close

România Mare

PromovateRomânia Mare

La un pas de România: Românii din Serbia de nord-est (@TVRi)

TVRi

Episod din seria „La un pas de România”, realizat de Melania Trifu, difuzat pe 7 iunie, de la ora 21:00, la TVR Internaţional.

În Serbia de Nord-Est trăiesc sute de mii de români, unii dintre ei declaraţi oficial. Oamenii sunsţin că, deşi Constituţia Republicii Serbia prevede în mod expres drepturile minorităţilor naţionale, ei nu au beneficiat nicicând de ele. Afirmă că nu există educaţie în limba maternă în şcoli, nu au mass-media în limba română, nu au dreptul să-şi construiască biserici ortodoxe române. În luna martie a acetui an a avut loc o întâlnire între reprezentanţii minorităţilor româneşti din Serbia de Nord-Est şi mai mulţi oficiali ai statului sârb, unde s-a discutat despre drepturile şi libertăţile lor. Românii însă, nu mai cred în promisiuni.

(Canal YouTube TVR)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Maia Sandu nu vrea unirea cu România!

sandu-dodon

Și-a dat în petic și de când aștept… Așa cum am intuit de la început, după ce a ajuns șefă de guvern în Republica Molotov, Maia Sandu le-a spus jurnaliștilor ruși că dezbaterile referitoare la unirea celor șase județe basarabene cu România scindează societatea. La fel spuneau Vladimir Voronin, Vladimir Filat, Iurie Roșca et eiusdem farinae.

Cum ajunge maldavanu în vârfu parului, are un singur gând: „S-o mai țîu oleacî…”

Cine vorbește despre unirea cu România vrea să facă avere, susține Maia. Mircea Druc a vrut să facă avere dacă a mers în avangarda eliberării naționale de la Chișinău și de la Cernăuți. Eu mă aflu printre ei de vreo 35 de ani.

Iată de ce a fost posibilă alianța cu bidonul lui Putin de la președinție. Unora li se părea o coaliție contra naturii cu Igor Dodon. Uite că nu este și nu va fi. Nu degeaba mergea Maia cu Andrei Năstase și cu bidonul Igor la toartă prin centrul Chișinăului.

Această femeie este la fel de oportunistă ca Valeiu Materi. Afirmația doamnei vine după ce s-a întâlnit cu Angela Merkel la Berlin, care i-a transmis dorința lui Vladimir Putin. Dacă mai era nevoie…

Pe de altă parte, faptul că unioniștii se prezintă atât de slab la Chișinău se datorează oportunismului manifestat de bîtlanul de la Cotroceni, care declarase că lupta contra corupției este prioritară, nu unirea, că pe el îl preocupă „națiunea civică”, nu etnică…

Unde putem ajunge cu asemenea patrioți fervenți?…

(Viorel Patrichi – rostonline.ro)

mai mult
România Mare

ASP: Cetăţenia R. Moldova, tot mai atractivă pentru cei din stânga Nistrului

Pass

Începând cu anul 2014, Agenția Servicii Publice afirmă că atestă o creștere considerabilă a numărului de persoane, în special a celor care locuiesc în stânga Nistrului și municipiul Bender care au solicitat acte de identitate naționale.

Acest fapt se datorează atât liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova în statele spaţiului comunitar, precum şi optimizării proceselor de prestare a serviciilor publice în materie de cetățenie și de eliberare a actelor de identitate cetățenilor Republicii Moldova, transmite Știri.md.

Datele statistice din ultimii ani denotă că dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin recunoaștere este cea mai solicitată procedură.

Potrivit ASP, începând cu 19 aprilie 2018, persoanele cu vârsta de peste 18 ani, născute pe teritoriul Moldovei, indiferent dacă dețin cetățenia altui stat și dacă domiciliază în țară sau în străinătate pot dobândi cetățenia Republicii Moldova prin recunoaștere în mod simplificat.

Până în prezent, 10.060 de persoane au beneficiat de procedura simplificată de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin recunoaștere, dintre care 7.575 (circa 72%) – sunt locuitori din  stânga Nistrului şi municipiul Bender, care deja au obţinut acte de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova. Până la simplificarea procedurii circa 300 de persoane domiciliate în localitățile din stânga Nistrului şi municipiul Bender anual erau recunoscute cetăţeni ai Republicii Moldova.

Astfel, persoanele din categoria menționată supra sunt recunoscute ca cetățeni ai Republicii Moldova din momentul depunerii cererii în acest sens, care conţine consimţământul solicitantului. Doritorii din țară se pot adresa la orice serviciu eliberare a actelor de identitate sau centru multifuncțional al Agenției Servicii Publice.

Cei aflați peste hotare pot depune cererile la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova. La înregistrarea cererii, solicitanții prezintă actul de identitate aflat în posesie și documentele de stare civilă. Solicitanții care nu posedă acte de identitate se identifică conform procedurii stabilite de cadrul normativ.

