close

Grupul de la Ploiești

Grupul de la PloieștiPromovate

Memoria culturala – poetii Cenaclului IL Caragiale

no thumb

ROMEA CANTEMIR

poet_cenaclu_1Cu numele adunat pe-o (singurã) târzie carte,Romea Cantemir se dezvãluie, așadar, o prezențã originalã în cadrul primei promoții lirice de la Echinox. Are, ca și congenerii sãi, și știe sã-l comunice cu o limpede dicțiune, sentimentul comuniunii cu lumea elementelor, stilizatã și întâmpinatã cu o gesticã și ea aproape de ritual, fascinat de puritãți pe care le știe precare înlumea fenomenelor, dar în staresã-i solicite și provoace straturile adânci ale sensibilitãtii. Mai posedã darul asocierilor sugestive, adesea neașteptate, dintre natural și cultural, în ecuații revelatoare, selectându-și datele dintr-un univers aproape deloc frecventat de confrați, reactivând ceva din reveriile solar-mediteraneene cu o anume tradiție în poezia româneascã, fãrã, însã, niciun semn de epigonism. E un întârziat act de(auto)recuperare, dar nu prea târziu pentru a scoate din mulțimea în care amenința sã se piardã, o voce liricã adevãratã și proaspãtã.

 

  Ion Pop, revista Tribuna Nr.148, 1-15 nov.2008

 

Rouă pe trupul…

 

… să mai fi prins o zi a Înălţării,

cu lumina curgând din vitralii –

ediţie rară – zi-început de secol,

cu malurile hăt-depaaaarte…încât

păşind pe ape s-ajunge – o altă generaţie.

Dormind între petale, nu i se ştie chipul;

de-oglinzi nu i se-atinge duhul – ah,

– viaţa în roz

(spre care, nu o dată, m-am ridicat,

ştiind atâtea i încă netrăind nimic)

– un fel de mireasmă

deschizându-mi uşile (ca la ea acasă)

prin încăperi, călcând desculţă cu

tălpi mici şi roz.

 

ERA ÎNTUNERIC TÂRZIU

UN FEL DE MIREASMĂ

(muuuult, după cină)

şi în zori…rouă

PE TRUP PLUTITOR,

în …LUMINĂ…

 

Năvodul

 

între valuri şi plase din oţel,

ne-mpinge viaţa din sala maşinilor;

păianjeni „acvatici care trăiesc pe

uscat şi-ar vrea să zboare” – sporesc

pânda pe cap de locuitor.

PEŞTELEMAREÎNGHITEPECELMIC

restul, îi duce soarta-nspre Năvod –

pacifice ieşiri în larg, atlantice

pescadoare în zona de riscuri verde-a

curenţilor; zodia Peştilor e umilită

de alte unsprezece (când la rame se

vădeşte sufletul lor), se-aud en gros

strigările cazone, din hala – (acvariu

mort, cu pereţii – vocale de piatră).

Spre-a salva negoţul – e ziua de

m o r u n – ce încă de puiet simţise,

ochiurile dese cum sporesc: ca apoi

Cineva de foooarte de sus –

să arunce Năvodul.

 

…scrie: DEZNĂDEJDE

 

noaptea din Carul Mare…(de licurici

în lentă decimare) v i s e a z ă –

cele Două Roze: miresme roşii în

armuri albe; război întins pân-la

corăbiile sub care curcubee de corali

concep – atolul, ca pe-o

succesiune de vitralii-m trepte, spre

farul luminând un hârşâit de vâsle

de la 1450 şiiii…

se dă la foale din infern (se-ncinge

de-o Furtună) – ce va plăti totu-n

natură…

„Eroilor aducerii de nenoroc” (cu palma

streaşină la ochi) – acelaşi Orizont –

(de câte generaţii?…) citeşte…

ordinea de zi, pe care scrie:

DEZNĂDEJDE

(Documentare literara, Ioan Vintila Fintis)

