of the Royal Society of Literature şi tradus ulterior în treisprezece limbi. În 1986 i-a apărut al doilea roman, Un artist al lumii trecătoare (Polirom, 2005, 2013), nominalizat în acelaşi an la Booker Prize, laureat al Whitbread Book of the Year Award şi tradus în paisprezece limbi. 1989 este pentru Ishiguro anul de vîrf al carierei, autorul obţinînd cu Rămăşiţele zilei (Polirom, 2002, 2012) rîvnitul Booker Prize. În 1995 Ishiguro a publicat Nemîngîiaţii, urmat de Să nu mă părăseşti (Polirom, 2006, 2011). În acelaşi an Kazuo Ishiguro a primit distincţia de Officer of The British Empire for Services to Literature şi, în 1998, Ordinul de Chevalier des Arts et des Lettres din partea statului francez. În 2015 îi apare romanul fantasy Uriaşul îngropat (Polirom, 2015).

O.C.

mai mult
Extern

Festivalul Internațional Propatria – tinere talente românești, a VII-a ediție, Roma, 1 – 21 octombrie 2017

propatria

Tinere Talente Românești isi redeschide porțile pentru a șaptea oară, în perioada 12-21 octombrie cu un program bogat de evenimente cu intrare gratuită care se vor desfășura la Roma în locații de prestigiu.

Tinere Talente Românești isi redeschide porțile pentru a șaptea oară, în perioada 12-21 octombrie cu un program bogat de evenimente cu intrare gratuită care se vor desfășura la Roma în locații de prestigiu.


Evenimentul, organizat și promovat de către Asociația culturală româno-italiană Propatria cu susținerea Ministerului Pentru Românii de Pretutindeni în colaborare cu Ambasada României în Italia și ‘Accademia di Romania’ la Roma, are un rol recunoscut în promovarea culturii românești în Italia devenind de-a lungul anilor, un important instrument de comunicare și de integrare interculturală. Inițiativa a fost patrocinată și anul acesta, de către Ambasada României în Italia, Camera Deputaților și Senatul Republicii Italiane, Consiliul Regional Lazio și Conservatorul de Muzică Santa Cecilia.

Și această a șaptea ediție, își dorește să urmeze aceeași direcție de promovare a imaginii României peste hotare și de evidențiere a tinerelor talente din cultura română. Alături de parteneri prestigioși care ne-au fost alături la fiecare ediție, dorim să aducem în atenția publicului larg, excelența pe care o fac tinerii români. Scopul nostru principal este de a consolida sentimentul identității culturale naționale a tuturor românilor, indiferent de locul în care se află, îmbunătățind și sporind prestigiul României prin cultură.

După concertul aniversar LIPATTI 100 — În căutarea luminii … susținut de celebra pianistă de origine română MARA DOBRESCU ( Franța), eveniment inaugural realizat în colaborare cu Accademia di Romania din Roma pe data de 1 octombrie, desfășurat în prestigioasa Sală Academică a Conservatorului de Muzică „Santa Cecilia”, vor urma între 12 și 21 octombrie, trei zile de evenimente care vor anima festivalul.

Joi 12 octombrie, de la ora 17.00 în splendida locație a ‘Accademia di Romania in Roma’, va avea loc prezentarea documentarului realizat de către AGERPRESTărâmul dintre ape (în limba română cu subtitrări în italiană). Delta Dunării, declarată patrimoniu mondial al UNESCO din 1991 și zonă protejată de Wwf, habitat-ul a peste 700 de specii de plante și animale, va fi prezentată publicului român și italian prin poveștile de viată ale locuitorilor săi. 
De la ora 19.00, o altă întâlnire cu muzica, visand la… Dinu Lipatti, care va reaminti marele pianist român disparut mult prea timpuriu dintre noi. Vom avea plăcerea să ascultăm un tânăr pianist român BENJAMIN DIOSZEGI și o soprană armeană GOAR FARADZHIAN. Muzică de: Puccini, Mozart, Glinka, Pergolesi, Schubert, Bellini.

 

 

 

 

 

 

 

Pe data de 20 octombrie ne vom bucura să o ascultăm, într-un concert recital, pe tânăra pianistă VALERIA CRISTEA NECHITA, absolventă deja la doar 17 ani, cu nota maximă, la Conservatorul de Muzică Cimarossa din Avellino și câștigătoare a Premiului de Excelență Propatria din 2012. Va interpreta pentru această seară magică de octombrie, muzica de L. v. Beethoven, F. Chopin.

Ca în fiecare an, festivalul se va încheia cu Gala Tinerelor Talente Românești și Premiile de Excelență Propatria. Evenimentul va avea loc la Teatrul Golden (sâmbătă, 21 octombrie, ora 15 — Via Taranto, 36 — Roma) și va întâmpina oaspeți internaționali și tineri competitori provenind din mai multe țări: România, Italia, Moldova, Franța, Austria, Belgia, Germania, Spania, Olanda. Tinerii talentați, vor fi premiați pentru realizările lor în domeniul artelor, științei și sportului. Alături de tinerele talente, publicul va avea plăcerea să întâlnească personalități de vârf din lumea culturală romanească. Spectacolul de gală va fi un triumf de momente artistice de excelență susținute de către tinerii participanți. Un moment de mare așteptare este rezerervat ‘Trupei AS’, ansamblu coregrafic coordonat de Aura GHICA și Mona TEODORESCU (Palatul Național al Copiilor — București), care va dărui publicului momente autentice de muzică și dans tradițional românesc interpretate într—o nouă cheie de lectură, unind în mod surprinzător modernul cu vechea tradiție românească. Seara de Gală va fi prezentată de Emanuela IONICĂ, actriță și vocea oficială a „Violetei” din Italia și Alessandro PISTECCHIA.

