close

Extern

Extern

Universitatea Populară de Vară „Vasile Stroescu”, ediția a II-a

edinet

Institutul Cultural Român ‘Mihai Eminescu’ la Chișinău, în colaborare cu Primăria orașului Edineț, organizează, în perioada 25-26 august a.c., Universitatea Populară de Vară ‘Vasile Stroescu’, ediția a II-a.

Organizată după modelul Universității Populare de Vară de la Vălenii de Munte, județul Prahova (creată în 1908 de marele istoric Nicolae Iorga), Universitatea a fost concepută ca o instituție de instruire continuă a unui public larg, de perfecționare a cunoștințelor învățătorilor și profesorilor din gimnazii și licee, participanții având prilejul să dialogheze cu profesorii invitați, să țină prelegeri la temele incluse în program, să participe la evenimentele cultural-artistice organizate în cadrul Universității de Vară. Ediția din acest an se va desfășura sub genericul ‘Ion Buzdugan — scriitor, om politic și artizan al Unirii Basarabiei cu România’.

Pe 25 august, după deschiderea lucrărilor Universității, începând cu ora 11.30, vor susține prelegeri despre personalitatea lui Ion Buzdugan acad. Mihai Cimpoi, dr. Gh. Negru și acad. Valeriu Matei. Vor urma apoi lansarea albumului ‘Vasile Stroescu’ (ora 12.30) și sesiunea de comunicări: ‘Vasile Romanciuc — (re)citirea proverbelor, la 70 de ani de la naștere'(ora 15.00). Prima zi se va încheia cu spectacol literar-artistic: ‘Doi poeți ai Basarabiei — Ion Buzdugan și Vasile Romanciuc, cu participarea artiștilor Mihai Ciobanu și Viorel Burlacu și a actrițelor Margareta Nazarchevici și Anișoara Bunescu. Spectacolul se va desfășura, de la ora 19.00, în Casa de cultură din Edineț.

Ziua de 26 august va debuta, de la ora 11.00, cu vernisajul expoziției colective de bilanț a Taberei de pictură — Parcova 2017, care va avea loc la Casa de Cultură din Cupcini și va continua cu spectacolul artistic al ansamblurilor folclorice din orașul Cupcini.

M.B.

mai mult
Extern

Furturi misterioase ale unor mozaicuri ale artistului stradal Invader la Paris

invader1

Mozaicuri ale artistului stradal Invader au fost furate în ultimele zile la Paris de către falși agenți ai municipalității, care a anunțat vineri că va depune plângere, informează AFP.

„Peste zece opere ale artistului Invader au fost smulse de pe ziduri în mai multe locuri din capitală”, a declarat pentru AFP un responsabil al primăriei din Paris.

Primăria capitalei Franței „a decis să depună plângere pentru uzurparea de calități oficiale”, întrucât cei doi hoți „s-au deghizat în agenți ai primăriei din Paris” pentru a ridica mozaicurile.

Alerta a fost dată pe rețelele sociale: „Primăria este întrebată de ieri pe Twitter de parizieni de ce ridică operele artistului, dar ne-am dat seama rapid că nu erau nici agenții, nici autovehiculele, nici vestele noastre”, a precizat primăria.

Mozaicurile acestui artist urban, inspirate din celebrul joc video Space Invaders din 1978, sunt afișate pe mai multe străzi din capitala Franței.

În apropiere de bulevardul Saint-Germain, „un proprietar, mândru că are pe zidul său un mozaic al artistului, l-a protejat instalând un geam antifurt”, a explicat pentru cotidianului Le Parisien un consilier local din acest arondisment.

În 2015, casa Sotheby’s a vândut la Hong Kong un mozaic al lui Invader de proporții mari (1,3 metri pe 2,1 metri), la licitație, cu 220.000 de euro, un record mondial de vânzare la licitație pentru acest artist. Mozaicul îl reprezenta pe Hong Kong Phooey, un câine mascat adept al artelor marțiale, personaj al unui desen animat american din anii 1970.