 

mai mult
Grupul de la Ploiești

Cenaclul literar I.L.Caragiale, o istorie de citit la lumina ceaiului (II)

foto_cenaclu_front

Revin în Ploiești în septembrie 1983. Responsabil cu cenaclul era Romea Cantemir, un redutabil poet echinoxisit, pe care de altfel îl știam de foarte multă vreme. Se întoarce de la București Ion Stratan. Sub directoratul lui Florin Dochia se formează o echipă puternică, din care fac parte poeți deja afirmați prin cenaclurile bucureștene sau chiar în volum. Este vorba de Ion Stratan, Florin Toma, Dan David ( frecventa mai puțin cenaclul I.L.C.), Ioan Vintilă Fintiș. Cleopatra Lorințiu realizează o pagină dedicată cenaclului în S.L.A.S.T, Constantin Hârlav alcătuiește în două rânduri pagini în revista Tribuna.

Dcă ar fi să întocmesc o listă, desigur subiectivă, cu scriitori ploieșteni ai generației optzeci  care s-au afirmat, sau au devenit foarte cunoscuți, la Cenaclul de Luni, Amfiteatru, Cenaclul revistei Luceafărul, Numele poetului, Cenaclul Cofluiențe al S.L.A.S.T. aș enumera într-o ordine aleatorie pe : Ion Stratan, Martin Culcea, Ioan Vintilă Fintiș, Ioan Mihai Cochinescu, Florin Dochia, Sever Avram, Florin Toma, Mariana Criș, Călin Angelescu, Costin Lupu, Dan David, etc.

Deseori participa la ședințele cenaclului un foarte important și de succes prozator al vremii, Ioan Dan Nicolescu.

Evdent, am încercat să subliniez foarte pe scurt, fragmente de timp importante pentru activitatea acestui cenaclu. Sunt întâmplări de o frumusețe rară în cadrul și în afara cenaclului. Rămân memorabile întâlnirile întâmplate acasă la Costin Lupu, Leonida Chifu, doamna Nicolescu- soacra lui Ion Cojanu, Martin Culcea etc.

Chiar din primele zile ale anului 1990, împreună cu Martin Culcea am inițiat înființarea Societății Pentru Literatură Ploieși, al cărui statut a fost redactat în formă finală de către Ioan Mihai Cochinescu. La Cap.I,Art.4.c se stipulează că unul dintre obiestivele S.P.L.P. este organizarea activității cenaclului literar “I.L.Caragiale   “.Prin SENTINȚA CIVILĂ NR.6 din 14 martie 1990 S.P.L.P. cu sediul în Ploiești, Palatul Culturii, dobândește  personalitate juridică.

Împreună cu Costin Lupu am machetat revista PENTAROMB, care din nefericire nu a fost tipărită, pentru că a început războiul orgoliilor și nu numai atât. A apărut suspiciunea că unii  ar fi fost informatori ai securității. Și se pare că au fost (vezi cazul Nelu Stan). Proiectul revistei moare.Cenaclul începe să se divizeze. Împreună cu Ion Vergu Dumitrescu, Vladimir Deteșanu, Stelian Stan și încă alții punem bazele GRUPULUI DE LA PLOIEȘTI, după ce revista Apostrof de la Cluj publică sub această denumire un grupaj de poeme. Între timp Ion Stratan pleacă la revista Contrapunct,Florin Toma la Televiziune, Ioan Mihai Cochinescu publică Ambasadorul. Cum spune Hârlav :E și un alt timp și o altă istorie…

După 20 de ani, la inițiativa mea și a lui Florin Manole, l-am contactat pe Ioan Mihai Cochinescu pentru a stabili modul în care se va relua activitatea cenaclului I.L.Caragiale.

Cenaclul poieștean „I. L. CARAGIALE”, din Ploiești, renaște astăzi, după 50 de ani de existență și două decenii de „adormire”

Evenimentul zilei va consemna acest eveniment astfel :

Membrii cenaclului vă invită luni, 7 martie 2016, de la ora 18,00, la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploieşti, în Sala de Concerte „Ion Baciu”, unde va avea loc întâlnirea după 20 de ani de întrerupere şi 50 de ani de existenţă a istoricului cenaclu „I.L.Caragiale” din Ploieşti.

