close

Film

FilmPromovate

Caravana Filmelor TIFF

caravana-filmelor

Primăria Municipiului Ploieşti vă invită să participaţi, în perioada 14 – 16 septembrie a.c., la evenimentul „Caravana Filmelor TIFF”. Cu această ocazie, în cele trei seri, la Esplanada Palatului Culturii, pe ecranul uriaş al Caravanei, începând cu ora 21.00, vor avea loc proiecţii de film pentru public.
Astfel, vineri, 14 septembrie a.c., weekend-ul se deschide cu controversatul Foxtrot un ,,studiu temerar despre durere şi ce înseamnă să pierzi pe cineva apropiat” (Los Angeles Times). Povestea multi-premiată, inspirată de conflictul israeliano-palestinian, invită la introspecţie şi transformă un subiect foarte sensibil pe plan local într-o puternică metaforă universală despre război.
A doua seară, sâmbătă, 15 septembrie a.c., aduce pe ecranul Caravanei România Neîmblânzită (r. Tom Barton Humphreys), documentarul care prezintă frumuseţea sălbatică a României într-o manieră complexă şi autentică..
În ultima seară, duminică, 16 septembrie a.c, ploieştenii sunt aşteptaţi la Aniversarea, a şaptea producţie regizată de Dan Chişu, cu o distribuţie impresionantă, a cărei premiera mondială a avut loc chiar la TIFF.
Un proiect cu tradiţie al Festivalului Internaţional de Film Transilvania, „Caravana Filmelor TIFF” se află la cea de a noua ediţie, cu peste 30.000 de spectatori urmărind filme în aer liber anul trecut. Intrarea este liberă pentru toate filmele din program.
„Caravana Filmelor TIFF” este un proiect organizat de Asociaţia Pentru Promovarea Filmului Românesc, cu sprijinul Europa Cinemas şi al Centrului Naţional al Cinematografiei.

Program | Esplanada Palatului Culturii, 21:00
Vineri, 14 septembrie
Foxtrot
r. Samuel Maoz | Israel-Elveţia-Germania-Franţa, 113′
Cu: Lior Ashkenazi, Sarah Adler, Dekel Adin
Michael şi soţia sa Dafna sunt devastaţi când armata le comunică moartea fiului lor, Jonathan. Dar viaţa nu întârzie să le ofere surprize pe măsura experienţelor militare suprarealiste ale fiului lor… Marele premiu al juriului la festivalul de la Veneţia!

Sâmbătă, 15 septembrie
România Neîmblânzită
r. Thomas Barton-Humphreys | România, 90′
Narat de Victor Rebengiuc, documentarul România neîmblânzită explorează peisajele incredibile şi uimitoarea viaţă sălbatică a României, de la Delta Dunării până în codrii Carpaţilor. Lupii, urşii şi râşii hălăduiesc liberi în pădurile vaste, pline de extraordinare exemplare ale florei şi faunei.

Duminică, 16 septembrie
Aniversarea
r. Dan Chişu | România, 86′
La cea de-a 94-a aniversare a lui Radu Maligan, familia şi foştii colegi se întâlnesc la petrecerea bătrânului. Situaţia devine complicată atunci când jumătate dintre oaspeţi încearcă să îl convingă pe Radu să se spovedească unui preot, în timp ce restul invitaţilor consideră că nu poţi forţa pe cineva să acţioneze contra voinţei sale.

 

mai mult
Film

Filme fantastice şi horror, în premieră naţională, la Festivalul „Lună Plină”