Festivalul va avea si in acest an o puternica componentă socială prin interacțiunea cu proiectul ‘Tineri pe picioare”, coordonat de dr. Massimo Liberatori, medic la Spitalul Gemelli din Roma, datorită căruia a fost posibilă donarea a 120 de proteze, tinerilor români care și-au pierdut membrele inferioare. Din anul 2015, Asociația Propatria este partenerul acestui proiect, desfășurat în colaborare cu AUCI (Asociația Internațională de Cooperare Internațională) Universitatea Catolică „Sacro Cuore” din Roma și Episcopia Ortodoxă Română din Italia. Festivalul Tinerelor Talente va susține prin intermediul acestei a șaptea ediții, proiectul ‘Tineri pe picioare”, printr-o campanie de informare și sensibilizare în Italia și România, care va avea loc pe parcursul întregului eveniment, în colaborare cu grupul de voluntari al proiectului.
Joi, 12 octombrie — Ore 17,00 
Accademia di Romania in Roma, piazza Jose di San Martin 1, Roma
‘Tărâmul dintre ape’, Prezentarea filmului documentar (57′, producție AGERPRES 2016)

Joi, 12 octombrie — Ore 19,00
Visând la… Dinu Lipatti, concert sustinut de BENJAMIN DIOSZEGI, pian și de soprana GOAR FARADZHIAN (musica de: Puccini, Mozart, Glinka, Pergolesi, Schubert, Bellini).
Vineri, 20 octombrie 2017, ore 19,00
Accademia di Romania in Roma, piazza Jose di San Martin 1, Roma
OCTOMBRIE MAGIC — Concert recital de pian VALERIA CRISTEA NECHITA

Sâmbătă 21 octombrie 2017, ore 15,00
Teatrul Golden, via Taranto 36 Roma
GALA PREMIILOR DE EXCELENȚĂ PROPATRIA — TINERE TALENTE ROMÂNEȘTI
INFO www.propatriavox.it #FestivalPropatria2017https://www.facebook.com/propatriafestival/

tel. 0039-3289599204 — info@propatrivox.it
#MpRPRomania www.facebook.com/dprrpromania

Ufficio Stampa: 
Diana Elena Oprea ufficiostampa@propatriavox.it
Carla Romana Antolini crantolini@gmail.com 393 9929813

mai mult
Extern

Toni Adrian Savu

ton-dep

SQUELETTES DE L’OMBRE

Métaphoriquement, je m’imagine le repas quotidien des squelettes de l’ombre, composé des organes, de la chair et du sang des opprimés, des humiliés, des bafoués, des torturés, des assassinés. Rien ne les rassasie ! Ils paraissent avoir une faim inextinguible, gargantuesque ! Leur festin se termine toujours par un gâteau de fête, formé de trois couches de pâte imbibées de pétrole et enveloppées de devises, d’or et de beaucoup de souffrances. Les discussions autour de la table parlent de choses déjà archidébattues : destruction, vol, crime, insécurité, perte d’identité, destruction de la foi, famine, soumissions. Leur restaurant de luxe a la façade d’un cimetière. Sur la porte d’entrée est accrochée une pancarte portant un crâne et le signe de la victoire esquissé par une main de squelette. L’intérieur est imprégné d’une odeur de cadavre en torréfaction et de vieux sang. Les fils électriques sont des intestins humains, l’amplificateur a la forme d’un tank et le microphone, dans lequel parlent ces monstres hideux, a la forme d’un pistolet. Le sol est couvert de rets et d’eau sale au lieu de tapis et les murs sont pavoisés de slogans du genre : « Qui n’est pas avec nous est contre nous ! » ; « Supprimons l’information ! » ; « Désunion ! » ; « Haine ! », etc. Les voitures de luxe, garées devant le restaurant, ont l’élégance de corbillards. Invitée à parler à une telle orgie, la Mort elle-même se démarque d’une telle assemblée répugnante : « Vous vous trompez complètement si vous croyez que je fais partie de votre monde. Moi, je ne voie pas, je n’opprime pas, je ne piétine pas la religion, je ne veux pas de richesses ! Je fais simplement mon devoir. Vous avez confondu crime et mort et vous avez fait erreur. Ce que vous faites vous, m’empêche de vous aider à rendre l’âme en paix, vous voulez donc mourir dans la souffrance, avalés que vous serez par le néant ? La vie après la mort ne sera pas pour vous, parce que vous vous êtes moqués du nom de Dieu, vous avez violé les Dix Commandements, bafouant, volant, tuant des vies innocentes !…

Toni Adrian Savu

LE VIRTUEL REMPLACE LE RÉEL ET L’HUMAIN

Le monde en cours de mondialisation est marqué par de graves mutations économiques touchant le monde social de manière dramatique, avec des implications culturelles, mais aussi ontologiques et existentielles. Le but de l’économie est de produire et accumuler de l’argent.

« Argent : valeur suprême ! »

Dans ce contexte, l’argent est la valeur suprême ! L’argent et non pas l’être humain ou le travail ou la religion ! Impuissants, nous sommes condamnés à être les témoins de l’offensive du capital contre le travail, contre nous, contre nos principes et nos valeurs, contre la civilisation humaine. La gestion intelligente et efficace de l’information, conformément aux règles de la productivité, de la compétitivité et de la rentabilité, ne font qu’ignorer presqu’un milliard de gens qui n’ont pas de travail ou travaillent par intérim, au-dessous de leurs compétences. Ces entreprises, des réseaux impersonnels composés d’éléments complémentaires, sont présentes partout dans le monde dans le seul but d’obtenir le profit maximum.

