close

Monarhie

MonarhiePromovate

Nuntă Regală la Sinaia!

principe-nic

Băiețelul cu care Regele Mihai a venit, după 45 de ani de exil, ca să legitimeze viitorul monarhiei în România, a crescut. De câțiva ani trăiește alături de noi, implicat în proiecte valoroase, care deschid alte orizonturi, cucerind inimile românilor, reînviind speranța.

Pe 30 septembrie, la Sinaia, Alteța Sa Regală Principele Nicolae al României și aleasa sa, Alina Maria, vor primi taina sfintei cununii în Biserica Sf. Ilie.

Vom fi alături de ei toți cei care credem și luptăm pentru România Regală, toți cei care iubim și respectăm memoria Regelui Mihai și a Reginei Ana!

Spiritele bunicilor îi vor însoți pe miri, cu bucurie, la altar. După 70 de ani, la Sinaia, o veritabilă nuntă regală! Nimic nu va putea umbri sărbătoarea Coroanei Române!
Așa să ne ajute Dumnezeu!

Marilena Rotaru

mai mult
Monarhie

Regina Ana, comemorată la biserica ortodoxă de la Săvârşin

palatul-regal1

Regina Ana este comemorată sâmbătă, la ora 12:00, la biserica ortodoxă de la Săvârşin, la doi ani de la moarte.

„Sâmbătă, 28 iulie 2018, la ora 12, Majestatea Sa Margareta şi Principele Radu vor participa la parastasul de doi ani de la moartea Reginei Ana a României, la biserica ortodoxă din Săvârşin”, anunţă Casa Regală.
Slujba va fi oficiată de Înalt Preasfinţia Sa Arhiepiscopul Timotei al Aradului, de Preafinţia Sa Emilian Crişanul, Episcop Vicar al Aradului alături de parohul bisericii, părintele Călin Mădăluţă.
„De asemenea, duminică, la ora 10.30, Majestatea Sa şi Alteţa Sa Regală vor lua parte la Sfânta Liturghie şi la rugăciunea închinată Reginei Ana la biserica romano-catolică din Făget, judeţul Timiş (Calea Lugojului, nr. 9). Slujba va fi oficiată de parohul bisericii, părintele Petru Muţiu”, precizează Secretariatul Casei Regale.
Regina Ana a încetat din viaţă în 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani.
mai mult
Monarhie

Regele Mihai la filmările pentru pelicula „Tunurile din Navarone”

82213-xl

Familia Regală a României a postat, pe conturile de Facebook și Instagram, o fotografie în care apar Regele Mihai, actorii Gregory peck și David Niven și Regele Pavlos și Regina Frederica din Grecia.

„Rară fotografie cu Regele Mihai (în dreapta jos – n.r.) alături de Gregory Peck (în centru stânga, în picioare – n.r.) și David Niven (în stânga, în picioare – n.r.), în timpul filmărilor din Grecia pentru Tunurile din Navarone, legendar film a cărui premieră a avut loc în anul 1961. În fotografie mai apar Regele Pavlos și Regina Frederica ai elenilor, gazdele Regelui Mihai”, scrie pe Facebook Casa Regală.

O cititoare, Mirela Alis Dobrescu, ne-a mai trimis câteva imagini realizate cu acea ocazie (foto jos), în imagini apar MS Margareta (la 11 ani) împreună cu Regele Mihai I și Regina Mamă Elena, alături de Familia Regală a Elenilor în Insula Rhodos/ 1960 la filmarea filmului „Tunurile din Navarone” cu Anthony Quinn, Gregory Peck, David Nieven și Irene Papas.



Tunurile din Navarone

Tunurile din Navarone este un film regizat de J. Lee Thompson în anul 1961. Scenariul a fost inspirat după romanul cu același titlu, scris de Alistair Maclean. În anul 1943, 2000 de soldaţi aliați au rămas izolaţi pe insula Kheros. Operațiunile pentru salvarea lor sunt zădărnicite de două imense tunuri instalate de naziști pe insula Navarone. Pentru a elimina pericolul reprezentat de aceste tunuri, capt. Keith Mallory (Gregory Peck), Cpl. Miller (Antony Quinn) si Col. Andrea Stavros (David Niven) sunt trimiși într-o misiune imposibilă: infiltrarea pe insula nazistă și distrugerea armamentului inamic.