luna-plina1

Organizatorii Festivalului Film Horror&Fantasic Lună Plină au anunţat că vor prezenta producţii în premieră naţională, pe durata evenimentului, care va avea loc în perioada 9-12 august, în comuna Biertan, potrivit unui comunicat de presă.
Primele filme confirmate sunt produse de regizori din Belgia, Irlanda, Chile, Argentina, Spania sau Finlanda.
Primii temerari sunt şapte prieteni vechi care plănuiesc un weekend într-o cabană izolată la munte, dar planul le este dat peste cap de o gaură apărută în pământ din care iese un miros oribil. Horror-ul „Beyond the woods / Dincolo de pădure” (Irlanda, 2018), debutul în lung-metraj al regizorului Sean Breathnach, este un indie care se încadrează perfect în gen în timp ce jonglează cu senzaţia de depersonalizare.
Tot relaxare şi distracţie vor şi doi prieteni din Spania. Aceştia plănuiesc weekendul perfect la un festival de muzică rock, dar maşina li se strică, iar orăşelul sărac în care rămân nu este unul tocmai prietenos. Povestea din Sant Marti (Spania, 2017) este un „Texas Chansaw Massacre” născut din „The Hills Have Eyes” cu un final care te transportă invariabil cu gândul câteva decenii bune în urmă, la „Deliverance”. Este lungmetrajul de debut al regizorului David C Ruiz.
„Călătorii din Los Olvidados / Cei abandonaţi” (Argentina, 2017) sunt un grup de cineaşti care filmează un documentar despre unul dintre cele mai faimoase oraşe abandonate din Argentina. Însă oraşul nu este atât de părăsit pe cât pare. Fraţii Luciano şi Nicolas Onetti semnează regia, scenariul, muzica şi montajul filmului. Sonno Profondo, filmul de debut al lui Luciano Onetti, a fost văzut la „Lună Plină”, în 2014.
Escapade solitare găsim în Finlanda, unde o tânără încăpăţânată se aventurează într-un sătuc misterios şi uitat de lume pentru a încerca să-şi rezolve problemele personale. „Kyrsyä – Tuftland / Kyrsyä – Ţinutul Misterios” (Finlanda, 2017) este o combinaţie de thriller, mister şi groază cu ţărani (hillbilly horror) pe o bază de umor împrumutat din „Twin Peaks”. Filmul se inspiră din poveşti clasice precum „Wicker Man” sau „Rosemary’s Baby”, aducând temele în inima superbei şi nemărginitei Finlande. Este filmul de debut al regizorului actor Roope Olenius.
Cea mai dramatică finalitate a unui voiaj ce se dorea amuzant o descoperim în Chile, unde patru femei sunt puse faţă în faţă cu rezultatul dement al torturilor din timpul regimului Pinochet. Unul dintre cele mai traumatizante şi controversate filme din memoria recentă, „Trauma” (Chile, 2017) este comparat de critici cu deja celebrul „A Serbian Film”.
O călătorie de groază în lumea viselor vine din Belgia. Tânăra Fleur retrăieşte în permanenţă momentele cheie ale unui eveniment traumatizant. O poveste de tip lynchian, o experienţă în culori ameţitoare, pe un soundtrack techno care te ţintuieşte de scaun, „Memento Mori” (Belgia, 2018) a avut premiera la Festivalul Internaţional de Film Fantastic de la Bruxelles şi este „un film despre frici şi nesiguranţe”, spune regizorul Michaël Vermaercke.
Cireaşa de pe tort vine din Marie Britanie şi este experienţa de nelipsit din fiecare an: „Rocky Horror Picture Show”, irepetabilul muzical din 1975, regizat de Jim Sharman. Un cuplu ajunge într-un castel din Transilvania unde întâlneşte un doctor dement, interpretat magistral de Tim Curry. Înnebunitor de antrenant, fără limite, plin de desfătări şi desfrâuri, muzicalul „Rocky Horror Picture Show” este un eveniment ce nu trebuie ratat, conform organizatorilor.
Peste 2.000 de filme, lung şi scurtmetraje au fost înscrise la ediţia a 7-a a Festivalului „Lună Plină”. Selecţia este semnată de directorul artistic al evenimentului, Cătălin Mesaru.
Nu vor lipsi de la „Lună Plină” nici petrecerile, ghost-hunt-ul, atelierele fantastice, plimbările cu bicicleta sau târgul de produse tradiţionale şi hand-made.

mai mult
Film

„Reconstituirea”, jumătate de secol de la începutul filmărilor capodoperei lui Pintilie

lucian-pintilie-i-reconst131

Lungmetrajul „Reconstituirea”, film de referinţă pentru cinematografia românească, a fost sărbătorit duminică seară la Festivalul de Film şi Istorii de la Râşnov. O proiecţie-eveniment, care i-a avut protagonişti pe George Mihaiţă, Vladimir Găitan şi Ileana Popovici a fost găzduită de cinematograful „Amza Pellea”, iar pentru jumătate din public ea a reprezentat o primă vizionare.

Mihăiţă, Găitan şi Popovici au împărtăşit istorii legate de colaborarea cu Pintilie, despre prietenia care s-a legat între ei în timpul filmărilor de la Sinaia şi au fost recompensaţi de Centenarul Filmului Românesc pentru contribuţia şi sprijinul dat cinematografiei româneşti.

Vădit emoţionaţi, cei trei s-au adresat publicului, format în mare parte din studenţi – pe care Găitan i-a îndemnat să fie îngăduitori cu filmul.

Pentru tânăra generaţie: poate că o să fiţi puţin dezamăgiţi, pentru că dacă nu aţi trăit fenomenul dictaturii în care noi am trăit, lucrurile sunt… Am probat asta pe fiica mea, avea vreo 22 de ani atunci: «Gloria, ce impresie ţi-a făcut?» Şi mi-a spus: «Nu înţeleg. De ce au vrut să îl oprească? Ce făceaţi voi acolo?» A fost o dezamăgire pentru ea şi s-ar putea ca şi pentru mulţi dintre voi, dar dacă trăiaţi vremurile alea, lucrurile capătă alte dimensiuni”.

Actorul a continuat: „Să faci un aşa film în condiţiile alea, să ataci Miliţia – organul suprem al statului -, era o chestie de mare curaj. Şi Pintilie l-a avut. S-a bătut pentru el. Au sărit hienele de la Cultură. A fost acceptată o singură chestie: în final, când Mihăiţă e în braţele mele, îl întrebam dacă îl doare şi el răspundea: «Mă doare în c-r». Aşa e în DEX… S-a spus că e foarte vulgar, că nu se poate. Şi a acceptat singura schimbare: «Mă doare în cot»”.

„Vă rog să fiţi înţelegători şi să încercaţi să vă reamintiţi, pentru cei în vârstă, ce a însemnat momentul ăsta de protest. Nu vă mai spun că în ziua în care am început filmările la Sinaia, a fost ocupată Cehoslovacia. Tancurile ruseşti intraseră în Praga. Era o atmosferă de tensiune… Pentru cei tineri, am rugămintea să fiţi îngăduitori şi să încercaţi să înţelegeţi”, a punctat Vladimir Găitan.