La rentabilité, nouveau credo

Leur système : utiliser la main-d’œuvre la moins chère, trouvée facilement dans les pays sous-développés ou en voie de développement (la Roumanie est l’un d’entre eux), et de vendre la marchandise à un prix intéressant dans les pays développés. Les conséquences de ce système ne font qu’aggraver les inégalités économiques et technologiques des individus: les riches sont encore plus riches, tandis que les pauvres s’appauvrissent encore plus. On voit apparaître de vrais empires économiques dans le monde des finances, du commerce, de l’informatique, des médias, qui migrent un peu partout pour continuer à produire à bon marché et qui déplacent électroniquement leur capital là où ils veulent sur la planète, obéissant seulement à la loi du profit. Dans ce monde globalisé, l’économie et la technologie dominent alors que d’autres domaines sont en ce moment en déclin, voir le monde politique, social, culturel ou religieux.

« Un nouveau totalitarisme s’impose »

Un nouveau type de totalitarisme s’impose, un monde de nature économique où règne le régime de la mondialisation du marché, et les états ne font que jouer le rôle d’administrateurs, impuissants devant ce monde de la finance et des banques, impuissants pour contrôler les flux d’argent, d’informations et de la marchandise. Le slogan de la mondialisation pourrait être : « Tout pouvoir aux marchés ! ». Réaliser une civilisation informatisée n’est qu’une couverture pour abandonner les principes essentiels de la démocratie, délaisser la législation, tuer l’homme « traditionnel » et à la fois son identité religieuse culturelle, tout cela pour faire de la place à un nouveau type d’homme, « l’homme nouveau », « mondialisé », l’homme du « nouvel ordre mondial ». L’homme « mondialisé » reste seul, sans défense devant la manipulation technico-économique, mais aussi devant les aveuglantes forces de l’instinct ou de l’agressivité. Consommer, se faire plaisir, s’amuser remplacent la culture, la religion, la famille. Le virtuel remplace le réel et l’humain, impitoyable épreuve!

Toni Adrian Savu

Taxidermiste, Savu Toni Adrian va exposer

Il a travaillé au château de Ploiesti, non loin de la capitale roumaine, Bucarest, avant de rejoindre la France et quitter un régime qui ne lui convenait pas. Savu Toni Adrian, Européen convaincu, a débarqué à Nantes il y a une dizaine d’années et à Fleurance depuis quelques mois. Avec sa compagne, il loge à la cité du Gebra. Très discret, ce Roumain a des doigts en or. Il sait tout faire. Diplômé ingénieur du son, électricien à ses heures, il a aussi «bricolé» dans la décoration de théâtres, de cinéma et s’occupait surtout des plateaux de mixage. Un détour en Albanie lui a permis d’apprendre à faire des cascades d’eau décoratives pour mettre dans les appartements qui «sont très bonnes pour la santé et surtout très reposantes», dit-il. A côté de son vaste éventail d’occupation, il a une autre corde à son arc : la taxidermie. Savu Toni Adrian la pratique sur les poissons et les crustacés. Il a appris non loin de Brasov. «Les plus difficiles à naturaliser sont les poissons car la peau n’est pas épaisse et se déchire facilement. Pour les crabes ou autres crustacés, il n’y a pas de problème, ils sèchent naturellement, les couleurs sont faciles à retrouver pour les rendre le plus vrais possible. Puis, il y a ensuite un travail d’art dans la composition du support et de la décoration. Pour l’instant, c’est sur du verre bombé que j’applique mes sujets car ils donnent l’impression d’être encore dans l’eau, accrochés à un végétal ou toutes autres plantes aquatiques. Pour ce travail, j’y passe pas mal de temps mais c’est très intéressant», explique-t-il. Savi Toni Adrian prépare actuellement une exposition de ces œuvres naturalisées. Il les présentera à la galerie d’art municipale Laurentie en décembre prochain.

mai mult
Extern

Reviewed: ABODE 10th and 17th of September

1-34

ABODE has not been a neglected subject on this platform by any means and as many reporters from Data Transmission enjoyed their ‘ABODE’ adventure, my colleague Frank, and myself had our own. He knows well what the ABODE family stands for, I, on the other hand, faced my first encounter with them. So I am going to review this from the eyes of a foreigner entering the humble ABODE.

After 2016 summer season in Ibiza, where ABODE had more of a warm up residency at Sankeys every Wednesday, Sundays were now given to them to replace Viva Warriors in 2017. The replacement was a success and as an active worker on the island, I kept hearing about the crazy Sunday nights at Sankeys.

The Ibiza summer, for a worker, can easily seem just a few intense months and as crazy August vanished from the calendar I noticed that the closings were just around the corner. I couldn’t miss out another ABODE event, especially with Frank constantly telling me how much I was missing out.

The expectations were high so we sorted out our guest list for the 10th of September’s ABODE usual encounter with their fans at Sankeys. After that, I went the next week, the 17th and had even more fun because it only took one encounter with them to feel like I was part of the family, so I wanted more. It’s not usual at Data Transmission to review two events in one but first of all, I don’t want to tell you what you already know and second of all, I think that the combination of both was my full experience and only in this way I can explain how I comprehended the ABODE concept.

My first observation was that, despite the separation of two main rooms in Sankeys, The Basement and The Lab, ABODE is not about segregating different musical styles during the event. Therefore it is not about separating people with different tastes, no, it’s not about that. At ABODE I learned it’s about the DJ itself, it’s about style and musical personality. Their resident DJs move along the line up sharing warm-ups and closings with no difficulties, it’s beautiful how the programming permits you to actually know the event’s DJs in every circumstance of the party. ABODE juggles with its DJs permitting them to prove themselves in every way. Throughout the two nights, I have seen the same DJs open and close the night, I have seen them B2B with other DJs, or clearing the path for other artists, you never know what to expect.