O cititoare, Mirela Alis Dobrescu, ne-a mai trimis câteva imagini realizate cu acea ocazie, în imagini apar MS Margareta (la 11 ani) împreună cu Regele Mihai I și Regina Mamă Elena, alături de Familia Regală a Elenilor în Insula Rhodos/ 1960 la filmarea filmului „Tunurile din Navarone” cu Anthony Quinn, Gregory Peck, David Nieven și Irene Papas.

historia.ro

mai mult
Monarhie

Testamentul lui Carol I: „Tot pentru Ţară, Nimic pentru mine!”

carol (1)

„TESTAMENTUL MEU

scris şi iscălit de propria mea mână la 14/26 februarie 1899, în Capitala mea, Bucureşti.
Scris de mine în luna lui februarie 1899, pentru a fi publicat prin «Monitoriu» după moartea mea, cu rugămintea ca ultima mea voinţă şi dorinţă să fie urmate tocmai cum le-am descris aici de propria mea mână, fiind încă voinic şi sănătos.
Având aproape 60 de ani, privesc ca o datorie ca să mă hotărăsc a lua cele din urmă dispoziţii. Alcătuind acest testament, mă gândesc, înainte de toate, la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat şi care a avut deplină încredere în mine. Viaţa mea era aşa strâns legată de această de Dumnezeu binecuvântată Ţară, că doresc să-i las, şi după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa. Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziţie vrednică între statele europene:m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să împlinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului.
Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul Domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am păşit, fără frică şi fără şovăire, înainte pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul simţ al credinciosului meu popor. Înconjurat şi sprijinit de fruntaşii ţării, pentru care am avut totdeauna o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, am reuşit să ridic, la gurile Dunării şi pe Marea Neagră, un stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate mijloacele spre a putea menţine frumoasa sa poziţie şi realiza odată înaltele sale aspiraţiuni.
Succesorul meu la tron primeşte o moştenire de care va fi mândru şi pe care el o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind de deviza:
«Tot pentru Ţară,
Nimic pentru mine»
Mulţumesc din suflet tuturor care au lucrat cu mine şi care m-au servit cu credinţă, iert acelora care au scris şi au vorbit în contra mea, căutând a mă calomnia sau a arunca îndoieli asupra bunelor mele intenţiuni.
Trimiţând tuturor o ultimă salutare plină de dragoste, rog ca şi generaţiile viitoare să-şi amintească, din când în când, de acela care s-a închinat cu tot sufletul iubitului său popor, în mijlocul căruia el s-a găsit aşa de fericit. Pronia cerească a voit ca să sfârşesc bogata mea viaţă:am trăit şi mor cu deviza mea, care străluceşte în armele României:
Doresc a fi îmbrăcat în uniforma de general (mică ţinută, cum am purtat-o în toate zilele), cu decoraţiile de război şi numai Steaua României şi Crucea de Hohenzollern pe piept. Am rămas credincios religiunii mele, însă am avut şi o deosebită dragoste pentru biserica răsăriteană, în care scumpa mea fiică Maria era botezată. Binecuvântarea corpului meu se va face de un preot catolic, însă doresc ca clerul amânduror bisericilor să facă rugăciuni la sicriul meu, care trebuie să fie foarte simplu. Corpul meu va fi expus în Sala Tronului, înconjurat de flori şi de verdeaţă. Rog foarte mult să nu fie cununi, afară de câteva de flori naturale, şi aceasta numai când înmormântarea mea va fi în lunile florilor;altmintrelea, vor fi numai ramuri de brad. Coroana de oţel, făurită dintr-un tun luat pe câmpul de luptă şi stropit cu sângele vitejiilor mei ostaşi, trebuie să fie depusă lângă mine, purtată până la cel din urmă lăcaş al meu şi readusă atunci la palat. Sicriul meu, închis, va fi pus pe afetul unui tun biruit (dacă se poate) la Plevna şi tras de 6 cai din grajdurile mele, fără văluri negre.
Toate steagurile care au fâlfâit pe câmpiile de bătaie vor fi purtate înaintea şi în urma sicriului meu, ca semn că scumpa mea armată a jurat credinţă steagului său şi şefului său suprem, care, prin voinţa lui Dumnezeu, nu mai este în mijlocul credincioşilor săi ostaşi. Tunurile vor bubui din toate forturile din Bucureşti, Focşani şi Galaţi, ridicate de mine ca un scut puternic al vetrei strămoşeşti în timpuri de grele încercări de care Cerul să păzească Ţara. Trimit armatei mele, pe care am îngrijit-o cu dragoste şi căreia i-am închinat toată inima, cea din urmă salutare, rugând-o a-mi păstra o amintire caldă.

Doresc ca trupul meu să fie îngropat lângă biserica Curţii de Argeş, reclădită de mine, şi care poate deveni mormântul dinastiei române;însă, când capitala Regatului va cere ca cenuşile mele să rămână în mijlocul iubiţilor mei bucureşteni, atunci înmormântarea la Curtea de Argeş va fi provizorie, până ce se va clădi un mausoleu pe o înălţime împrejurul oraşului, unde se poate deschide un bulevard (mă gândesc la înălţimea înainte de biserica Cărămidari, unde se găseşte astăzi un pavilion al Institutului Geografic Militar).