Iniţial, pentru rolurile interpretate de Mihăiţă şi Găitan, în mintea lui Pintilie erau Virgil Ogăşanu sau Sebastian Papaiani, respectiv Dan Nuţu.

Pentru Vladimir Găitan, „şansa” a fost cea care a făcut ca el să joace în filmul lui Lucian Pintilie. „Se vorbeşte despre talent şi geniu, dar eu am să pledez pentru ideea de şansă. Joacă un rol uriaş în viaţa unui actor”.

El a amintit de perioada în care Institutul de Teatru funcţiona deasupra Teatrului Bulandra de astăzi. „Într-una dintre zile, Pintilie a lăsat repetiţiile şi a urcat în Institut. Pe scenariul «Reconstituirea», pe care îl am şi acum acasă, în rolul meu era distribuit Dan Nuţu, iar pe rolul lui George Mihăiţă, erau Virgil Ogăşanu şi Sebastian Papaiani, erau două variante. Ei erau actorii pe care i-a vrut Pintilie. Eu, când am citit scenariul, am spus: «Ce rost are să mai mergem? E Dan Nuţu, care a mai lucrat cu Pintilie, ce mai caut eu acolo?»”.

Povestea a continuat cu Pintilie intrând în clasa în care Vladimir Găitan spunea un monolog. „Doamna Elena Negreanu i-a făcut semn să stea jos, s-a aşezat cumincior. Mi s-a spus: «Vladimir, reia monologul». L-am reluat, l-am spus, el s-a ridicat, a mulţumit şi a plecat”.

„Dacă în momentul acela, pe scenă, era unul dintre colegii mei?”, s-a întrebat Găitan. „El s-a mulţumit doar să vadă momentul ăla. A coborât la etajul unu, unde s-a întâmplat aceeaşi chestie. Pentru că George era cu un an mai mic, era anul întâi. L-a văzut şi, dintr-o dată, s-a şters tot: Dan Nuţu, Ogăşanu şi Papaiani, şi am fost noi cei care… Vorbim despre întâlnirea aceea extraordinară cu o minune de regizor, Pintilie, care a ţinut de şansă”.

La acea vreme, George Mihăiţă învăţa la clasa Sandei Manu, unde era coleg cu Mircea Diaconu. El a amintit că, în 2008, a fost făcut un clasament al celor mai bune zece filme româneşti din toate timpurile. „Reconstituirea” a fost clasat pe locul întâi.

„Şi eu şi Vladimir am făcut peste 50 de filme, dar acesta rămâne filmul de căpătâi şi pentru cinematografia românească şi, automat, şi pentru noi”.

Lungmetrajul filmat în 1968 a rulat cinci săptămâni la cinematograful Luceafărul din Capitală, fără să beneficieze de o premieră. „Pentru vremurile acelea, era considerat foarte dur. După ce a avut loc vizionarea, unul dintre tovarăşii de atunci a spus: «Filmul acesta trebuie închis într-o cameră şi înghiţită cheia». Vă daţi seama ce era pentru regim acest film. Dacă îl vedem acum, ni se pare că nu e… La condiţiile în care trăim astăzi, nu era chiar aşa. Era curajos pentru vremurile acelea”, a completat Mihăiţă.

Ileana Popovici era studentă la Conservator. „Eu nu sunt actriţă profesionistă şi nici nu m-aş fi gândit vreodată să joc în vreun film. Eram studentă la Conservator şi îmi plăcea să cânt”.

În asentimentul celor declarate de Găitan, artista a punctat că şansa a avut mult de-a face cu prezenţa ei în film. „Eu cântam la televizor o melodie a lui France Gall şi domnul Pintilie, care avea distribuţia făcută – am aflat după aceea -, în momentul acela trecea de la baie în dormitor prin sufragerie. Eu eram la televizor. A dat telefon doamnei Edith Mandel, secunda lui, şi a întrebat: Cine este fata asta tunsă scurt care cântă la televizor? Până a dat drumul la televizor, eu nu mai eram. Era altcineva. Şi a chemat persoana respectivă. Nu vă spun cine e. Până în ziua de astăzi îmi spune că i-am luat rolul”, a povestit Popovici.

Când „persoana respectivă” a ajuns la probă, Pintilie a subliniat: „«Nu, era una cu părul scurt». Au făcut ei socotelile şi şi-au dat seama că era cineva dinainte. Au întrebat cine, ce şi cum şi… Eu eram la mare, că aşa făceam la Conservator. Când eram în vacanţă, mergeam la mare, dar neavând bani, făceam o orchestră mică şi cântam la un restaurant sau terasă. Era foarte bine. Stăteam toată vara la mare… Şi l-am auzit la Radio Vacanţa pe Paul Grigoriu că mă cheamă să mă duc la Radio Vacanţa. M-am dus şi mi-a spus: «Vezi că te cheamă la Bucureşti, la secţia Actori, tovarăşul Roman»”.

După ce s-a întrebat „Ce să caut eu acolo?”, iar Grigoriu i-a spus că „pentru un film”, Popovici încă nu era convinsă: „«Nu plec eu de la mare. Dacă îmi ia cineva locul?» Norocul meu a fost sora mea, care era deja actriţă la Teatrul Mic, Magda Popovici, şi mi-a spus: «Să nu cumva să nu te duci! E un regizor extraordinar»”.