More info…

Ana Raisa (https://datatransmission.co/club-review/reviewed-abode-10th-17th-september/)

mai mult
Extern

Se sparge Europa? Cătălania?

download (6)

Toată lumea mă întreabă ce cred eu despre Catalunia (văd că românii utilizeză greșit Catalonia!) Păi noi, românii, am mai fost implicați în cursul istoriei acestei regiuni… Ionel Mota si Vasile Marin au fost doi Legionari romani care in 193 7 au uimit intreaga Europa prin vitejie, credinta si jertfa supremaRazboiul din Spania are un ecou deosebit in inima lui Ionel Mota, unul dintre intemeietorii Miscarii Legionare si numarul doi in ierarhia Miscarii. Ca fiu de preot si credincios crestin, nu putea sa nu se cutremure la aflarea atrocitatilor pe care comunistii le savarseau impotriva Bisericii Catolice in Spania: preoti uciși si rastigniti in batjocura, calugarite violate, altare si icoane profanate, manastiri arse din temelii? Prin viziunea sa profund mistica asupra lumii, Mota intrezareste in lupta dintre nationalism si comunism infruntarea eterna dintre Bine si Rau, dintre Biserica lui Hristos si armatele rosii ale satanei.“Se tragea cu mitraliera in obrazul lui Hristos. Se clatina asezarea crestina a lumii. Puteam noi sa stam nepasatori?” isi motiveaza el gestul intr-o scrisoare adresata parintilor. Ionel Mota cere si primeste incuviintarea conducatorului Miscarii Legionare, Corneliu Codreanu, de a pleca sa lupte in Spania.Vasile Marin afla de initiativa lui Mota, de plecarea legionarilor in Spania.
Nu mai are astampar, vrea sa plece si el in Spania, vrea sa plece cu orice pret.
Se roaga de Capitan – el care nu se rugase si nu ceruse nimanui nimic, niciodata. Insista sa fie lasat sa plece. Capitanul se codeste, nu sunt destui bani. Atunci Marin din saracia lui, din apriga, din amarnica lui saracie gaseste 5.000 de lei, se imprumuta cu cinci mii de lei, ii aduce la sediu si cere sa i se dea voie si lui sa plece. Cu ironia lui amara spune domnului General: “Vreau sa fiu al saptelea sicriu”.
De ce voia sa plece Vasile Marin? Ce il mana? Cine-l chema? Ne-a spus-o in cele cateva randuri din scrisoarea adresata sotiei sale la 23 Noiembrie 1936:
“N-am facut actul acesta din disperare sau aventura ci perfect lucid. Era o datorie de onoare care apasa pe umerii generatiei noastre. L-am facut cu acelasi drag ca fi cum ar fi fost vorba de tara mea “.Tot atnci dar de cealaltă parte au fost prezenți cu arma în mână Valter Roman, ortografiat uneori Walter Roman, născut Ernő Neuländer (n. 7 octombrie 1913, Oradea – d.11 noiembrie 1983) a fost un militant și politician comunist român, de origine evreiască, veteran al brigăzilor internaționale comuniste din Războiul Civil din SpaniaNumele său la naștere era Ernő (Ernest) Neuländer. S-a născut într-o familie de evrei de proveniență hasidică stabilită la Oradea. Tatăl său era funcționar la o bancă. Valter Roman a devenit inginer, în urma studilor la Universitatea tehnică germană din Brno, în Cehoslovacia.După 1936 s-a înrolat voluntar în Brigăzile Internaționale de partea forțelor republicane din Spania sub numele Walter Roman. Anii petrecuți în Spania au fost evocați în volumul autobiografic Sub cerul Spaniei. Cavalerii speranței. În războiul civil din Spania a avut gradul de maior și a fost comandantul unui batalion de artilerie din brigada a 11-a “Venceremos”.