F. Ș

mai mult
Extern

Sute de militanți ortodocși au protestat la Moscova împotriva unui film despre o aventură a ultimului țar al Rusiei

familia_romanov2

Sute de militanți ortodocși au protestat marți la Moscova împotriva unui film despre o aventură a ultimului țar al Rusiei, Nicolae al II-lea, a informat RBC, citat de publicația britanică The Telegraph.

„Matilda”, un film semnat de cunoscutul regizor rus Aleksey Uchitel, spune povestea de dragoste dintre tânărul Nicolae, în prezent canonizat de către Biserica Ortodoxă Rusă, și o celebră dansatoare de balet poloneză Mathilda Kschessinska.

Filmul a stârnit revoltă în rândul grupurilor conservatoare. La începutul acestui an, fosta procuroare a Crimeei, în prezent deputată în Duma de Stat, Natalia Poklonskaya a depus mai multe plângeri la procuratură, cerând procurorilor să investigheze dacă filmul ofensează sentimentele credincioșilor.

De asemenea, activiștii ortodocși ultra-conservatori au solicitat managerilor cinematografelor să nu proiecteze filmul, a cărei premieră în Rusia este anunțată pentru data de 25 octombrie, amenințând în unele cazuri cu arderea cinematografelor.

Pe măsură ce premiera se apropie, opoziția față de film continuă. În luna iulie, Poklonskaya, cel mai vehement adversar al filmului din Rusia, a susținut că 40.000 de persoane din Rusia și din străinatate consideră că pelicula le insultă convingerile religioase.

La două săptămâni de la declarația sa, aproximativ 500 de activiști s-au adunat într-una din catedralele din centrul Moscovei pentru a protesta prin rugăciune împotriva acestui film „diavolesc”.

Participanții la protest au purtat portrete ale țarului, au ținut discursuri și s-au rugat timp de peste o oră, a raportat RBC. Unii activiști au adunat semnături împotriva filmului.

Evenimentul a fost organizat de mișcarea ortodoxă ultra-conservatoare Sorok Sorokov, cunoscută pentru sprijinirea rebelilor pro-ruși din estul Ucrainei și pentru ciocnirile violente cu moscoviții pe tema construirii unei biserici într-unul din parcurile orașului.

mai mult
Extern

Cursul de Limba, cultura și civilizație româneasca va fi predat și în școli din Marea Britanie

Limba-Romana-unica-stapana

Proiectul privind predarea cursului de Limba, cultura și civilizație româneasca (LCCR) în unitați de învațamânt preuniversitar din state membre ale Uniunii Europene se va desfașura și în Marea Britanie, începând din anul școlar 2017-2018. Într-o prima etapa, cursul LCCR se va derula în 4 școli.

Datorita realului succes înregistrat din 2007 pâna în prezent și având în vedere interesul crescut al comunitații românești de peste granițe pentru acest curs, Ministerul Educației Naționale și Institutul Limbii Române cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe si al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni au urmarit, an de an, extinderea proiectului. Demersul a vizat deopotriva includerea de noi unitați de învațamânt și cuprinderea cât mai multor țari europene în care exista populație școlara de origine româna.

Astfel, în anul școlar recent încheiat, cursul a fost predat în peste 500 de școli din Belgia, Irlanda, Italia, Portugalia și Spania de 134 de profesori, beneficiari fiind aproape 13 000 de elevi. Un indicator de progres este numarul școlilor care și-au exprimat dorința de a avea cursul în oferta școlara. În comparație cu anul trecut, creșterea este de 23,40%. De asemenea, numarul de grupe a fost superior cu 16,62% celui din anul precedent.

Procesul de selecție a personalului care va preda cursul este în desfașurare, toate informațiile fiind publicate pe www.ilr.ro.

B.P.

mai mult
Extern

Arundhati Roy și Paul Auster, printre scriitori nominalizați la Man Booker Prize 2017

carte-2

Scriitorul american Paul Auster și autoarea indiană Arundhati Roy figurează printre cei nominalizați la Man Booker Prize 2017, cea din urmă pentru romanul său „The Ministry of Utmost Happiness”, scrisă la 20 de ani după ce a câștigat acest prestigios premiu literar cu primul său roman, relatează EFE.