A ajuns la Gara Băneasa şi primul om din echipă pe care l-a cunoscut a fost „Duţu” (Vladimir Găitan). „Era un deşirat, aşa. Mi se spusese că domnul Pintilie e cam roşcat. Mi-am spus că nu poate fi el regizorul, era prea tânăr. Şi am mers la Buftea, să dăm probe. Pintilie nu era, era doar Edith. M-am îmbrăcat în costum de baie – aşa era rolul – şi voiam să ştiu ce am de făcut. «Staţi aici, că o să vină domnul Găitan şi o să vedeţi». Am aşteptat şi domnul Găitan, aşa cum îl vedeţi, serios, începe să mă pipăie, să mă… Eu am fost foarte revoltată, am reacţionat dur şi cred că asta l-a făcut pe domnul Pintilie, reacţiile mele, să mă ia în film”.

Pintilie se afla la Paris în acea perioadă. A văzut probele şi a decis. „El (Găitan, n.r.) ştia despre ce e vorba, că a mai dat foarte multe probe cu foarte multe fete”, a mai spus Popovici.

„Asta e partea grea din profesie”, a completat amuzat Găitan. „Şi era vorba despre un viol. Mi-a fost greu. De obicei, am reuşit să conving fetele”.

Verdictul a fost aflat de Popovici tot de la Radio Vacanţa. „Când am ajuns la Sinaia l-am cunoscut pe domnul Pintilie şi i-am mulţumit. Apoi am aflat, încet, încet ce am de făcut. Am aflat ce am de făcut la sfârşitul filmului. De la secvenţă la secvenţă, cu mine, a lucrat în alt mod decât cu profesioniştii”.

Termenul de actor folosit pentru cei doi care erau studenţi la acea vreme nu este unul potrivit, a fost de părere Vladimir Găitan. „Nici noi nu eram actori. Eu eram în anul II, George în anul I. Mă uit la copiii ăştia de azi că sunt cu atâta uşurinţă vedete, actori – cuvântul ăsta s-a demitizat. Eram nişte copii care începuseră un drum”.

După câteva săptămâni de repetiţii, Găitan şi Mihăiţă au primit câte o telegramă: „Nu vă mai tundeţi, nu vă mai bronzaţi. Aţi reuşit la probe şi…”, şi-a amintit Găitan.

„Am telegrama şi acum. Este absolut… Ne-a schimbat viaţa. Dacă noi, astăzi, suntem actori şi am făcut filme – ulterior, ne căutau regizorii -, pentru că reuşita a fost uriaşă”.

În final, Popovici le-a dăruit celor doi colegi câte un exemplar din cartea „Reconstituiri cu Ileana Popovici” şi a anunţat că a fost informată că, duminică, a fost inaugurat un cinematograf în Gottlob de lângă Timişoara şi primul film proiectat a fost „Reconstituirea”.

Filmul „Reconstituirea” este făcut după o întâmplare reală povestită în nuvela omonimă a lui Horia Pătraşcu. La eveniment a fost prezent cel care în 1963 a fost operatorul de imagine al reconstituirii acestei poveşti. „El a venit cu fotografii cu patru băieţi, nu erau doi, iar în costum de baie era chiar Horia Pătraşcu care, întâmplător, făcea baie în râul de acolo”. Persoana lucra la Oţelul Roşu atunci şi weekendul acesta a venit special din Germania pentru această deschidere de cinematograf.

Un moment de reculegere pentru regizorul şi actorii din distribuţia filmului care au pierit a fost ţinut în sala cinematografului „Amza Pellea”.

„Reconstituirea” , al doilea lungmetraj al lui Lucian Pintilie, a fost lansat în 1971. Din distribuţie fac parte, între alţii, George Constantin, Emil Botta, George MIhăiţă, Vladimir Găitan, Ileana Popovici şi Ernest Maftei.

Cea de-a zecea ediţie a Festivalului de Film şi Istorii Râşnov are loc până pe 29 iulie.

mai mult
Film

„Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Karlovy Vary

barbari

„Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, de Radu Jude, a fost recompensat, sâmbătă seară, cu Globul de Cristal la gala de închidere a Festivalului de Film de la Karlovy Vary şi a devenit, astfel, primul lungmetraj românesc care a primit marele trofeu al prestigiosului eveniment din Cehia.

Producţia a fost premiată sâmbătă şi cu Europa Cinemas Label Award, creat în 2003 pentru a îmbunătăţi distribuţia şi promovarea filmelor europene în cinematografe.

„Cred că un premiu spune mai multe despre cei care îl oferă decât despre cei care îl primesc”, a spus Radu Jude pe scena galei, la care a fost prezentă şi producătoarea Ada Solomon.

Marele premiu al festivalului – în valoare de 25.000 de dolari – a fost acordat pentru prima dată în 1948, când a revenit lungmetrajului „The Last Stage” (Polonia), de Wanda Jakubowska. Între cei recompensaţi de-a lungul timpului cu acest trofeu se numără Jiří Menzel, pentru „Capricious Summer”, Ken Loach, pentru „Kes”, şi Jean-Pierre Jeunet, pentru „Amélie”.

Juriul internaţional al ediţiei de anul acesta a fost format din regizorul britanic Mark Cousins, actriţa croată Zrinka Cvitešić, producătoarea italiană Marta Donzelli, criticul ceh de film Zdeněk Holý şi regizoarea olandeză Nanouk Leopold.