În Spania, Walter Roman s-a căsătorit cu Hortensia Vallejo, o comunistă spaniolă. În cursul războiului a fost rănit la plămâni. După ce Republica Spaniolă a fost înfrântă în 1939, Valter Roman s-a refugiat in Franța, apoi s-a reîntors în URSS. Acolo a condus, pentru o perioadă, departamentul emisiunilor în limba română la Radio Moscova, unde i-a avut în subordine pe Ana Pauker, Leonte Răutu și Iosif Chișinevschi. În timp ce Ana Pauker s-a reîntors în România îmbrăcată în uniforma sovietică, Valter Roman s-a reîntors pe un tanc sovietic.Războiul civil dbrigadisti 8in Spania. La 9 ianuarie 1938 a inceput ofensiva republicană in Teruel. Cîteva dintre episoadele legate de participarea româneasca in Brigăzile InternationaPe teritoriul Spaniei agenţii KGB, ( mai numeroşi decît ofiţerii Armatei roşii) au acţionat exact ca în URSS. Au spionat, au supravegheat, au anchetat ca să detecteze duşmani reali şi imaginari în rindul forţelor republicane. Cine nu adera complet, necondiţionat la poziţiile Kremlinului devenea suspect. Era înlăturat, adeseabrigadisti1 17 executat. POUM ( un partid de stinga catalan) a fost decimat, iar liderii lui ucişi de agenţi sovietici. Pentru Stalin acest partid ”frăţesc”era mai periculso decît falangiştii lui Franco. Mărturia lui George Orwell, simpatizant POUM, Omagiul Cataloniei, este esenţiala pentru a înţelege ce s-a întîmplat.Prezenţa românilor in războiul din Spania nu este importantă in raport cu de ex prezenta francezilor, (cei mai numeroşi ( 12-13.000). În total Brigăzile Internaţionale au avut 32-33 000 de membri în intervalul 1936-39. Niciodată însă efectivele nu au depăşit 25.000 de mii pe front sau in taberele de intrucţie. Cifrele care circula despre nr. românilor variază. Cea mai aproape de adevăr mi se pare 550. Nr mic a făcut ca românii să nu formeze o brigadă de sine stătătoare, (care avea cam 2000 de militari) – ca francezii, americanii, nemţii, polonezii, etc. Ei au fost repartizaţi în diferite unitaţă militare, mai ales in brigada a Xl-a. care s-a ilustrat în luptele pentru apărarea Madridului. Au fost şase brigazi, numerotate de la Xl la XVl, apoi cinci după desfiiţarea acestei brigăzi, a Xl-a.Partidul Comunist din România a reuşit să trimita peste cinci sute de oameni, combatanţi, cadre medicale, comisari politici. A se compara aceasta cifră de 550 cu cei 7 legionari care au ajuns in Spania să lupte alături de forţele lui Franco. Dintre comuniştii români – o parte au fost trimişi direct de la Moscova unde se aflau în exil. Alţii au fost trimişi aflindu-se deja undeva in Europa ( la Praga, Paris, etc) în diverse misiuni date de NKVD sau Komintern. Alţii fugiseră pur şi simplu de tribunalele româneşti care îi condamnaseră, sau de Siguranţă care era pe cale să îi aresteze. PC din Romania era un partid scos in afara legii din cauza afilierii la Komintern care urmărea dezmembrarea statului roman. PC din România era o secţie a Internaţionalei Comuniste şi se subordona obligatoriu cf statutului său tuturor deciziilor luate de Moscova. Ordinul să fie trimişi oameni in Spania a fost dat in 1936, septembrie, şi semnat de Gheorghi Dimitrov.

De ce ar fi plecat să cineva să lupte în Spania? Unii au fost atraşi de salarii şi promisiuni de carieră, alţii aveau probleme cu legea. Alţii au doreau aventura, occidentul, şi căutau riscul. Altii au plecat din motive ideologice, să combată fascimul. Mulţi erau evrei (85% ) care ripostau astfel lui Hitler şi politicii lui care urmărea exterminarea evreilor din Europa. Alţii făceau parte din pegra societăţii , erau lumpeni proletari, şomeri şi urmăreau beneficiul material personal, afacerile, doreau să îşi schimbe viata. Un brigadist de ex, era proxenet şi a plasat citeva curve la Madrid, altul a ţinut cîteva taxiuri la Barcelona, etc. Alţii, însă făceau parte 1. din Aparatul Komintern, 2. cadre ale PC din România sau 3. aparţineau de diverse servicii secrete sovietice. Aceştia sunt cei care au jucat roluri proeminente – Petre Borilă, Constantin Doncea, Gheorghe Stoica, (Moscu Kohn), Dumitru Petrescu, Valter Roman, Leonte Tismăneanu, Nicolae Cristea, Franscisc Bocsor; Carol Neuman, etc. Gheorghe Vasilichi, venit de la Moscova a jucat un rol asemănător cu al lui Iosif Broz Tito. A rămas la Paris să organizeze recrutările şi drumul la sud de Pirinei. etc. Printre români cazuţi victime aparatului represiv sovietic amintesc de Cristian Racovski, Alexandru Dobrogeanu Gherea, Marcel Pauker, Ecaterina Arbore, Imre Aladar, Victor Aradi, Elek Koblos, Vitali Holostenko, Alexandr Stepanski Gorn, (ultimii trei foşti sefi supremi ai partidului), Eugen Rozvany, Ion Dic Dicescu, Elena Filipovici, David Fabian, Leon Lichtblau, Dori Goldstein, Gelber Moscovici, Timotei Marin, Dumitru Grofu, Alter Zalic, Alexandru Nicolau -ş.a., toţi binecunoscuţi în mica lume subterană a clandestinităţii bolşevice, membri ai Biroului Politic, sau ai Comitetutului Central, lideri ai PC intr-o perioadă sau alta, între 1921-36. Era incă o dovadă că formarea brigăzilor internaţionale şi campania de propaganda a Komintern în favoarea forţelor frontului popular din Spania avea rolul să mascheze marea teroare ordonată şi condusă de Stalin in URSS. (vezi mai mult in Stelian Tănase, Clienţii lu Tanti Varvara, ed Humanitas, 2008, p. 238-95).

In Spania românii au ajuns 1. fie venind de la Moscova, (cadrele aparatului Komintern, Petre Borilă, Gheorghe Stoica, Ctin Doncea, etc. ), 2. fie din ţară, după ce au fost recrutaţi de o echipa formată din Lucreţiu Pătrăşcanu, Ilie Pintilie, Constantin f 95-d 19100-791-f 1-burca constantinDavid, şi , poate Ştefan Foriş. (Nicolae Cristea, Andrei Roman, Vida Gheza, Mihail Florescu, fraţii Burcă, Francisc Boczor, Boris Holban, etc), 3. fie din Europa, mai ales Paris, (Valter Roman etc). Clandestinii, veniţi din ţară traversau Europa cu acte false prin Cehoslovacia, Austria, Elveţia, şi ajungeau la Paris, placa turnantă a Brigăzilor Internaţionale, unde se întîlneau cu nemţi, polonezi, bulgari, etc. După citeva zile de aşteptare porneau spre sud. Au ajuns aici în perioade diferite, începînd din toamna 1936, cind se semnalează primul grup de români pină in toamna 1938 cind soseşte ultimul grup. Se explică astfel- în funcţie de evoluţia frontului, şi a politicii europene, de planurile lui Stalin, Komintern oprea sau mai cerea voluntari.Românii nu au fost în nr. suficient ptr a forma singuri o brigadă. O brigadă avea cca 4-5000. Nu au fost măcar 2000 ptr a forma un batalion. O brigadă însemna 3-4 batalioane de infanterie. Exista apoi şi un divizon de artilerie, plus unităţi auxiliare, (sanitare, transport, intendenţă) – în total cam 5000 oameni. Românii fiind cca 550 au fost repartizaţi în diferite batalioane. În brigada A Xl-a mai ales la început, apoi în brigada balcanică, ”Dimitrov”, unde regăsim bulgari, sîrbi, greci, etc.