În total 13 scriitori candidează la acest premiu dotat cu 50.000 de lire (56.215 de euro), care va fi decernat la 17 octombrie. Dintr-un total de 144 de candidați au fost nominalizați 7 autori și 6 scriitoare, dintre care doar 6 vor ajunge pe lista scurtă, care va fi anunțată la 13 septembrie.

The Man Booker Prize, acordat în fiecare an celui mai bun roman scris în limba engleză și publicat în Marea Britanie, este diferit de Man Booker International Prize, acordat celui mai bun roman tradus în limba engleză, și care recompensează atât autorul cât și traducătorul operei.

Man Booker International Prize 2017 a fost acordat în iunie scriitorului israelian David Grossman și traducătoarei Jessica Cohen pentru cartea „A Horse Walks Into a Bar”.

Autoarea indiană Arundhati Roy, care a câștigat Man Booker Prize în 1997 cu romanul său „The God of Small Things” devenit ‘bestseller’ internațional și care s-a publicat în peste 30 de țări, declarase la un moment dat că va mai scrie o carte doar când „va avea ceva de spus”.

La ediția de anul acesta a fost nominalizat și scriitorul american Paul Auster, laureat al premiului Príncipe de Asturias de las Letras în 2006, cu noua sa carte ‘4 3 2 1’, primul său roman lansat după o pauză de șapte ani.

Alți scriitori americani nominalizați sunt Colson Whitehead, George Saunders și Emily Fridlund, la un an după ce compatriotul lor, Paul Beatty, a câștigat premiul cu romanul său ‘The Sellout’, fiind primul american laureat în 48 de ani de decernare a Man Booker Prize.

Pe lista candidaților figurează de asemenea scriitorii irlandezi Sebastian Barry, pentru ‘Days Without End’, și Mike McCormack pentru ‘Solar Bones’, alături de pakistanezii Mohsin Hamid, pentru ‘Exit West’, și Kamila Shamsie, pentru ‘Home Fire’. Lista este completată de patru autori britanici: Fiona Mozley, Jon McGregor, Ali Smith și Zadie Smith.

Președinta juriului, Lola Young, a declarat că cele 13 cărți nominalizate „ilustrează un spectru divers nu doar prin vocile și stilurile lietare ci și al protagoniștilor”.

Lista nominalizărilor: 

4 3 2 1 by Paul Auster (US) (Faber & Faber)
Days Without End by Sebastian Barry (Ireland) (Faber & Faber)
History of Wolves by Emily Fridlund (US) (Weidenfeld & Nicolson)
Exit West by Mohsin Hamid (Pakistan-UK) (Hamish Hamilton)
Solar Bones by Mike McCormack (Ireland) (Canongate)
Reservoir 13 by Jon McGregor (UK) (4th Estate)
Elmet by Fiona Mozley (UK) (JM Originals)
The Ministry Of Utmost Happiness by Arundhati Roy (India) (Hamish Hamilton)
Lincoln in the Bardo by George Saunders (US) (Bloomsbury Publishing)
Home Fire by Kamila Shamsie (UK-Pakistan) (Bloomsbury Circus)
Autumn by Ali Smith (UK) (Hamish Hamilton)
Swing Time by Zadie Smith (UK) (Hamish Hamilton)
The Underground Railroad by Colson Whitehead (US) (Fleet)

M.N.

mai mult
Extern

Spectacolul „Iulius Caesar”, regia Silviu Purcărete, va fi prezentat la Festivalul Internațional de Teatru Clasic de la Almagro

purcarete

Spectacolul „Iulius Caesar” în regia lui Silviu Purcărete, producție a Teatrului Maghiar de Stat Cluj, va fi prezentat în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Clasic de la Almagro, informează un comunicat al Institutului Cultural Român de la Madrid.