Cenaclul a fost  condus, pe rând, de-a lungul timpului de scriitorii George Moroşanu, Anton Tănăsescu, Florin Dochia, Romea Cantemir, Ioan Mihai Cochinescu, Ioan Vintilă Fintiş. La întâlnire, vor susţine microrecitaluri solişti instrumentişti şi vocali, va avea loc un recital de poezie şi un dialog între poeţi, va fi proiectat filmul artistic „Umilinţă”, în prezenţa regizorului Cătălin Apostol, și se vor redeschide porţile cenaclului pentru toţi creatorii şi iubitorii de literatură, muzică, arte, film, dans, teatru.

Se aduc mulţumiri speciale, cu această ocazie, pentru: Vlad Mateescu, Galea Ilie, Catalin Apostol, Ioan Vintilă Fintiş, Florin Manole, Leonida Corneliu Chifu, Ioan Vieru, Ioan Mihai Cochinescu şi Florin Andreescu, Mihai Vasile, Emilia Vasile, Lucia Gruescu, Sorina Ianculescu, Marin Marian, Catalin Tzetze, Arthur Teodorescu, Florin Toma, Florin Sicoie, Bogdan-Lucian Stoicescu, Christian Craciun, Cris Mariana, Florin Dochia – pentru contribuţia din perioada anilor ’80, in care au mai activat şi scriitorii: Romea Cantemir, Martin Culcea, Gheorghe Iova, Ion Stratan, Florin Iaru, Puiu Damian, Anton Tănăsescu, George Moroşanu, Costin Lupu, Sever Avram, Ion Vergu Dumitrescu, Bibi Vasilache, Ştefan Plăiaşu, Doru Bogdan, Nelu Stan, Mihai Ispirescu, Persida Ispirescu, Constantin Hârlav, Nic. Dumitrescu, Reli Ionescu, Nelu Stan, Ioan Cordoş, Călin Angelescu, Florin Oprea-Salcieanu, Dan Mocănescu, Nicolae Stan, Ioan-Dan Nicolescu, Vladimir Deteşanu, Nicolae Ion Dragu, Maria Georgescu, Lili Enoiu, Marian Popescu şi mulţi alţii.

cenaclu-465x390În montajul foto, imagini de arhivă de la întâlnirile optzeciste ale cenaclului „I.L.Caragiale” în Ploieşti, Câmpina, Slănic, Mizil, Pucioasa, Târgovişte, Văleni, Urlaţi şi multe alte localităţi. O fericită prietenie îl reunea, periodic, cu „Teatrul Equinox”, actualmente Centrul Dramatic Mythos, condus de regizorul Mihai Vasile şi cu Filiala „Muntenia” a Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAF) condusă de artistul fotograf David Friedmann. (Ioan Vintila Fintis)

mai mult
Grupul de la PloieștiPromovate

O amintire, poet in serviciul public!

fintis_front_29_nov16

În 1980, poetul Ioan Vintila Fintis (dl. din imagine) sosea la Piteşti ca tânăr inginer stagiar. Poet notabil şi cu aspiraţii de conetabil, poetul a descoperit boema piteşteană aproape simultan cu întreprinderea la care fusese repartizat. Găzar de baştină (pardon, ploieştean), poetul avea şi mai are o alianţă privilegiată cu berea – o consuma, aidoma concitadinului său, celebrul Nenea Iancu, cu aprige prinţipuri!

fintis_pitesti_29_nov_16(Poetul Fintis, in 1980, la Pitesti)

Gambrinus-ul piteştenilor era „Berăria Zimbru”, stabiliment „cultural” în care Fintiş ne invita conform prinţipului său: „Io beau două, voi câte una!” „Păi, ziceam, nu prea e cuşer, Coane Fănică!” „Bine, zicea, fără a socoti, că avea paradigma aritmeticii fixată în neuron încă de la naştere (alături de estetica poetică) voi câte două de om şi io – patru!” Şi tot aşa – plusam noi, plusa şi poetu’, mereu în beneficiu său personal, să-şi împlinească cel fără de limite climax 🙂))