În competiţia oficială din care a făcut parte cel de-al şaselea lungmetraj al lui Radu Jude au fost selectate în total 12 filme, producţii din ţări precum Turcia, Slovenia, Canada şi Spania.

„Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” a avut premiera mondială la Karlovy Vary pe 2 iulie. Presa de specialitate l-a numit „un semnal de alarmă inteligent” privind populismul, „un interogatoriu provocator, sarcastic şi crucial între trecut şi prezent” şi „o comedie-dramă îndrăzneaţă”.

Filmul spune povestea realizării unei reconstituiri istorice, a luptei de la Odessa din Al Doilea Război Mondial, pentru un spectacol de stradă.
Distribuţia este formată din Ioana Iacob, Alexandru Dabija, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Şerban Pavlu, Ion Rizea, Claudia Ieremia şi Bogdan Cotleţ.

Imaginea este semnată de Marius Panduru (RSC), montajul – de Cătălin Cristuţiu, sunetul – de Jean Umanski, mixajul – de Cristinel Şirli, designul de sunet – de Dana Bunescu, decorurile şi costumele – de Iuliana Vîlsan.

Producător este Ada Solomon, coproducători – Jiří Konečný, Serge Lalou, Claire Dornoy, Rossitsa Valkanova, Jonas Dornbach, Janine Jackowski şi Maren Ade. Producător asociat: Holger Stern.

„Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” este o producţie Hi Film, în coproducţie cu Endorfilm (Cehia), Les Films D’Ici (Franţa), Klas Film (Bulgaria), Komplizen Film (Germania), ZDF/Arte, TVR, susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei, Czech Film Fund, L’Aide aux Cinémas du Monde, Centre National du Cinéma et de L’Image Animée – Institut Français, Bulgarian National Film Center şi Eurimages.

Filmul va fi distribuit de microFILM, în cinematografele din România, din 28 septembrie 2018.

Cineaştii americani Tim Robbins şi Barry Levinson au primit în cadrul festivalului Globul de Cristal pentru contribuţia adusă cinematografiei mondiale, iar actorul britanic Robert Pattinson, cunoscut pentru rolul din filmele francizei „Twilight”, a fost recompensat la gala de închidere cu premiul preşedintelui festivalului, Jiri Bartoska.

Robert Pattinson
Robert Pattinson

Lista câştigătorilor celei de-a 53-a ediţii a Festivalului de Film de la Karlovy Vary:

Globul de Cristal (25.000 de dolari) – „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (România, Cehia, Franţa, Bulgaria, Germania), de Radu Jude

Premiul special al juriului (15.000 de dolari) – „Sueño Florianópolis” (Argentina, Brazilia, Franţa), de Ana Katz

Cel mai bun regizor – Olmo Omerzu, pentru „Winter Flies” (Cehia, Slovenia, Polonia, Slovacia)

Cea mai bună actriţă – Mercedes Morán, pentru rolul din „Sueño Florianópolis”

Cel mai bun actor – Moshe Folkenflik, pentru rolul din „Redemption” (Israel), regizat de Joseph Madmony

Menţiune specială a juriului – „Jumpman” (Rusia, Lituania, Irlanda, Franţa), de Ivan I. Tverdovskiy

Menţiune specială a juriului – „History of Love” (Slovenia, Italia, Norvegia), de Sonja Prosenc

Competiţia East of the West:

Marele premiu (10.000 de dolari) – „Blossom Valley” (Ungaria), de László Csuja

Competiţia de documentare:

Cel mai bun documentar – „Putin’s Witnesses” (Letonia, Elveţia, Cehia), de Vitaly Mansky

Premiu special – „Walden” (Elveţia, Austria), de Daniel Zimmermann

Premiul Publicului – „Rain Man”, de Barry Levinson

mai mult
Film

Ashton Kutcher starul care de la Hollywood le-a cerut un singur lucru oamenilor, „să se roage pentru el”! Nu o sa crezi ce vrea sa faca acesta!

ashton_kutche

Ashton Kutcher este unul dintre cei mai cunoscuti si iubiti artisti de la Hollywood si se poate lauda la cei 40 de ani cu o cariera destul de stralucita si cu roluri in filme cunsocute.

Insa, prin initiativa pe care o are acum, acesta are de gand sa schimbe cu mult modul de viata al unor oameni. Astfel, a pornit o lupta impotriva traficului de persoane si este extrem de hotarat sa o duca la capat.

Ashton Kutcher este tatal a doi copii cu varste sub 3 ani. „Am vazut conţinutul unui video in care un copil de aceeaşi varsta cu ai mei a fost violat de un barbat american care era un turist sexual in Cambodgia. Si ce este mai dramatic este faptul ca acest copil a fost atat de implicat incat a crezut ca este un joc.”