Spectacolul, jucat în limba maghiară, cu supratitrare în limba spaniolă, va avea două reprezentații, pe 28 și 29 iulie, la Antigua Universidad Renacentista și va încheia cea de-a 40-a ediție a festivalului. Muzica spectacolului este semnată de Vasile Șirli, scenografia îi aparține lui Dragoș Buhagiar, iar în rolurile principale joacă Zsolt Bogdan, Miklos Bacs, Gabor Viola și Emoke Kato.

Festivalul de Teatru Clasic de la Almagro a debutat în 1977 sub denumirea „Zilele Teatrului Clasic Almagro”. Începând cu anul 1979, funcționează sub actuala denumire, iar din 1989 se desfășoară în luna iulie.

Inițial, reprezentațiile aveau loc la Corral de Comedias și în Piața Centrală (Plaza Mayor), dar începând cu anul 2006, unul dintre principalele spații scenice ale festivalului este fosta mănăstire din Almagro (Antigua Universidad Renacentista).

Festivalul de la Almagro este considerat ca fiind cel mai important festival de teatru care prezintă piese din Secolul de Aur. Printre companiile care au participat la edițiile anterioare ale festivalului se numără Teatrul Național German și Orchestra de stat din Weimar, Teatrul La Abadia, Parandal Theatre Company din Coreea, Compania de teatru Efes Tres din Mexic, Theater des Lachens din Germania, Compania Criolla din Argentina, Compania de Teatru La Calderona din Chile.

Teatrul Maghiar de Stat Cluj este, începând din 2008, membru al Uniunii Teatrelor din Europa. Spectacolele sale promovează un limbaj teatral progresiv, atent la tendințele internaționale actuale.

Spectacolul „Iulius Caesar” a avut premiera în octombrie 2015.

mai mult
Extern

Mașina Reginei Elisabeta a II-a, vândută la licitație

daimler

O mașină condusă cândva de Regina Elisabeta a II-a și de prințul Filip al Marii Britanii a fost vândută la licitație cu un preț echivalent cu cel al unei limuzine moderne. Mașina era printre preferatele cuplului regal și are câteva dotări absolut unice.

Seamănă cu un Jaguar, dar nu e. Se numește Daimler, divizia de lux a companiei britanice, și este un nume cumpărat cu licență de la producătorul german încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Daimlerul Majestic a fost condus chiar de Regină și soțul ei – mari pasionați de mașini britanice, după care a fost trimis muzeului Jaguar – și de aceea păstrează dotări care ar fi fost altfel scoase.

Printre ele, accesorii tipice unui vehicul oficial cum sunt lumini albastre suplimentare, dar și înlesniri tipic feminine. Ca faptul că mașina a fost construită fără brichete sau scrumiere – regina nu fumează.
Daimlerul are un motor V 8 de 4 litri. Cuplul regal a fost de multe ori fotografiat în acest vehicul. Mașina s-a vândut până la urmă cu echivalentul a sub 50 de mii de euro – mai puțin decât un model actual de limuzină europeană.
T.V.
mai mult
Extern

Controversata carte despre sfârșitul vieții lui Mandela a fost retrasă de editură

mandela

Editura care a tipărit cartea privind detaliile intime ale sfârșitului vieții lui Nelson Mandela, decedat în 2013, a retras luni lucrarea, după reacțiile foarte negative ale familiei fostului președinte sud-african, relatează AFP.

„Am decis să retragem imediat vânzarea ‘Ultimilor ani ai lui Mandela’ (…) din respect pentru familia domnului Mandela”, a anunțat editura Penguin Random House într-un comunicat, fără a preciza câte exemplare ale cărții au fost deja vândute.

Cartea, scrisă de Vejay Ramlakan, medic al lui Nelson Mandela, dezvăluie detalii intime privind ultimele săptămâni ale lui „Madiba”, printre care și faptul că acesta expectora sânge din cauza unei infecții pulmonare persistente.

El mai povestește și faptul că o ambulanță care îl transporta pe Mandela la spital a luat foc în iunie 2013 sau că o cameră de luat vederi a fost descoperită în morga unde se afla trupul fostului președinte.

„Cartea și-a propus să descrie curajul și forța lui Nelson Mandela până în ultimele momente ale vieții sale. Nu s-a dorit deloc ca ea să fie lipsită de respect. Dar, având în vedere declarațiile membrilor familiei, am decis să o retragem”, a precizat editura.