Uneori, după ce îşi valida prinţipurile cu asupra de măsură, poetul simţea nevoia să îngrozească realul şi, în acest sens, nu ducea lipsă de idei! Poza pe care o priviţi este făcută în 1982, taman după ce ieşisem dintr-o şedinţă de lucru cu halba şi poezia. Fintiş dă cu ochii de căruţul unui gunoier şi se lasă încăierat de gânduri măreţe. Îşi pune diplomatul şi sacoşa (cu mici cumpărături pentru familie – famelist poetul, ca tot găzarul republican) în căruţ, apucă târşul de nuiele şi se pune pe treabă. Deodată, pe când deplasa căruţul spre grămada de gunoi, apare o patrulă de miliţie, compusă dintr-un sergent şi doi soldaţi în termen, patrulă pe care o botezasem „Capra cu doi iezi.” Văzând că straşnicul gunoier nu are mutră de târşaliu, sergentul intră-n vorbă cu acesta: „Tov-ule (adică tovarăşe), lucrezi la „Gospodăria comunală?” „Nu prea”, zice poetul. „Atunci, de unde până unde la târş?” „Păi, ştiţi, io sunt poet şi am trimis nişte poezii la Cântarea României, da’ am uitat să scriu o poezie despre… ştiţi dumneavoastră cine…”

Miliţianul se uită gânditor la poet, aproape compătimitor, şi după circa un minut zice: „De, tovule, nu’ ş’ ce să zic… Dă-i bătaie şi ai grijă ce scrii.” Noi, aflaţi la câţiva paşi, priveam şi râdeam cu mâinile la gură. Sergentul ne vede şi ne zice: „Circulaţi, tovarăşi, ce vă holbaţi la omu’ ăla? Ori vreţi să vă pun câte un târş în mână?” Un soldat îi spune sergentului ceva, la ureche. „Zău, mă?”, întreabă şi se îndreaptă iar spre poetul cu târş. „Tov-ule, văd că în căruţ e o geantă-diplomat, a cui e?” „E a mea!” „Auzi, de fapt cu ce îţi ţii dumneata zilele?” „Sunt inginer.”

Miliţianul nu mai pricepea nimic, privea în jos, în sus, nu mai avea nici un sprijin în lumea reală. După un minut sau două, apare un domn înalt şi voinic – era căpitanul Darie, de la Pază şi Ordine Publică, care umbla mai mult în civil – îl poreclisem „Chirurgul”, din motive lesne de înţeles! În vremea lui, hoţii şi tâlharii au fost în concediu prelungit, ieşeau noaptea doar pentru a nu pierde deprinderea promenadelor nocturne şi, dacă îi întâlneai, te salutau ceremonios, ca-n vremea „commediei dell arte!”

Chirurgul îl priveşte pe poet, apoi pe sergent şi zice: „Vasile, ai luat ţeapă, mă, ăştia-s poeţi, au mintea mai aşa, mai nu ştiu cum, au râs de tine!” „Să trăiţi, tov. Căpitan! Au râs, au râs, da… căruţu’?” „Vasile, numai căruţu’ n-a râs de tine, mă 🙂))) Ia circulă tu, că faci miliţia de râs la poeţi.” Rămaşi cu Chirurgul, ne-am dat drumu’ la râs, râdea şi el, mai ales că eram cam tot aceiaşi pe care în urmă cu un an ne întânise, la ora trei noaptea, cântând „La Marseillaise”, pe „Centru”, aproape de Judeţeana PCR, după ce gătasem de cântat altceva, ceva cu adevărat periculos – şi atunci, şi acu’!

(Foto – Ioan Clopoţel; din nefericire, arhiva foto a fost confiscată de Securitate, au mai rămas doar câteva zeci de fotografii, pe la unu’, pe la altu’…)

(Aurel SIBICEANU)

mai mult
Grupul de la PloieștiPromovate

Cenaclul literar I.L.Caragiale, o istorie de citit la lumina ceaiului (I)

cenaclul_il_caragiale_istorie_28_nov_16

Din informațiile prezentate de criticul Nicolae Dumitrescu, în lucrarea sa  PLOIEȘTI – ORIZONTURI CULTURALE 2005, aflăm că cenaclul literar I.L.Caragiale a fost înființat în anul 1949, într-o formulă de echipă demnă de invidiat : George Moroșanu, N. Rădulescu Lemnaru, Ntalia Boncu, Ștefan Alexiu, Aurelia Popescu, Ștefan Dimitriu, Leonida Secrețeanu, Mariana Costescu, Corneliu Șerban, Hristu Cândroveanu, Ieronim Tătaru etc.