Asta este probabil cauza că îi regăsim foarte rar în cărţile care tratează despre războiul civil din Spania.
l.Liderul separatist al Cataloniei, Carles Puigdemont, este căsătorit cu o româncă. Marcela Topor a devenit prima doamnă a Cataloniei la 10 ianuarie 2015, după ce soţul acesteia, Carles Puigdemont, care până acum era primar al oraşului Girona a fost investit în funcţia de preşedinte al guvernului catalán (Generalitat)
Soția lui Carles Puigdemont, președintele Cataloniei și cel care a inițiat referendumul de duminică 1 octombrie, este româncă Marcela Tudor, originară din Vaslui, acesta putând deveni cea mai importantă femeie din noua țară, dacă provincia spaniolă își va declara independența. Marcela Tudor este absolventă a Facultății de Limbi Străine din Iași, motiv pentru care soțul ei vorbește pe lângă catalană, spaniolă, franceză și engleză și limba română.
Cei doi s-au întâlnit în 1998, când Marcela Tudor a călătorit în Catalonia alături de o trupă de teatru pentru a participa la prima ediție a Festivalului Internațional de Teatru amator Gerona (Fitag). Cei doi au povestit că atracția dintre ei a fost instantanee și după doi ani de relație, în anul 2000 s-au căsătorit în biserica Roses din Gerona și, după aceea, au făcut și nuntă pe rit ortodox în București.
Cei doi au împreună două fetiţe, botezate ortodox în Parohia Ortodoxă Română Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul şi Sf. Ierarh Grigore Palama din Girona.
Marcela Topor este gazda programului „Catalan Conections”, difuzat de Catalonia Today, un ziar de limbă engleză înfiinţat de însuşi soţul acesteia. În cadrul acestui program, în fiecare miercuri, românca intervievează într-o engleză perfectă diferiţi străini care trăiesc în Catalonia.
Marcela Topor împărtăşeşte ideile politice separatiste ale soţului ei. De altfel, la finalul anului 2015, românca a publicat un editorial în care semnala „victoria blocului separatist în Parlamentul catalan ca fiind unul dintre momentele cheie ale lui 2015” şi în care saluta „începerea procesului de creare a statului catalan, în ciuda unui guvern spaniol decis să frustreze ambiţiile catalane”.

Cine este Carles Puigdemont

Carles Puigdemont, cel de-al 130-lea preşedinte al Generalitat, născut în urmă cu 54 de ani în Amer, un sat situat la aproximativ 100 de kilometri vest de oraşul Girona, este un politician cu sentimente catalane profunde care, cel mai probabil, va urma politica dusă de Artur Mas, fiind un adept al separării Catolniei de Spania.
Fiul unui cunoscut cofetar din localitatea sa natală, Puigdemont a ales o cale cu totul diferită de cea a tatălui său, orientându-se spre jurnalism, însă de tânăr a simţit o atracţie specială spre politică. De altfel, încă de tânăr s-a implicat în activităţile Tineretului Naţionalist Catalan. Anul trecut au fost alegeri și eu vă edific cam cum au fost procentele în vot…în Parlamentul catalan Junts pel Sí este câştigător net al acestor alegeri, reuşind nu mai puţin de 62 de posturi (39,54%), la care se adaugă cele 10 posturi obţinute de CUP (8,20%). Împreună cele două formaţiuni adepte ale independenţei depăşesc, aşadar, pragul de 68 de locuri în Parlament care asigură majoritatea absolută, însă acestora nu le va fi prea uşor cu un guvern ostil şi fără un suport clar al populaţiei catalane. De asemenea, rămâne de văzut cum vor putea convieţui împreună Convergència Democràtica de Catalunya – CDC (Convergenţa Democratică din Catalonia), Esquerra Republicana de Catalunya – ERC (Stânga Republicană din Catalonia), Demòcrates de Catalunya (Democraţii din Catalonia ) şi Moviment d’Esquerres (Mişcarea de Stânga), cele patru partide care formează alianţa electorală Junts pel Sí. O altă enigmă va rămâne cel puţin o perioadă şi cât de mult vor fi dispuse să colaboreze Junts pel Sí şi CUP, având în vedere că cei din urmă au declarat iniţial că nu au de gând să susţină investirea lui Mas în funcţia de preşedinte al Guvernului autonom din Catalonia (Generalitat de Catalunya).
Pe locul secund, cu 25 de posturi obţinute (17,93%), s-a situat Ciudadanos, partidul condus de tânărul politician Albert Rivera. Deşi a obţinut cu 37 de posturi mai puţin decât Junts pel Sí, această performanţă este mai mult decât meritorie dacă ar fi să ţinem cont că la aceste alegeri aproape şi-a triplat numărul de fotolii în Parlamentul catalan. Pe locul al treilea s-a clasat PSC, care a pus mâna pe 16 posturi (12,74%), cu patru mai puţin decât la alegerile din 2012 şi cu 12 mai puţin decât la cele din 2010. Locul al patrulea a fost ocupat de Catalunya Sí que es Pot (Catalonia Da se Poate), alianţă compusă din Iniciativa per Catalunya Verds – ICV (Iniţiativa pentru Catalonia Verde), Esquerra Unida i Alternativa – EUiA (Stânga Unită şi Alternativa), Podemos (Putem) şi ecologiştii de la Equo, care împreună s-au ales cu 11 fotolii în parlament (8,94%). Cea mai mare decepţie a suferit-o Partidul Popular (PPC) care de la 19 locuri în 2012 a rămas în urma acestor alegeri doar cu 11 (8,50%), acestea fiind şi cele mai negative rezultate obţinute în zonă de actualul partid de guvernământ din 1992 încoace. Ultimele 10 scaune de parlamentari vor fi ocupate de reprezentanţii CUP, care au atins o performanţă de trei ori mai mare decât cea din 2012.