Recomand pe Regina Elisabeta poporului meu, sigur fiind că toţi românii vor înconjura cu dragoste şi credinţă pe preaiubita soţie. Am hotărât ca Regina Elisabeta să se folosească, cât ea va trăi, de toate veniturile moşiilor mele:Broşteni, Sinaia-Predeal şi Mănăstirea, care dau împreună o sumă de patru sute de mii lei cel puţin;în cazul că veniturile vor scădea sub suma aici indicată, atunci succesorul meu va completa ce lipseşte. Sper că apartamentele din Palatul Regal de la Bucureşti, ocupate astăzi de Regină, vor rămâne la dispoziţia Sa. Castelul Peleş îl hotărăsc ca reşedinţă de vară pentru mult iubita mea soţie.

Întreţinerea acestei reşedinţe este în sarcina succesorului meu, căruia las în moştenire Castelul împreună cu întreaga moşie «Sinaia-Predeal», cu toate clădirile şi stabilimentele. Moşia mea Broşteni, din judeţul Suceava, revine asemenea viitorului Rege al României din Casa de Hohenzollern. Moşia mea Mănăstirea, din judeţul Ilfov, va deveni proprietatea strănepotului şi finului meu, Principele Carol al României, din ziua majorităţii sale;din veniturile acestei moşii însă nu se poate dispune înainte de moartea Reginei Elisabeta.
Moşia mea Slobozia-Zorleni, din judeţul Tutova, cumpărată din moştenirea mea părintească, am destinat-o, printr-un act deosebit, iubitul meu nepot, Principele Carol de Hohenzollern;Orfelinatul agricol «Ferdinand» va rămânea neatins pe moşie şi întreţinut de viitorul Rege al României.