Tot această lucrare vine să-mi confirme și alte activități ale cenaclului,  pe care le cunosc și din alte surse, transmise oral,  cu ocazia unor discuții purtate pe marginea actului de cultură din Ploiești cu diverși scriitori și ei membrii ai cenaclului ( Ioan Vergu Dumitrescu, cunoscut mai apoi ca Victor Sterom, Costin Lupu, Nicolae Stanciu, Bibi Vasilache, Anton Tănăsescu, Romea Cantemir etc.). Aflăm că în 1968, Eugen Simion a solicitat preluarea onorifică a coordonării cenaclului, la ședința de redeschidere din 27 octombrie participând scriitorii Marin Preda, Cezar Baltag și Adrian Păunescu. Pentru asigurarea unei conduceri de permanență, Eugen Simion îl delegă pe poetul Nicolae Breb – Popescu, pentru ca după un an coordonarea să fie prelutaă de Laurențiu Ulici.

Grație lui Eusebiu Ștefănescu, în 1976 am fost introdus la cenaclul I.L.Caragiale ca interpret de muzică folk și tânăr aspirant în poezie. Aici i-am cunoscut pe Ion Vergu Dumitrescu, un foarte bun îndrumător a tinerelor talente, Romea Cantemir, Emilian Luncașu, Niculae Alexandru Vest, Costin Lupu, Bibi Vasilache, Dan Anton Tănăsescu, Ion Gheorghe, Rodion Galeriu, Stelică Comșa, Sorin Vânătoru, Florin Oprea Sălceanu, Vladimir Deteșeanu și mulți alții care s-au perindat dealungul timpului și care s-au pierdut ca iluștrii necunoscuți.

Cenaclul se desfășura lejer, fără cenzură, materialele eara dactilogrifiate de către secretara, metodista care răspundea de cenaclu, trebuia să fii programat pentreu citire, dar, s-a întâmplat un fenomen și, aici cred că domnul Nicolae Dumitrescu nu are dreptate în privința timpului. De ce spun aceste vorbe. Este vorba despre o intervenție a lui Nelu Stan, directorul Palatului Culturii, care la o ședință de cenaclu, la care am fost de față, și care a făcut următoare afirmație : Băi, hai să mai terminăm cu această Căcare a României…Cine are talent se afirmă oricum…Mai dă-o-n pizda măsii…Nu știu dacă în sală era un ofițer de securitate…cum afirmă Nicolae Dumitrescu…Dar cineva a spus…

Până în 1983, am fost la Pitești, unde am condus cenaclul Liviu Rebreanu. Într-o echpă. Nu intru în amănunte. Mă întorc la Ploiești în 1983.

Începe, ca să spun așa, perioada optzecistă a cenaclului I.L.Caragiale. Vine Florin Dochia, sau este numit la directoratul Palatului Culturii. Și am să citez din prefața pe care a scris-o Constantin Hârlav, la o antologie, alcătuită de mine și care se numește MELANCOLIE DIESEL , în care are informații tot din Nicolae Dumitrescu. Scrie Constantin Hârlav : Strămutat la Ploiești, din decmbrie 1980, i-am cunoscut direct, înexercițiul funcțiunii, la cenaclul I.L.Caragiale, pe Nelu Stan  ( directorul Casei de Cultură), Florin Dochia ( successor la direcția instituției, actualul redactor șef al revistei câmpinene Revista Nouă) , Nicolae Alexandru Vest, Costin Lupu, Mariana Criș, Florin Toma, Ion Stratan, Ioan Vintilă Fintiș, Martin Culcea, Romea Cantemir, Mihai Ionuț Constantinesacu..

 (NOTA: Cenaclul IL Caragiale se intruneste in prezent, in doua sedinte lunare in prezenta multor poeti, scriitori, muzicieni, regizori, scenografi, pictori… Cenaclul este gazduit in acest moment de Filarmonica „Paul Constantinescu”)

IoanVintilă Fintiș

 

mai mult
1 4 5 6
Page 6 of 6