Duminică, medicul a declarat pentru postul de știri Enca că „toate părțile al căror acord trebuia solicitat au fost consultate” înainte de publicarea cărții.

Cel mai mare dintre nepoții lui Mandela, Mandla Mandela, a salutat luni decizia de a retrage cartea controversată, apreciind că reprezintă „o violare a numelui și moștenirii lui Mandela”.

El a apreciat că retragerea cărții trimite „un mesaj clar că anumite lucruri au mai multă valoare decât banii”.

Într-un comunicat, executorii testamentari ai lui lui Nelson Mandela au notat că conținutul cărții este „profund regretabil și neplăcut, constituind o divulgare ilicită”.

Aceștia au mai precizat că editura Penguin și autorul nu i-au contactat înainte de publicarea cărții și că Graca Machel nu a fost nici ea consultată.

Primul președinte ales democratic în Africa de Sud (1994-1999), simbol al luptei anti-apartheid și câștigător al premiului Nobel pentru pace, „Madiba” a murit la 5 decembrie, la vârsta de 95 de ani.

mai mult
Extern

Biletele la concerte sau alte evenimente pot fi furate dacă sunt postate pe siteuri de socializare

cod-bare

Un fan al formației britanice Coldplay a avut o experiență neplăcută după ce a publicat pe Facebook o fotografie cu biletul pe care îl cumpărase pentru concertul de sâmbăta trecută al trupei sale preferate pe Stade de France. Când a ajuns la stadion, tânărului britanic i-a fost refuzat accesul deoarece ”codul de bare al biletului său fusese deja scanat”.

Cu câteva luni înainte, el postase mândru pe rețelele de socializare o fotografie cu biletul la concert și cu mesajul ”Bună ziua, prieteni, mă duc la concertul Coldplay pe Stade de France”. Și a dezvăluit astfel și codul de bare al biletului… Cineva a intrat prin urmare înaintea lui, cu o copie a biletului. O escrocherie des întâlnită, potrivit Le Dauphiné, care dezvăluie cazul.

Chiar dacă biletul este nominal, agenții de securitate de la intrare verifică rareori actele de identificare ale spectatorilor. Acest lucru este valabil mai ales la concerte majore, precum cel al Coldplay, care ar putea aduna peste 81.000 de spectatori.

Persoanele rău intenționate își asumă riscuri mici reconstituind codurile de bare sau referințele la locuri la spectacole pentru a le revinde. Prin urmare, nu trebuie postate pe rețelele de socializare sau pe site-urile de anunțuri gratuite imagini care să arate aceste simboluri importante de pe biletele la concerte sau alte evenimente. Acestea trebuie estompate sau ascunse dacă se optează totuși pentru distribuirea unei astfel de fotografii online.

Acest tip de furt de date vizează și alte domenii, precum transporturile și jocurile de noroc. În 2015, o australiancă a publicat o fotografie cu biletul ei câștigător de 825 de dolari, câștigat în timpul unei curse de cai la Cupa Melbourne, amintește The Telegraph. Unul dintre ”prietenii” ei de pe Facebook au scanat seria biletului și a revendicat câștigul în mai puțin de cincisprezece minute.

M. Ionescu

mai mult
Extern

Moldova este „stat capturat” sau a fost returnat cetățenilor?

mix_5_md

Orice mecanism propus pentru demontarea statului capturat trebuie să garanteze demolarea sistemului creat de Vladimir Plahotniuc, dar și să împiedice orice alt oligarh sau grupuri de interese să exploateze defectele democrației moldovenești…

Noțiunea de stat capturat, stat al cumătrismului (captured state – engl.) e una cardinală în politologie, introdusă de Banca Mondială, definindu-se astfel: „acţiunile indivizilor, grupurilor din sectorul public sau privat de a influenţa elaborarea legilor, reglementărilor, decretelor şi altor politici guvernamentale în propriul avantaj ca urmare a furnizării ilicite şi netransparente a beneficiilor private oficialilor publici”.