(stiri.md)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Misiune transfrontalieră SMURD. Un bărbat adus în R. Moldova din România

SMURD

Ieri, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) al MAI din Republica Moldova a avut o misiune transfrontalieră SMURD în România. Angajaţi ai Serviciului Mobil de Reanimare şi Descarcerare al Republicii Moldova au adus o persoană traumatizată în urma unui accident de circulaţie produs în România.

Conform datelor IGSU, un bărbat în vârstă de 48 de ani, cetățean al Republicii Moldova a suferit diverse traumatisme.

Pentru preluarea pacientului a fost mobilizat un echipaj SMURD din ţara noastră care a fost trimis la Braşov. Pe parcursul drumului, persoana a fost monitorizată constant de medici și paramedici.

Pacientul a fost adus în siguranță la Chișinău, fiind ulterior internat la Institutul de Medicină Urgentă din capitală pentru ulterioare îngrijiri medicale. Bărbatul a suportat traumatismele în urma unui accident produs pe 4 iulie în Romînia.

Potrivit IGSU, de la începutul anului 2019 au fost efectuate 5 misiuni transfrontaliere SMURD.

(Cristina Pendea – curentul.md)

mai mult
PromovateRomânia Mare

UE va oferi R. Moldova granturi de peste 40 mln de euro

steaguri

Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova granturi în valoare de 40 de milioane de euro.

Guvernul a adoptat astăzi un proiect de Hotărâri prin care s-a adoptat inițierea negocierilor și semnarea acordurilor de finanțare cu Comisia Europeană, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

„Primul acord se referă la sprijinul acordat pentru consolidarea supremației legii, pentru sprijinirea mecanismelor anti-corupției și reformarea justiției. Acest acord de grant este în mărime de 8.9 milioane de euro.

Al doilea acord de finanțare pe care intenționăm să-l semnăm cât de curând este în sumă de 23,5 milioane de euro și vine pentru susținerea regiunilor locale. Au fost identificate aceste regiuni împreună cu UE. Va fi finanțare pentru Administrația Publică Locală, dar implementată cu sprijinul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Al treilea acord de finanțare pe care ni-l propunem să-l semnăm în următoarele zile este la fel cu UE și este în sumă de 10,7 milioane de euro și se referă la subiecte care țin de sprijin pentru implementarea acordului de asociere în special în domeniul social, combaterii violenței, inegalității de gen”, a declarat după ședința de astăzi a Guvernului, prim-ministra Maia Sandu.

De implementarea acestor acțiuni vor fi responsabile mai multe ministere. Totuși ministerul coordonator va fi cel al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Sursa: tv8.md
(stiri.md)
mai mult
România Mare

(video) Sandu, despre raportul SIS privind expulzarea celor 7 profesori turci: „Pentru mine, probele de acolo nu sunt convingătoate”

Md

Probele din raportul SIS referitor la întreg procesul privind declararea drept indezirabili a șapte profesori turci și transportarea acestora în țara de origine, nu sunt convingătoare pentru Maia Sandu. Cel puțin, aceasta a declarat prim-ministra în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

„Documentul este secretizat. Eu l-am citit și singurul lucru pe care pot să-l spun este că pentru mine, probele de acolo nu sunt convingătoate. Eu sunt decepționată de ceea ce am citit acolo”, a spus șefa executivului.

Totodată, Maia Sandu a menționat că e nevoie de o investigație mai serioasă „ca să se prezinte toate elementele acestui abuz”.

Precizăm că Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului a primit vineri, 5 iulie, raportul SIS pe acest caz.

Chiril Moțpan, președintele Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică, a declarat pentru ZdG că nu poate oferi nicio informație despre datele care se conțin în raport și că membrii Comisiei au nevoie de circa două săptămâni pentru a studia documentul, după care vor ieși în fața publicului cu declarații.

Amintim că la data de 11 iunie 2019, CtEDO a decis că Guvernul R. Moldova va trebui să achite câte 25 de mii de euro pentru fiecare dintre cetățenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate.

Doi dintre profesorii turci expulzați în luna septembrie 2018 din Moldova au fost condamnați la închisoare în Turcia. Profesorul de limbă turcă de la Liceul „Orizont” din sectorul Ciocana, Hüseyin Bayraktar, a fost condamnat la șase ani și șase luni de închisoare. Celălalt profesor a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Deciziile sunt definitive.

La data de 6 septembrie 2018, la ora 8:50, pe o rețea de socializare apar primele informații precum că șapte persoane de la un liceu din Chișinău, printre care directorul instituției, au fost ridicate către Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) și transportate într-o direcție necunoscută.

După o oră, Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că cei șapte cetățeni străini sunt suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declaraţi indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova.

Ulterior, pe site-ul SIS a mai apărut o precizare, precum că aceștia nu au fost reținuți, dar escortați.

Surse UNIMEDIA au declarat că cetățenii turci au fost duși imediat la Aeroport și urcați în avionul de pe cursa Chișinău-Istanbul, însă decolarea nu a avut loc la 9:35, însă la 11:00.