Casele şi terenurile mele împrejurul Palatului Capitalei trec în posesiunea viitorului Rege al României. Galeria mea de tablouri, tocmai cum este descrisă în catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va rămânea pentru totdeauna şi de-a întregul în Ţară, ca proprietate a Coroanei României. Succesorul meu (Principele Ferdinand al României) va plăti din economiile mele un milion de lei ca dar din partea mea Reginei Elisabeta, care poate dispune de această sumă cum Ea va voi. Dăruiesc, asemenea, şase sute mii de lei nepoatei mele, Principesei Maria a României, rugând totodeodată ca viitoarea Regină să combată luxul, care aduce, prin cheltuieli nemăsurate, atâtea nenorociri în familii.
Hotărăsc ca zestre pentru strănepoata mea, Principesa Elisabeta a României, opt sute de mii lei:această sumă va fi depusă în fondurile statului român la Casa de depuneri din Bucureşti şi nu poate fi atinsă (nici chiar dobânzile) până la căsătoria sau la vârsta de 21 de ani a tinerei Principese.
Prin o bună gospodărire şi o severă rânduială în cheltuieli, fără a micşora numeroasele ajutoare, cerute din toate părţile, averea mea a crescut din an în an;veniturile Domeniului Coroanei au contribuit, mai ales, la această creştere, mulţumită unei administraţii foarte bune şi prevăzătoare a domnului Kalinderu, care s-a închinat, cu un devotament nemărginit, la această instituţie, devenită aşa de folositoare pentru ţara întreagă;asemenea, credinciosul meu secretar L. Basset a condus trebile mele cu atâta circumspecţie, că pot dispune astăzi de sume însemnate în folosul scumpei mele Românii şi pentru binefaceri.
Am hotărât dar o sumă de douăsprezece milioane lei pentru diferite aşezăminte, noi fundaţiuni şi ajutoare, în fondurile Statului şi publice, în acţiuni sau bani;această sumă va fi distribuită precum urmează:
1) Academiei Române, şase sute mii de lei, capital pentru publicaţiuni;
2) Fundaţiunii mele universitare pentru sporirea capitalului, şase sute mii de lei;
3) Orfelinatul «Ferdinand», din Zorleni, lângă Bârlad, pentru sporirea capitalului, cinci sute de mii lei;
4) Pentru întemeierea unui Internat de fete de ofiţeri din armata mea, ca un institut de educaţie cu un învăţământ practic (ca Augusta-Stift la Charlottenburg), la Craiova, două milioane de lei;
5) Pentru întemeierea unei şcoli industriale la Bucureşti (organizarea sa aproape ca aceea de la Munchen), trei milioane de lei.
Suma de cinci milioane (pentru nr. 4 şi 5) va fi depusă în fondurile Statului la Casa de depuneri, dobânzile vor fi întrebuinţate numai la sporirea capitalului până la deschiderea acestor două aşezăminte; 1/3 din capital este pentru clădire, 2/3 pentru întreţinerea lor.
Dobânda banilor în timpul clădirii va fi plătită de succesorul meu şi terenurile pe care se vor ridica aceste două institute, rog foarte mult a le da fără plată.
6) Societăţii de binefacere «Elisabeta» pentru sporirea capitalului, patru sute mii de lei;
7) Societăţii geografice, fondată de mine, trei sute de mii de lei capital;
8) Surorilor de caritate, fondate de Regina Elisabeta, trei sute mii de lei capital;
9) Pentru întemeierea unui fond spre a veni în ajutor ofiţerilor care sunt în strâmtoare, un milion lei capital, depus în rentă română la Casa de depuneri;se pot da ofiţerilor din armata mea din capital împrumuturi până la 5.000 lei, cu patru la sută, însă această sumă trebuie să fie înapoiată treptat, după 4 sau 5 ani;
10) Pentru întemeierea unui fond ca ajutor pentru studenţii săraci, cinci sute de mii de lei capital depus în fonduri de stat la Casa de depuneri;în fiecare an dobânzile acestui capital vor fi împărţite între 50 de studenţi săraci;
11) Pentru burse în străinătate, spre a pregăti pe tineri pentru şcoala industrială ca profesori, cinci sute mii de lei capital;12) Pentru Biserica naţională, şase sute mii de lei capital;dobânzile vor fi întrebuinţate ca ajutor pentru biserici sărace în reparaţie sau începute şi care nu pot fi isprăvite din cauza lipsei de mijloace;
13) Pentru cantinele şcolare, capital trei sute mii de lei;
14) Pentru distribuirea la diferite societăţi de binefacere şi de încurajare, recunoscute ca persoane juridice, cinci sute mii de lei;
15) Pentru sporirea capitalului «Casei de ajutor», înfiinţată de mine în amintirea a XXV-a aniversare a căsătoriei mele, 1894, pentru muncitorii rurali în anii de secetă, patru sute mii de lei;
16) Pentru Biserica catolică din România, patru sute mii de lei;
17) Pentru Biserica protestantă din Bucureşti, una sută mii de lei.
Distribuirea acestor douăsprezece milioane va fi începută numai un an după moartea mea, astfel ca toate dobânzile acestei sume (aproape cinci sute mii de lei) să rămână disponibile.
Hotărăsc ca aceşti bani să fie întrebuinţaţi în modul următor:întregul personal superior şi inferior al Curţii Regale, al Casei şi administraţiei mele va primi lefile, cum sunt prevăzute pentru dânsul în bugetul meu, încă un an întreg după moartea mea, adică 12 luni;suma acestor lefi se urcă aproape la 240.000 de lei;restul va fi distribuit astfel, ca pompă pentru săraci:
La Bucureşti, cincizeci mii de lei – la laşi, treizeci mii de lei – la Craiova, douăzeci mii de lei – la Galaţi, zece mii de lei – la Brăila, zece mii de lei – la Ploieşti, zece mii de lei – la Botoşani, zece mii de lei – la Bârlad, zece mii de lei – la Focşani, opt mii de lei – la Piteşti, opt mii de lei – pentru fiecare din celelalte oraşe capitale de judeţ, cinci mii de lei.
Dacă milostivirea lui Dumnezeu îmi va dărui încă câţiva ani, am dorinţă a prevedea, în codicile, alte legate în folosul Ţării. Stăruiesc însă cu acest testament, scris de propria mea mână, care conţine tot ce doresc astăzi, în anul 1899, să fie urmat şi executat întocmai cum l-am alcătuit.
Înălţând rugăciuni fierbinţi către Atotputernicul ca să ocrotească de-a pururea România şi să răspândească toate harurile asupra scumpului meu popor, mă închin cu smerenie înaintea voinţei lui Dumnezeu şi iscălesc cea din urmă hotărâre a mea:în numele Tatălui şi al Fiului şi a Sfântului Duh, Amin.
Făcut în Bucureşti, la 14/26 februar 1899.
CAROL
Am scris şi iscălit de propria mea mână acest testament pe două coale, formând opt pagini legate cu un fir roşu şi am pus sigiliul meu.
14/26 februarie 1899
CAROL”