Alexandru Petrescu

mai mult
Extern

Fenomen deosebit! Marea se retrage! Unii compară ce se întâmplă pe Insula Jindo cu MINUNEA LUI MOISE

Minunea-lui-Moise

Pe insula Jindo, din Coreea de Sud, de două ori pe an, se produce un fenomen natural unic care ne duce cu gândul la istorioara din Biblie când marea s-a desfăcut în fața lui Moise.

Între zonele Kogun-men Hvedon-ni și Iisin-men Modo-ri apele mării se retrag și se face un drum, doar pentru o oră, cu o lățime de 40 m și o lungime de 2.8 km între insulele Jindo și Modo.

Savanții consideră că „desfacerea mării” se întâmplă pe insula Jindo din cauza diferenței dintre flux și reflux, iar perioada ei maximă depinde de ciclul lunii. Mii de turiști vin în Coreea de Sud pentru a fi martorii fenomenului straniu.

În ziua în care se deschide „DRUMUL” mii de turiști umplu sectorul de trecere.

Cele mai puternice fluxuri marine se produc aici la sfârșitul toamnei și iarna. Însă majoritatea turiștilor sosesc în Jindo la începutul lunii mai, nu doar pentru a vedea „Minunea lui Moise”, dar și pentru a se plimba  pe drumul lăsat de mare în perioada caldă a anului.

Fenomenul despărțirii mării a făcut înconjurul lumii după ce ambasadorul francez Pierre Randi a vizitat Jindo în 1975 și a scris despre acesta într-un ziar francez. Cel mai important este mersul pe apă. Pe „Calea lui Moise” se poate trece de la țărm până la insulă.

Infoalert.ro

mai mult
Extern

Portretul controversatului George Villiers, pictat de Rubens, a fost găsit după aproape 400 de ani

buckin

Portretul controversatului George Villiers, primul duce de Buckingham, care ar fi fost amantul regelui Iacob I al Angliei şi Iacob al VI-lea al Scoţiei, semnat de pictorul flamand Peter Paul Rubens, a fost identificat după aproape 400 de ani, informează bbc.com.

Lucrarea a fost identificată de doctorul Bendor Grosvenor, care lucrează la programul ”Britain’s Lost Masterpieces” al televiziunii BBC Four. Tabloul era inclus în colecţia Glasgow Museums şi era expus la Pollok House.

Însă, straturile de vopsea adăugate ulterior lucrării şi secole de murdărie au făcut ca tabloul să fie considerat o copie ulterioară a portretului, realizată de un alt artist.

Portretul restaurat al lui George Villiers, primul duce de Buckingham, a fost certificat ca lucrare semnată de Rubens de către Ben van Beneden, director al Casei Memoriale a lui Rubens, aflată în Antwerp.

”Şansa de a descoperi un portret al unei personalităţi atât de importante în istoria britanică, realizat de unul dintre cei mai mari artişti ai tuturor timpurilor, a fost ceva extraordinar”, a spus Bendor Grosvenor.

Identificarea lucrării a fost realizată prin curăţarea acesteia, analiza lemnului pe care a fost pictată, care datează din anii 1620 şi care era pregătit într-un mod tipic pentru studioul lui Rubens, precum şi printr-o analiză cu raze X.

Pictura a fost supusă unor lucrări de conservare efectuate de expertul Simon Gillespie, pentru a o readuce la aspectul original, aceasta urmând să fie expusă din nou la Pollok House.

Portretul ”Ducele de Buckingham” datează din jurul anului 1625. Subiectul a fost o figură controversată, care a devenit unul dintre preferaţii regelui Iacob I al Angliei şi Irlandei şi rege al Scoţiei, cu numele Iacob al VI-lea. Natura relaţiei lor a fost subiectul unor dezbateri extinse. Unii experţi susţin că cei doi erau amanţi, în timp ce alţii consideră că erau pur şi simplu prieteni apropiaţi.

În timpul lucrărilor de renovare efectuate de English Heritage la Palatul Apethorpe din comitatul englez Northamptonshire – una dintre reşedinţele preferate ale regelui, a fost descoperit un pasaj secret care unea dormitoarele celor doi bărbaţi.

Ducele a fost asasinat în anul 1628, la vârsta de 35 de ani, după trei ani de la moartea regelui.

Identificarea tabloului va fi prezentată în primul program al noului sezon ”Britain’s Lost Masterpieces”, care va fi transmis miercuri de BBC Four.

A.M.A.

mai mult
Extern

Opera Oedip a lui Enescu va răsuna la Londra, la Royal Festival Hall

enescu-oedip

Sâmbătă seară, „Oedipul” lui Enescu se aude la Londra, în faimoasa Royal Festival Hall. Lucrarea prezentată de dirijorul Vladimir Jurowski în deschiderea festivalului inaugurează acum noua stagiune a London Philharmonic Orchestra. Va fi aceeași versiune concertantă, cu distribuția internațională, cu corurile românești, dar fără proiecțiile multimedia de la București. În avanpremiera concertului, Vladimir Jurowski a venit la Institutul Cultural din Londra să vorbească publicului despre „Oedip” și, surprinzător, să cânte la pian bucăți de Enescu împreună cu soprana Gabriela Istoc.