mai mult
Film

Cinematografia mondială, pasionată de sfârşitul lumii şi scenarii postapocaliptice

apocalipsa_06835500

De la Biblie la predicţiile lui Nostradamus şi trecând prin calendarul maya şi „Millennium bug” (o problemă de programare a computerelor referitoare la afişarea datelor calendaristice în anul 2000, n.r.) – i-a fascinat dintotdeauna pe fatalişti, fanii literaturii SF şi pe fanaticii religioşi. Cinematografia mondială a devenit la rândul ei tot mai mult interesată de aceste subiecte, informează AFP.
Regizorii par să adore să suscite temerile cele mai profunde ale oamenilor privind fenomene ca suprapopularea planetei, apariţia unor epidemii şi declanşarea unui Armaghedon nuclear. Iar publicul ia cu asalt cinematografele pentru a vedea aceste filme. O serie de filme distopice se pregătesc să fie lansate în lunile următoare pe marile ecrane şi pe platformele video cu plată, precum „Mortal Engines”, produs şi scris de Peter Jackson, „In-Rang”, de Kim Jee-woon, şi „Luxembourg”, de Myroslav Slaboshpytskyi.
Shawn Robbins, expert al site-ului Boxoffice.com, consideră că acest gen cinematografic reprezintă „definiţia evadării”, o formă artistică apărută pentru a satisface dorinţa primară de a reveni la esenţial. „Aceste filme sunt adeseori considerate ca nişte viziuni pesimiste asupra viitorului, ceea ce reprezintă probabil o interpretare valabilă, însă ele pot să fie şi o introspecţie pozitivă”, a declarat el pentru AFP.

Zombi, viruşi şi roboţi
Zombi, asteroizi uriaşi veniţi din profunzimile spaţiului şi arme de distrugere în masă fabricate de oameni se află adeseori la originea apocalipselor din cinematografie, însă nu întotdeauna.
În filmul „A Quiet Place” (2018) regizat de John Krasinski, acestea sunt provocate de entităţi extraterestre carnivore, în timp ce în filme precum „I am Legend” (2007), „The Andromeda Strain” (1971), „Twelve Monkeys” (1995) şi franciza „Planeta maimuţelor” vinovatul catastrofei prin care trece omenirea este un virus.
Alţi vectori ai dezastrelor apocaliptice: evenimente geofizice sau climatice – prezentate în producţii precum „Soylent Green” (1973), „Waterworld” (1995) şi „Wall-E” (2008) – sau tehnologia – în „Logan’s Run” (1976), seria „Terminator” şi trilogia „Matrix”.
În franciza „Mad Max”, ale cărei filme au fost lansate între anii 1979 şi 2015, civilizaţia umană s-a prăbuşit din cauza penuriei de petrol, iar drumurile sunt controlate de bande de răufăcători.
Astfel de bande sunt prezentate şi în lungmetrajul futurist „The Domestics”, regizat de Mike P. Nelson, care a fost lansat de curând în cinematografele din Statele Unite şi pe internet.
Protagoniştii acestei pelicule sunt Kate Bosworth şi Tyler Hoechlin, interpreţii unor personaje care încearcă să traverseze partea centrală a Statelor Unite (Midwest) după o catastrofă chimică provocată de guvernul de la Casa Albă.

mai mult
Film

„Viaţa lui Emile Zola”, un film biografic de regizat de William Dieterle

the-life-of-emile-zola

”Viaţa lui Emile Zola” (”The Life of Emile Zola”) este un film biografic din 1937, regizat de William Dieterle (1893-1972).
Rolul principal i-a revenit actorului american Paul Muni (1895-1967). Scenariul descrie momente esenţiale ale vieţii scriitorului naturalist francez Emile Zola, precum sursele de inspiraţie ale unor lucrări precum romanul „Nana”, amiciţia sa cu pictorul Paul Cezanne şi implicarea sa în Afacerea Alfred Dreyfus.
„Viaţa lui Emile Zola” este al doilea film biografic din istorie care a câştigat Oscarul pentru ”Cel mai bun film”, după drama muzicală „Marele Ziegfeld” (The Great Ziegfeld), premiat în 1937. Filmul a mai cucerit Oscarurile pentru ”Cel mai bun actor în rol secundar” (Joseph Schildkraut) şi pentru ”Cel mai bun scenariu”. Pentru prestaţia sa, Paul Muni a fost nominalizat la Oscarul pentru ”Cel mai bun actor”.

mai mult
Film

Festivalul Internaţional de Film Bucureşti

safe_image
Bucharest International Film Festival (BIFF 2018), aflat la cea de-a XIV-a ediție, își deschide porțile către public în perioada 11-16 iunie. Evenimentul beneficiază de sprijinul Primăriei Capitalei, prin ARCUB. În cadrul festivalului vor fi proiectate în premieră filme distinse internațional și vor debuta două noi secțiuni, cea de scurt metraje și cea a filmului israelian. Gala de deschidere a Bucharest International Film Festival se va desfășura luni, 11 iunie, ora 19:00, la Cinema Pro fiind urmată de proiecția filmului Leisure seeker, producție Franța 2017, în regia lui Paolo Virzi (acces gratuit, în limita locurilor disponibile).
Anul acesta Festivalul omagiază Centenarul Marii Uniri prin secțiunea aniversară  #BucurestiulIubesteFarmeculFilmului, care include proiecții de filme românești. Secțiunea va include lansarea cărții  ”Un cântec de lebădă. Vlăstare boierești în Primul Război Mondial”, a lui Filip-Lucian Iorga prezentată de Ruxandra Săraru,  dezbaterile ”Între libertatea ficțiunii și realitatea propagandei”, avându-i ca protagoniști pe Stelian Tănase și Cristian Tudor Popescu, ”Evoluția și tendințele cinematografiei românești” cu  Bogdan Ficeac și Laurenţiu Damian și ”Televiziune – manipulare și tabloidizare în România”, în analiza  Ruxandrei Săraru și a conf. dr. Beatrice Comănescu.