„CODICIL LA TESTAMENTUL MEU DIN 14/26 FEBRUARIE 1899
Scris şi iscălit de propria mea mână, în decembrie 1911.
Hotărăsc că din averea mea să fie depus un capital de un milion lei în bani sau în renta Statului (cu minimum 4 la sută) pentru strănepotul meu, Principele Nicolae al României, care se va bucura de dobânda acestui capital din ziua majorităţii sale.
Asemenea, strănepoatele mele, Principesele Maria şi Ileana a României, vor primi fiecare cinci sute mii lei în bani sau în rentă de Stat (cu minimum 4 la sută), a căror dobândă va fi plătită din ziua majorităţii lor sau când ele se vor căsători.
Strănepoţii mei, Principele Moştenitor şi fratele său, Principele Francisc Iosif de Hohenzollern, vor primi fiecare ca dar suma de trei sute de mii lei.
Asemenea, toate rudele mele (cumnate, nepoate, nepoţi, strănepoate, strănepoţi) vor primi fiecare un dar care trebuie să aibă cel puţin un preţ de opt sute până la o mie lei.
Doresc ca toate persoanele care m-au servit în timpul Domniei mele, ca miniştri, adjutanţi regali, funcţionari ai Casei regale şi princiare, dame de onoare etc., să primească fiecare un dar, constând în un obiect de artă, un tablou, o miniatură, un ac, un ceasornic, un inel etc. Cele din urmă obiecte vor fi luate din cutiile Mele, care conţin bijuterii destinate ca daruri.
Fondul de trei mii lei care l-am destinat în anul acesta pentru Universitatea de la Iaşi, va fi sporit încă cu un capital de trei sute de mii lei şi întrebuinţat pentru un cămin studenţesc. În caz că nu s-a cumpărat o casă pentru studenţi, atunci o sută mii lei va fi luată pentru îndeplinirea acestui scop. Dobânda de la două sute mii lei va fi pentru întreţinerea acestei case.
Colecţiunea mea de arme din Castelul Peleş va rămânea în întregul său acolo ca proprietate a Coroanei României. Această colecţiune are un catalog detailat.
Moşia mea Umkirch, situată în Marele Ducat de Baden, va primi un capital, ca fond, de trei sute mii lei, care să dea un venit de cel puţin douăsprezece mii lei pe an. Acest venit este destinat jumătate pentru binefaceri în folosul statului şi jumătate pentru îmbunătăţirea acestei moşii şi a clădirilor sale. Se poate lua o sumă de optzeci mii lei pentru aducerea apei în castel şi în sat;suma aceasta va fi amortizată, luând pe fiecare jumătate trei mii de lei pe an, adică de binefacere şi de îmbunătăţire şi întreţinerea castelului (şase mii lei). Acest fond, care va purta numele meu, va fi administrat de un comitet compus din administratorul moşiei, din preot şi din primar. El va hotărî întrebuinţarea acestui capital.
Dacă iubita mea Soţie, regina Elisabeta este încă viaţă, ea va primi o sumă de două milioane de lei spre a dispune cum va crede de aceşti bani (poate ea va dori a întrebuinţa din această sumă o sută de mii lei pentru îmbunătăţirea casei sale «Segenhaus», lângă Neu Wied). Asemenea ea va dori să facă legate şi donaţii la diferite fundaţii înfiinţate de Regina. Strănepoata mea, Principesa Elisabeta, va primi încă două sute mii lei capital;astfel zestrea, care am prevăzut-o în testamentul meu din 14/26 februar 1899, pentru Principesă, va fi de un milion lei. Venitul acestui capital trebuie să fie cel puţin patru şi jumătate la sută. Iubita mea nepoată, Principesa Maria a României, va primi şase sute mii lei, sumă de care ea va dispune cum va crede.
Toată averea mea în bani, acţiuni, obligaţii, fonduri de stat, după plata tuturor legatelor, va rămâne iubitului meu nepot, Principele Ferdinand al României, sumă care doresc să fie păstrată ca capital. Domnul Basset, secretarul meu, va primi o pensie de o mie lei pe lună care va fi plătită chiar dacă el va urma serviciul său lângă moştenitorul meu. Ca un semn al mulţumirii mele pentru serviciile sale, el va primi un legat de o sută mii lei, dacă el va fi încă în viaţă. Văduva lui va primi o pensie de şase mii lei pe an. Fiii doctorului Kremnitz vor primi fiecare patruzeci mii lei ca dar şi vor da din acesta sumă patru mii lei mumei lor, a cărei pensie de douăsprezece mii lei, dată până acum, va fi plătită până la moartea sa.
Scris şi iscălit de propria mea mână.
Bucureşti, 14/27 decembrie 1911
Carol”

mai mult
Monarhie

Iași, Oraș Regal

ANG6194

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române a conferit municipiului Iași titlul de Oraș Regal, într-o ceremonie ce s-a desfășurat joi, 31 mai 2018, în Salonul Florentin al Castelului Peleș. Certificatul regal a fost înmânat primarului municipiului, dl Mihai Chirica. În România există un singur alt oraș regal, Curtea de Argeș, al cărui titlu a fost conferit de Regele Mihai I.

Municipiul Iași, capitală a Regatului României în anii 1916-1918, în timpul participării României la Primul Război Mondial, este locul unde s-au scris pagini hotărâtoare pentru destinul românesc în secolul al XX-lea. Aici au fost consfințite Legea Agrară și Legea Electorală, de aici au fost cârmuite Legislativul, Executivul și Armata Regală, în cele mai grele momente pentru națiunea română din întreaga ei istorie modernă.

Au luat cuvântul primarul municipiului, dl Mihai Chirica, precum și dna Iulia Scântei, membru al Parlamentului României.