Acest fenomen al capturării totale a justiției, economiei, finanțelor, piețelor de desfacere, societății, dar mai ales a libertății, a democrației, umanismului, dreptății este cel mai grav fenomen. De fapt un fenomen grav pentru mințile și conștiințele capturate ale acestui popor, care au generat în tot acest haos o dezorientare apatică în plan politic și senzația unei crize existențiale pe toate planurile.

Mai aproape de finele lui 2014, expresia de “stat capturat” a devenit un soi de brand de țară pentru Moldova. Opoziția extra-parlamentară a folosit cu regularitate acest calificativ pentru a descrie calitatea defectuoasă a guvernării și infiltrarea intereselor obscure în actul guvernării. Partenerii externi de dezvoltare, cu foarte mici excepții, au folosit formule mai voalate atunci când au vorbit despre “statul capturat” în Moldova.

Pentru a evita o confruntare directă cu autoritățile de la Chisișinău, ceea ce ar fi dus la scurtcircuitarea iminentă a dialogui. Prin urmare, aceștia au folosit drept echivalent – politizarea puternică a instituțiilor.

Ideea statului capturat a fost asimilată de către opinia publică, cu și mai multă ușurință, pe fundalul crizei din sistemul bancar, debordată la finele lui 2014. Pe această cale, expresia a devenit un jargon extrem de popular în jurnalistica autohtonă.

Cu fenomenul “statului capturat” au fost asociate și alte activități infracționale, comise în perioada guvernărilor așa-zis pro-europene (2009-2016), suplimentar la cele din sistemul bancar.

De regulă, capturarea statului în Moldova estre atribuită doar liderului Partidului Democraților, controversatului om de afaceri, Vladimir Plahotniuc. Învinuit de complicitate în capturarea statului, opoziția i-a atribuit numele de “păpușar”. Anume din acest raționament, protestele organizate de opoziție (RFI, Octombrie 2015), proeuropeană și pro-rusă, și derulate pe parcursul anilor 2015-2016, l-au vizat în primul rând pe Vladimir Plahotniuc. Tot la implicațiile “păpușarului” s-a referit și ex-premierul Vlad Filat în ultimul său discurs din Parlament, rostit înainte ca să fie arestat, în octombrie 2015.

În lupta acerbă între diferite tabere politice, noțiunea de “stat capturat” a fost îngustată la maxim și deseori este aplicată în contexte nepotrivite sau atribuită exclusiv lui Vladimir Plahotniuc. Foarte mulți jurnaliști și politicieni o folosesc în mod eronat, deplasând-o departe de sensul său original.

Ce este de fapt “stat capturat”?

Fenomenul statului capturat a fost definit într-o formă mai completă și argumentată de către Fondul Monetar Internațional. Potrivit acestei definiții, statul capturat reprezintă o formă avansată de corupție, întâmpinată cu precădere în țările cu economii de tranziție. În aceste țări, grupurile oligarhice tind să manipuleze afacerile publice (politicile publice) și chiar să producă noi reguli/legi, prin care să-și multiplice beneficiile economice. Conform evaluărilor realizate de către FMI și BERD la finele anilor ’90, Moldova se afla printre cele mai capturate state, îndată după Azerbaijan (CIDOB, Martie 2016), depășind-o pe Rusia și Ucraina. În aceste evaluări au fost măsurate percepțiile mediului de afaceri din țările ex-sovietice din Europa și Asia Centrală, inclusiv din fosta Iugoslavie și a țărilor din blocul socialist.

Așadar, Moldova nu este nici pe departe unica țară unde există aspecte ale statului capturat. Preponderent, acest fenomen este vizibil în țările care și-au obținut independența relativ recent și unde corupția politică este mai puternică decât instituțiile democratice (alegeri, state de drept, etc.) aflate în proces lent de formare.

Totuși, Moldova este diferită de celelalte țări. Aceasta se datorează faptului că cele mai importante decizii politice sunt adoptate de către un singur grup de interese, asociat de regulă cu statul capturat. Astfel, lipsește atât competiția între diverse grupuri de oligarhi, dar și separarea mai vizibilă a acestora de stat.