„Odată cu BIFF, Bucureștii au devenit o cetate internațională a filmului. Ediția din 2018 își propune să fie o oglindă selectivă a cinematografiei internaționale, făcând și o adâncă plecăciune Centenarului României Celei Mari”, spune Ruxandra Săraru, președinte de onoare al BIFF 2018.

Filmele aflate în competiție anul acesta vor fi jurizate de Claudia Landsberger, producător, Preşedinta Juriului, Antonis Papadopoulos, Director Artistic al Festivalului Internațional de scurt-metraje din Drama, actriţa Cristina Flutur, Antonio Flamini, Director Artistic la Terra di Siena International Film Festival și la RomAfrica Film Festival și regizorul Goran Radovanovic.
2018 reprezintă și anul de debut al secțiunii dedicate filmelor internaționale de scurt metraj, pentru care selecția este realizată de regizorul de film Claudiu Oprea. Acestea vor fi jurizate de Manuela Cernat, istoric și critic de film, Președinta Juriului Scurt-metraje, Jacopo Chessa, Director al Torino Short Film Market și actriţa Ştefana Samfira.
Programul pregătit de organizatori include și secțiunea de film israelian, dedicat împlinirii a șaptezeci de ani de la înființarea Statului Israel și a șapte decenii  de relații diplomatice româno-israeliene. În cadrul secțiunii „Focus on Israel” vor fi proiectate, în prezența invitatului special al BIFF 2018, cunoscutul regizor israelian Eran Riklis, producțiile cinematografice The Human Resources Managerși Dancing Arabs.

Filmele prezentate în cadrul BIFF 2018 vor putea fi urmărite în spații reprezentative ca Sala Arcelor din cadrul ARCUB, Cinema PRO, Institutul Cultural Român, Sala Elvire Popesco – Institutul Francez, Cinemateca Union.

mai mult
Film

Începe Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF)

tiff-Small-Medium

Cea de-a 17-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), desfăşurată între 25 mai şi 3 iunie, va aduce la Cluj-Napoca sute de proiecţii, titluri clasice şi filme în premieră absolută, o selecţie solidă de evenimente ce îmbină filmul cu muzica, expoziţii, workshop-uri inovatoare, dezbateri şi petreceri grandioase.
Programul din acest an include nu mai puţin de 227 de producţii – 178 de lungmetraje şi 49 de scurtmetraje din toate colţurile lumii. Sute de invitaţi români şi străini, reprezentanţi de seamă din lumea filmului, şi-au confirmat prezenţa la actuala ediţie a festivalului. Alături de echipa organizatorică, peste 400 de voluntari se vor ocupa de buna desfăşurare a evenimentelor.

Fondat în 2002, în Cluj-Napoca, TIFF a reușit să devină foarte repede cel mai important eveniment dedicat filmului din România și unul dintre cele mai spectaculoase evenimente culturale anuale din zonă. A primit titulatura de membru CENTEAST – Alianta Festivalurilor de Film din Europa Centrală și de Est și este sprijinit de Programul MEDIA – Europa Creativă. În 2011, TIFF a fost acreditat de către Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Producătorilor de Film (FIAPF), fiind poziționat printre cele mai importante 40 de festivaluri ale lumii.

mai mult
Film

Festivalul Filmului European, în premieră în Alba Iulia

ffe-2018-cover-nou-date-2–2x

Festivalul Filmului European (FFE), care în acest an se desfăşoară în opt oraşe din ţară, ajunge, în premieră, şi în Alba Iulia, prima ediţie urmând să aibă loc în ”Oraşul Marii Uniri” de vineri până duminică, la Casa de Cultură a Studenţilor.
Organizatorii vor pune la dispoziţia cinefililor din Alba Iulia o variată selecţie de filme europene recente şi un film restaurat, din colecţia FFE clasic. Accesul la proiecţii este gratuit.

Prima ediţie a FFE din Alba Iulia va debuta cu proiecţia ”În întuneric” (Germania, 2017), în regia lui Fatih Akin, o peliculă poliţistă, recompensată cu Premiul pentru cel mai bun film străin la Globurile de Aur, pentru care Diane Kruger a primit Premiul pentru cea mai bună actriţă la Cannes, în 2017.
Din selecţia de filme prezentate la Alba Iulia se remarcă ”Rock’n Roll” (Franţa, 2017), ”Localul” (Italia, 2017), ”Sânge de lapon” (Suedia-Norvegia-Danemarca, 2016) şi, pentru a marca anul 1918, filmul clasic restaurat ”Căpitanul Conan” (Franţa, 1996), în regia lui Bertrand Tavernier, o dramă despre viaţa unui grup de soldaţi la graniţa româno-bulgară, în timpul ciocnirilor de la finalul Primul Război Mondial.
Tavernier a făcut prospecţii în România în 1994 şi a filmat în anul următor, cu o echipă parţial românească. Astfel, din distribuţie fac parte Adrian Pintea, Olga Tudorache, Claudiu Istodor, Sorin Cociş etc.
FFE – ediţia a XXII-a se desfăşoară în acest an în perioada 7 mai – 3 iunie în Bucureşti şi şapte oraşe din ţară – Galaţi, Târgu Mureş, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Alba Iulia, Iaşi şi Sibiu. El are loc în premieră în Alba Iulia, Galaţi şi Râmnicu Vâlcea.
Festivalul este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene şi al Biroului de Informare al Parlamentului European, sub egida EUNIC România, cu sprijinul ambasadelor şi al centrelor culturale ale ţărilor europene.