La Institutul Cultural Român de la Londra a fost un fel de încălzire pentru „Oedipul” de mâine seară, de la Royal Festival Hall.

Dirijorul Vladimir Jurowski, directorul Festivalului Enescu, a vorbit despre popularitatea din ce în ce mai mare a acestei opere complexe, dar accesibile, spune el.

Cât priveşte următoarea ediţie a festivalului, Jurowski a deconspirat câteva dintre ideile sale: va menţine accentul pe muzica nouă, vor continua proiecţiile multimedia, cu amendamentul că s-ar putea face mai mult dacă s-ar construi o sală de concert adecvată.

Vrem să vină la Festivalul Enescu mai multe orchestre din Europa central-răsăriteană, nu numai din vest şi din America. Cred că e important să păstrăm o balanţă, pentru că România e între Occident şi Orient. Vor fi orchestre şi din alte tări ex-comuniste„, spuneVladimir Jurowski.

În faţa publicului de la Institutul Cultural Român din Londra l-am văzut pe Vladimir Jurowski într-o ipostază mai puţin obişnuită. A fost ideea lui s-o acompanieze la pian pe soprana Gabriela Istoc. Dar n-a vrut să fie filmat. În program, 4 cântece de tinereţe ale lui Enescu.

Londra este cel mai muzical dintre institutele culturale recunoscut pentru felul în care promovează muzica lui Enescu cu frecvență aproape lunară în ultimii 10 ani” – Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român.

În ultimii ani, numele lui Enescu a devenit tot mai familiar publicului londonez.

Anul trecut, la Covent Garden, s-a montat „Oedip” sub direcţia lui Leo Hussain, iar acum 2 ani, Vladimir Jurowski prezenta cu succes în premieră Simfonia a III-a de Enescu alături de London Philharmonic Orchestra.

ŞTIAŢI CĂ în data de 13 martie 1936 a avut loc, la „Opera Mare” din Paris, premiera tragediei „Oedip”, de George Enescu?“ Un asemenea subiect nu-l alegi tu, el te alege pe tine“, spunea Enescu după finalizarea operei la care a muncit timp de un deceniu (1920-1931). „Oedip mi-a stăpânit gândurile timp de un sfert de veac pentru a decodifica, nu doar mecanismele subtile ale Destinului universal, ci şi pe acelea ale propriului Destin. Resortul meu, drama mea sunt cuprinse în cele două silabe, a căror celebritate se datorează lui Sofocle: Oedip. Am pus în ea tot ce simţeam, ce gândeam, în aşa fel încât mă contopeam uneori cu eroul meu“.

T.V.

mai mult
Extern

Complexul arheologic Atapuerca din Spania, cel mai mare sit din epoca preistorică

site1

Dacă vă plac incursiunile în trecut, parcul arheologic de la Atapuerca din Spania va poate duce în preistorie. Veți învăța să vânați sau să faceți focul ca neandertalii și să înțelegeți cum a evoluat specia noastră în Europa. Cel mai mare sit arheologic din epoca preistorică, aflat sub patronajul UNESCO, adăpostește resturi ale speciilor umane de acum 1 milion și jumătate de ani.

Atapuerca este un loc turistic la fel de cunoscut în Spania ca și peșterile de la Altamira, unde se află celebrele picturi rupestre de acum 14 mii de ani.

Complexul arheologic din apropiere de Burgos poate fi vizitat cu multă ușurință și în familie. În parcul creat în apropierea săpăturilor, copiii sunt învățați să folosească tehnica graffitiului preistoric, să faca foc sau să folosească armele găsite la Atapuerca.

Construirea unei căi ferate pentru o mină de cărbuni din zonă a scos la lumină la finalul secolului al XIX – lea un sit arheologic care conține cele mai numeroase fosile umane preistorice din Europa și Asia.

Eu o numesc observatorul preistoriei, pentru că avem un loc aici în Spania unde putem observa ce s-a întâmplat în preistoria umanității timp de 1,5 milioane de ani, de când am ajuns pe acest continent.” – Prof. Jose Maria Bermudez – arheolog

Cea mai cunoscută descoperire făcută la Atapuerca este un craniu de acum 500 de mii de ani, care poate fi văzut în original la Muzeul Evoluției Umane din orasul Burgos si care a primit numele Miguelon, dupa un sportiv spaniol celebru.

Dar, Atapuerca mai este cunoscută și pentru descoperirea unei noi specii umane – homo antecessor.

Una dintre cele mai vizitate săli de la muzeul din Burgos este cea a statuilor realizate de o artistă franceză. Sunt reprezentate toate speciile umane care au trăit de-a lungul unui milion si jumatate de ani la Atapuerca.

Găseau acest loc și probabil că rămâneau sute sau mii de ani până când ajungea alt grup. Luptau și îi alungau. Am găsit multe semne de violență, canibalism de pildă în peștera Gran Dolina. „- Prof. Jose Maria Bermudez – arheolog

Arheologii spanioli inaugurează noi săpături și speră să scoată la lumină fosile care stau acum ascunse în peșteri neatinse de 200 de mii de ani.

Atapuerca este paradisul arheologilor care spun că vor fi necesare multe generații pentru a studia toate resturile descoperite în această zonă și care definesc întreaga evoluție umană.

TVR

mai mult
1 2 3 5
Page 1 of 5