Evenimentul a avut loc în prezența unor distinși intelectuali ai Iașiului, a reprezentanților unor instituții de stat locale și a unui număr de 26 de elevi de liceu olimpici.

  

   

 

Fotografii de Daniel Angelescu

mai mult
Monarhie

Principesa Maria, despre albumul „Regele Mihai I. Loial tuturor”, la Bookfest: Este minunat, deosebit!

ANG5315

Albumul „Regele Mihai I. Loial tuturor”, care reuneşte fotografii de la funeraliile regelui Mihai I, a fost lansat vineri, la standul editurii Corint de la Bookfest, în prezenţa principesei Maria, care a apreciat lucrarea drept minunată şi deosebită.
„Sper să am măiestria să spun două-trei cuvinte. Sunt foarte, foarte mândră de toată lumea. Mulţumesc din suflet pentru acest volum. Este totul minunat şi deosebit. Sper că va rămâne în memorie pentru toată lumea din toată ţara. Sunt foarte emoţionată că sunt aici. Mulţumesc foarte, foarte mult, din suflet”, a spus principesa Maria.
Jurnalista Camelia Csiki, realizatoarea emisiunii „Ora Regelui” de la TVR 1, a mărturisit că nu a putut începe lucrul la album din cauză că a fost afectată de moartea suveranului.
„E foarte greu să scrii despre un lucru dureros. Am simţit că îl conduc din nou pe ultimul drum pe Majestatea Sa Regele Mihai şi în decembrie mi-a fost teribil de greu. M-a afectat atât de mult… şi poate că nu aţi văzut la televizor sau cei care mă cunoaşteţi v-aţi dat seama, dar ca să uit mi-am luat câteva zile libere pentru că, efectiv, în fiecare dimineaţă mă trezeam stresată că s-a întâmplat din nou o nenorocire”, le-a spus jurnalista celor prezenţi la lansare.
Ea a spus că a scris textul din album cum a simţit.
„Acest text este ce am simţit eu. Poate cum am perceput eu că aţi simţit voi emoţia acelor 12 zile. (…) Au fost zile foarte grele, atât pentru Familia Regală, cât şi pentru toţi românii care l-au iubit pe Majestatea Sa, dar şi pentru cei care nu l-au iubit şi am văzut în acele zile că au început să-l iubească sau că l-au recuperat pe Majestatea Sa. (…) Am fost foarte mirată şi surprins plăcută să văd cât de mulţi tineri au venit să îşi ia rămas bun de la Majestatea Sa şi cât de mulţi tineri consideră că pierderea este de neegalat”, a mai spus Camelia Csiki.
Pentru generalul (r) Gelaledin Nezir autorii albumului sunt, de fapt, românii.
„Suntem acuzaţi – eu, domnul director Tucă, doamna Camelia Csiki – de a fi autorii acestui album de o rară frumuseţe. Pot să vă spun, Alteţă, că nu e adevărat. Autorii sunt românii. Asta ne-am dorit, să fie un album făcut de români, pentru români. Vorbeam cu dl. director Tucă, atunci, în Trenul Regal, asupra a ceea ce văd românii, cei care aşteptaseră ore în şir. Fie convoiul regal, fie Trenul Regal, în gări, pe câmp, în halte izolate… Era o imagine emoţionantă şi tristă totodată. Atunci ne-a venit ideea să facem mai întâi un site, să colectăm fotografii, discutând, am ajuns la concluzia că ar fi mai bine să facem un album şi uite că aveţi în faţă albumul, cu texte extraordinare scrise de Camelia Csiki. Şi vă citesc din ce a spus Majestatea Sa într-un discurs rostit la Cotroceni în 2006: ‘Viaţa mea a fost o lungă şi loială aşteptare’. Nu se putea un titlu mai bun pentru acest album care cuprinde în paginile sale fotografii de pe ultimul drum al Majestăţii Sale Regele Mihai”, a mai spus generalul.
Directorul Casei Regale, Ion Tucă, a citit câteva cuvinte din prefaţa albumului semnată de istoricul Adrian Cioroianu şi a omagiat implicarea fotografului Casei Regale, Daniel Angelescu, şi a lui Silviu Covaci, în realizarea unora dintre fotografiile de la funeraliile regelui Mihai I, care se regăsesc în paginile albumului.
Volumul „Regele Mihai I. Loial tuturor” reprezintă o culegere de texte şi de fotografii realizate de marele public participant la funeraliile naţionale ale Regelui Mihai I, din 16 decembrie 2017.
Potrivit Casei Regale, „iniţiatorii proiectului, directorul Casei Majestăţii Sale, Ion Tucă, şi generalul-maior (r) Gelaledin Nezir, au dorit să cuprindă între copertele unui volum emoţia pe care naţiunea noastră a încercat-o la conducerea regelui pe ultimul drum, un eveniment al cărui impact în societate nu a avut egal în vremurile noastre”.
Corint precizează că ilustraţiile fac parte din proiectul „Fotografii pentru Rege”, iniţiat de Ion Tucă şi Gelaledin Nezir, general maior (r), director de cabinet al Ministrului Apărării Naţionale. Fotografiile sunt însoţite de textul conceput de Camelia Csiki.
Lucrarea a fost lansată miercuri seară, la Ateneul Român, în prezenţa Custodelui Coroanei Române, Margareta, şi a principelui Radu.