10 motive pentru care merită să veniți la FFE 2018

1. Editia a 22-a e și cea mai mare. Sunt peste 60 de filme de ficțiune, documentare, scurtmetraje, pelicule care însumează mai bine de 100 de ani de cinema (cea mai veche din colecție este una mută, din 1914, a lui Michael Curtiz). Un secol de istorie proiectat timp de o lună, în 8 orașe

2. Își propune să ia pulsul Europei, mereu intens și dificil de prins. Ca în mai toată istoria sa, acest spațiu geografic comun, delimitat sau nu de granițele Uniunii Europene, trece prin frământări, polarizări, mișcări, temeri și bucurii comune, pe care cinema-ul le surprinde cel mai bine

3. Selecția cuprinde pelicule care te îndeamnă să reexaminezi trecutul ca să nu-i perpetuezi greșelile. Acum 100 de ani Europa și lumea întreagă sărbătoreau sfârșitul Primului Război Mondial. Secțiunea Front Comun grupează filme mai vechi sau mai noi, nu puține capodopere, care încearcă să înțeleagă o conflagrație care a mobilizat națiuni și a distrus destine

4. FFE 2018 nu înseamnă doar cinema, ci și întâlniri cu cineaști și actori, concerte, dezbateri aprinse…

5. Pe 10 mai, ne reamintim O vara de neuitat: proiecția capodoperei lui Lucian Pintilie, în care Kristin Scott Thomas întrupează una dintre cele mai puternice și mai memorabile eroine ale cinema-ului autohton. Va fi un prilej de reîntâlniri și rememorări

6. În Anul European al Patrimoniului Cultural, FFE a pregătit o secțiune de filme clasice, restaurate. De la bijuterii intimiste ale noului val cehoslovac, la pelicule anti-războinice faimoase, de la succese balcanice de public, la filme premiate la Cannes – iată o selecție care merită scoasă din arhivă la lumina prezentului

7. Avem un număr record de pelicule făcute de femei – da, „sexul slab” face un cinema din ce în ce mai puternic

8. Și anul acesta se pot vedea cele trei filme care se întrec pentru unul dintre cele mai populare trofee cinematografice – premiul LUX al Parlamentului European

9. Deschiderea va avea loc în Sala Mare a Teatrului Național, cu o peliculă foarte nouă, în premieră națională, despre care se vorbește mult: La revedere acolo sus, în regia lui Albert Dupontel

10. Ediția din 2018 vă propune să va desprindeți de ecranele computerelor și ale telefoanelor, ca să redescoperiți o extraordinară experiență colectivă – aceea de a fi cinefil european

***

***

„Ne bucurăm că, în anul Centenarului Marii Uniri, reușim să aducem Festivalul Filmului European în mai multe locuri din România decât oricând până acum. Proiect de referință al Institutului Cultural Român, Festivalul Filmului European se desfășoară, în 2018, sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural. Celebrăm astfel o artă încă tânără la scara istoriei – dacă ne gândim că nu demult marcam 120 de ani de la primele proiecții ale fraților Lumière – dar definitorie pentru identitatea culturală a continentului. Prin dimensiunea francofonă a programului, această ediție a FFE anticipează, totodată, Sezonul România Franța, program amplu aflat la orizont. Festivalul pe care-l itinerăm în luna mai în țară e și un bun prilej să ne amintim că, grație succeselor internaționale repurtate de cineaștii români, filmul continuă să reprezinte un domeniu fanion pentru cultura română de azi.” 
Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român

***

Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene și al Biroului de Informare al Parlamentului European, sub egida EUNIC România, cu sprijinul ambasadelor şi al centrelor culturale ale ţărilor europene.

Festivalul Filmului European este un proiect demarat în 1996, la inițiativa Delegației Comisiei Europene în România, pentru a sărbători Ziua Europei, 9 mai. După 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, Festivalul a fost preluat de Institutul Cultural Român, care continuă să îl organizeze în fiecare an.

Ajuns la ediția cu numărul 22, Festivalul Filmului European revine în 2018 într-un număr record de orașe: București și 7 orașe din țară. 22.FFE se desfășoară în București (7 – 13 mai), Galați (11 – 13 mai), Tîrgu Mures (18 – 20 mai), Râmnicu Vâlcea (18 – 20 mai), Timișoara (24 – 27 mai), Alba Iulia (25 – 27 mai), Iași (1 – 3 iunie) și Sibiu (1 – 3 iunie). Anul acesta, în premieră absolută, FFE ajunge în trei orașe noi: Alba Iulia, Galați și Râmnicu Vâlcea.

Festivalul va debuta cu o comedie dramatică, Au revoir là-haut / La revedere acolo sus (Franța, 2017, în regia lui Albert Dupontel), un film a cărui acțiune este plasată exact acum o sută de ani, în Franța. Ecranizare după romanul omonim al lui Pierre Lemaître, câștigător al premiului Goncourt în 2013, filmul a primit mai multe César-uri, printre care cele pentru cea mai bună regie și cea mai bună imagine (Vincent Mathias).

Spectacolul de gală este programat pentru seara de luni 7 mai, la Teatrul Național București, iar programul complet al actualei ediții, 22.FFE, va fi anunțat la conferința de presă din 4 mai.

mai mult
1 2 3 10
Page 1 of 10