Când a apărut “statul capturat” în Moldova?

Datele FMI și BERD arată foarte clar că fenomenul “statului capturat” nu a apărut odată cu sau din cauza lui Vladimir Plahotniuc, ci că reprezintă o consecință a tranziției nereușite spre un stat democratic cu adevărat funcțional. În alte cuvinte, această formă de corupție, unde grupurile oligarhice se înrudesc și ulterior controlează politicul, a existat în Moldova până la criza bancară. Statul capturat a caracterizat atât guvernarea comunistă (2001-2009), cât și coalițiile de guvernare sub tandemul Filat-Plahotniuc (iulie 2009-octombrie 2015).(IPN, Octombrie 2016)

Statul capturat în perioada guvernării, practic solitare, a PDM-ului și respectiv a lui Vladimir Plahtoniuc, se deosebește însă de tot ceea ce a precedat anul 2015.

Pe de o parte, spre deosebire de Vladimir Voronin, Plahotniuc nu a derivat din sisteme politice convenționale. El a ajuns în politică după ce a supraviețuit selecția naturală ai anilor ’90, când un număr mari de afaceri din afara sectorului public erau acompaniate de activități criminale sau semi-infracționale.

Pe de altă parte, după ce a dispărut definitiv contraponderea asigurată de Vlad Filat (în 2015), la fel beneficiar al fenomenului statului capturat, mecanismul deciziilor în stat a fost preluat integral de către Vladimir Plahotniuc via PDM și alți “sateliți politici”. Prin concentrarea masivă a puterii politice în stat de către un singur actor, fenomenul “statului capturat” în Moldova a atins cote înalte, pereclitând dezvoltarea instituțiilor democratice și favorizând ulterioare deztabilizări politice.

De ce partenerii externi evită expresia “stat capturat”?

Pentru prima dată, despre capturarea statului în Moldova a scris Thorbjorn Jagland, Secretarul general al Consiliului Europei, într-un articol publicat în The New York Times în august 2015. Oficialul european a spus foarte tranșant că statul capturat trebuie să fie returnat cetățenilor, după ce a deplâns efectele extrem de grave ale corupției moldovenești.

Nici până la asta și nici după, un oficial de rang atât de înalt nu a vorbit despre Moldova în asemenea termeni. Ceea ce a urmat a fost abordarea indirectă a fenomenului statului capturat și anume prin cerințele legate de de-politizarea instituțiilor statului. Astfel, Concluziile Consiliului UE din februarie 2016 au inclus politizarea instituțiilor în șirul de probleme de soluționarea cărora depindea reluarea asistenței europene pentru Moldova, asumate de guvernul lui Pavel Filip. Tot în același an, reprezentantul Comisiei Europene a reiterat că politizarea instituțiilor trebuie să fie înlăturată. (IPN, Octombrie 2016)

Cu toate acestea, oficialii occidentali își permit să fie tranșanți vizavi de statul capturat din Moldova doar în discuții informale. În acest mod, sunt evitate ostilitățile deschise între Chișinău și partenerii externi. În schimb, aceștia cer tot mai des și mai insistent de-politizarea instituțiilor, deocamdată fără a impune condiționalități stricte legate de asistența financiară externă.

În loc de concluzie…

Capturarea statului în Moldova nu trebuie tratată strict prin prisma aflării PDM-ului și a lui Vladimir Plahotniuc la guvernarea. Aceștia reprezintă simptome și cauze ale sistemului democratic care suferă din cauza unor grave dezechilibre.

Dacă nu sunt înlăturate sursele acestor probleme, atunci există riscul unei istorii repetitive, Plahotniuc fiind înlocuit de altcineva, care are intenții similare. Orice mecanism propus pentru demontarea statului capturat trebuie să garanteze demolarea sistemului creat de Vladimir Plahotniuc, dar și să împiedice orice alt oligarh sau grupuri de interese să exploateze defectele democrației moldovenești.

Sursa: ipn.md

mai mult
1 2 3
Page 1 of 3