mai mult
Monarhie

Instituția „Regele Mihai I” – aruncarea Casei Regale în derizoriu sau salvarea ei?

regele-mihaiI

Am citit pe Evenimentul Zilei, în exclusivitate, proaspătul proiect de lege, depus de mai mulți parlamentari PSD și ALDE, legat de Casa Regală a României. Proiectul integral îl găsiți AICI.
O frază din el, chiar prima, mi-a lăsat un gust amar. O reproduc: ”Instituția pentru promovarea valorilor naționale – ”Regele Mihai I”, denumită în continuare Instituția, este organizată și funcționează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar”!

La o primă lectură mi se pare o tâmpenie. Primul lucru care merită să fie strigat în gura mare este ”Dar ceilalți regi? Monarhia?” Cum de acceptă Casa Regală ca instituția prin care-și va încasa banii de la stat să facă abstracție de istoria reprezentată de trei regi români și să se limiteze la unul singur, chiar dacă a fost simbolul rezistenței pentru jumătate de secol de comunism?
Istoria acestui proiect este foarte încâlcită și se pierde în povestea presărată de scandaluri politice a ultimilor ani.
O să o iau ușor, pentru că nu vreau să uit elemente importante. Pentru prima oară s-a vorbit despre o ”lege a Casei Regale” în perioada Guvernului Dacian Cioloș, dar proiectul a căzut în uitare până spre sfârșitul anului trecut când și-au amintit de el Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.
Era perioada așteptării apăsătoare din ultimele luni de viață ale Regelui Mihai și multe se făceau pompieristic.
Scandalul dintre premierul Mihai Tudose și partidele care l-au propulsat la Palatul Victoria a avut efecte și asupra acestei legi. Pe ultima sută de metri, chiar la ultima ședință a Cabinetului, este emis un punct de vedere asupra proiectului de lege în care se spune că este neconstituțional.
Chiar și după înlocuirea lui Tudose cu Viorica Dăncilă punctul de vedere devastator nu a putut fi înlocuit. Dragnea și Tăriceanu au fost siliți să-și retragă proiectul, promițând că îl vor reface și depune din nou la Parlament.
În ciuda promisiunilor

nu au mai făcut-o, în schimb, pe 16 mai, a fost înregistrat un proiect de lege, inițiat de pesedistul Gabriel Vlase și semnat de mai mulți colegi din Coaliția de guvernare.
Proiectul rezolvă două mari probleme pe care precedentele mai mult le încurcaseră: Palatul Elisabeta rămâne în folosința ”supușilor” Casei Regale și statul, prin intermediul Senatului României, finanțează Casa cu 860.000 de euro pe an. O sumă destul de mare, dincolo de nevoile salariaților ”Instituției”.
”Instituția” cu nume neinspirat – după umila mea părere – va fi condusă de un director, numit de Custodele Coroanei, adică de Principesa Margareta, și aș băga mâna-n foc că directorul va fi Principele Radu. Desemnat de Custode, directorul trebuie să treacă prin votul Camerelor reunite.
E bizar că ”Instituția” – nu mă satur de numele ăsta atât de banal și de golit de strălucirea înaintașilor săi – va fi în subordinea Parlamentului deși cu doar o săptămână în urmă se vorbea ”pe surse” de un proiect de lege care să statueze un Institut de cercetări și de promovare, aflat în subordinea Guvernului, dar fie știrea era falsă fie au fost modificate unele prevederi în ultimele zile.

Alecu Racoviceanu

mai mult
Monarhie

10 mai – Ziua Regalităţii

rege-carol

Ziua de 10 mai are o puternică semnificaţie pentru românii de pretutindeni. Data de 10 mai a fost chiar Ziua Naţională a României, până în 1947 când s-a instaurat dictatura comunistă. Data de 10 Mai marchează trei momente importante din istoriografia României: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării. În timpul regimului comunist, sărbătoarea de 10 Mai a fost ştearsă din memoria colectivă, iar când se vorbea despre independenţă se invoca discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai. Astăzi, 10 Mai este Ziua Regelui, fiind sărbătorită în primul rând de familia regală.

Acum 152 de ani (1866) Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României.

mai mult
Monarhie

Programul Sărbătorii Naţionale de 10 mai

stema-Casei-Regale-a-Romaniei

Programul Sărbătorii Naţionale de 10 mai, în prezenţa Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române, ASR Principele Radu, ASR Principesa Elena, a E.S. Alexander Philips Nixon şi a ASR Principesa Maria (9 – 13 mai):

  • ora 8:00 – startul Maratonului Independenţei – în faţa Arcului de Triumf. Participă: ASR Principele Radu. Competiţia sportivă va cuprinde probele de maraton, semimaraton, 10,5 km şi 1,5 km şi se va desfăşura pe traseul Arcul de Triumf, Palatul Elisabeta, Parcul Regele Mihai I, Teatrul de vară, Ansamblul Statuar „Părinţii Europei Unite” de pe Insula Trandafirilor, staţia de metrou Aviatorilor, zona sportivă de pe latura de nord a lacului Herăstrău, Podul Băneasa, Fântâna Mioriţa, Casa Presei Libere, Muzeul Satului, Arcul de Triumf. De asemenea, vor fi organizate două ștafete pentru copii, care vor alerga pe traseul maratonului, purtând un tricolor în semn de omagiu şi recunoştinţă pentru eroii care s-au jertfit în Războiul de Independenţă şi în Primul Război Mondial
  • ora 11:00 – depunere de flori și spectacol militar la Statuia Regelui Carol I din Piața Palatului Regal, în memoria fondatorului dinastiei naționale și al statului modern român. Vor fi prezenți MS Margareta, Custodele Coroanei române, ASR Principele Radu, ASR Principesa Elena şi E.S. dl. Alexander Philips Nixon, ASR Principesa Maria. Va fi susţinut un concert de muzică de fanfară şi va fi executată o demonstrație de măiestrie a mânuirii armei. Își vor da concursul Muzica Militară a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul, militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, precum şi Jandarmeria călare
  • ora 11:30 – lansarea volumului „Eroinele României Mari. Destine din linia întâi” – în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Vor lua parte ASR Principesa Elena și E.S. Alexander Philips Nixon. Proiectul editorial tratează pentru prima dată rolul și implicarea femeilor române la înfăptuirea idealului unității naționale. El fost realizat de o echipă de cercetători de la instituții culturale de prestigiu din ţară, la inițiativa Fundației Universitare „Carol I”, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și cu Arhivele Naționale ale României, finanțat de Muzeul Național al Literaturii Române
  • ora 12:00 – Ceremonia de conferire a numelui „Ferdinand I” Academiei Tehnice Militare din Bucureşti – la sediul instituţiei militare, Bd. George Coşbuc nr. 39-49. Vor participa la ceremonie MS Margareta, Custodele Coroanei române, şi ASR Principele Radu
  • ora 15:00 – Festivitatea de premiere a Maratonului Independenţei – în faţa Palatului Elisabeta. MS Margareta, Custodele Coroanei române va oferi diplomele și medaliile câştigătorilor.
  • ora 17:00 – Palatul Elisabeta va găzdui sărbătoarea populară „Garden Party”, la care sunt așteptați, ca în fiecare an, mii de invitați din toate județele țării și din Republica Moldova. Evenimentul va avea loc în prezența MS Margareta, Custodele Coroanei române, ASR Principele Radu, ASR Principesa Elena, E.S. Alexander Philips Nixon şi ASR Principesa Maria. Printre invitaţi se vor număra reprezentanți ai comunităților rurale și urbane, demnitari ai statului român, autorități locale, personalități ale societății civile, ale mediului economic, profesori și elevi, reprezentanți ai Armatei României, ai Bisericii și membri ai Corpului Diplomatic acreditat la București. Îşi vor da concursul Orchestra Reprezentativă a Armatei României, Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” şi Jandarmeria călare
  • ora 19:00 – Vernisajul expoziţiei „10 Mai – Ziua Regalităţii”, desfăşurată sub auspiciile Familiei Regale a României – în Parcul Regele Mihai I (Pavilion A – ExpoFlora – Herăstrău). Va lua parte ASR Principesa Maria. Expoziţia, realizată de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, cuprinde o serie de imagini istorice, precum şi obiecte şi documente de arhivă
mai mult
Monarhie

Principesa Elena a participat la Gala UNITER de la Alba Iulia

1891

Luni, 7 mai 2018, a avut loc a XXVI-a Gală UNITER, în vechea cetate a municipiului Alba Iulia. Alteța Sa Regală Principesa Elena a înmânat Premiul pentru cea mai bună piesă a anului, intitulată “50 de secunde”, autorului ei, dl Daniel Oltean.

Gala UNITER a debutat în anul 1992 și, de atunci încoace, Premiul pentru cea mai bună piesă a anului a fost acordat fără întrerupere. Este unul dintre cele mai importante concursuri de dramaturgie națională din vremurile noastre. Până în anul 2006, premiul a fost susținut de Fundația Principesa Margareta a României. Din 2006 și până astăzi, premiul este acordat sub auspiciile Familiei Regale a României.

mai mult
1 2 3 10
Page 1 of 10