(unimedia.info)

mai mult
România Mare

EURODEPUTAT FRANCEZ: „MOLDOVA NU A ALES EUROPA. DOUĂ CLANURI AU DECIS SĂ SE ALIEZE CA SĂ LICHIDEZE UN AL TREILEA CLAN”

Europa1

Eurodeputatul francez Thierry Mariani consideră că Moldova nu a ales Europa. În opinia sa, Blocul ACUM şi Partidul Socialiştilor, pe care politicianul le numeşte două clanuri, au decis să se alieze ca să lichideze un al treilea clan, cel al lui Vlad Plahotniuc, transmite Adevărul.md.

„Eu nu împărtăşesc optimismul unora. Doamna comisar, Moldova nu a ales Europa. Două clanuri au decis să se alieze în Moldova ca să lichideze un al treilea clan. Haideţi să o spunem clar, toată lumea o ştie, în realitate, partida europeană reprezentată de doamna Sandu şi partida rusă, domnul Dodon, au de fapt o singură ţintă comună şi anume liderul PDM”, a declarat Thierry Mariani marţi, 16 iulie, la şedinţa Parlamentului European pentru situaţia din Republica Moldova.

Politicianul francez a mai menţionat că este de acord cu poziţia eurodeputatului român Traian Băsescu, care a subliniat că UE trebuie să ofere perspectivă europeană Republicii Moldova.

„Moldova nu este în Europa, dar toţi moldovenii care vor să o facă pot să vină în Europa, pentru că vecinul său istoric a fost foarte generos cu paşapoarte româneşti”, a adăugat Mariani.

(telegraph.md)

mai mult
România Mare

Premoniții despre România Reîntregită la CNN și Poșta Franceză?

fra

Cunoscutul canal de telviziune american – CNN a ilustrat materialul despre accidentul la centrala nucleară de la Zaporojie (Ucraina), petrecut pe 3 decembrie a.c., cu o ilustrație în care granițele României cuprind și spațiul dintre Prut și Nistru, actuala R. Moldova, ca o singură Țară. Ce știu cei de la CNN și noi nu? Să fie oare o simplă gafă această întâmplare ? …sau viziunea despre acest spațiu a politicii Americane strecurată în mod „nevinovat” pentru a pregăti publicul?

 

Poșta Franceză

(material publicat pe R.B.N. Press în data de 4 iunie 2013)

În același cor cu CNN, dar cu un pic mai mult (înainte de explozia crizei din Ucraina), Poșta Franceză publica nici mai mult nici mai puțin, harta României Mari  (granițele statului român așa cum erau în perioada interbelică) ca stat membru UE pe o  emisiune de timbre.

Republica Moldova, Bucovina de Nord și Basarabia de Sud membre ale Uniunii Europene, încorporate în teritoriul României Mari, așa cum arăta la 1 Decembrie 1918.

Nu este vorba despre o ficțiune geopolitică, ci despre o imagine tipărită pe sute de mii de timbre emise de Poșta Franceză, răspândite în toată lumea, odată cu corespondențele plecate din Hexagon către cele patru puncte cardinale, dar și în albumele colecționarilor de mărci poștale. Timbrul, tipărit în cadrul unei colecții intitulate generic, „Lumea 2011”, fixează cu fidelitate maximă hărțile tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reproducând fără greșeală hotarele țărilor, cu excepția României, care figurează cu conturul consacrat în perioada interbelică. Adică atunci când frontierele patriei încadrau și provinciile ulterior răpite de imperiul sovietic. Textul din partea stângă superioară nu lasă loc de îndoieli și explică: „Uniunea Europeană, 27 de state membre de la 1 ianuarie 2007”.

Să știe Poșta Franceză, una dintre cele mai respectabile instituții de stat ale Franței – țară care este unul dintre polii de greutate ai Uniunii Europene – ceva în plus față de ce știm noi? Să fie vorba despre o eroare – dar una frumoasă, să recunoaștem – a unor funcționari publici, sau de o premoniție istorică a verilor de gintă latină?

(Dorian Theodor / R.B.N. Press – romaniabreakingnews.ro)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Câţi români au mai rămas în Ucraina

Ukr

Conaţionalii noştri din teritoriile româneşti, dăruite de Stalin Ucrainei în 1940, îşi pierd identitatea, devenind ucraineni sau… moldoveni.

Românii care mai locuiesc astăzi în Ucraina se află în permanenţă între două focuri – cel al ucrainenilor, care promovează o politică de deznaţionalizare, şi cel al activiştilor din aşa-zisa „Asociaţie naţional-culturală a moldovenilor din Ucraina”. Această asociaţie, fiind condusă de adepţii moldovenismului antiromânesc, a acuzat România că, chipurile, îi obligă pe cetăţenii din Cernăuţi să-şi schimbe naţionalitatea din moldovean în… român, dându-le cu sacul paşapoarte româneşti. Acest lucru ar avea, spun ei, legătură cu recensământul care se va desfăşura în 2013 în Ucraina.

„Înaintea recensământului din Ucraina ce va avea loc în 2013, autorităţile române încearcă să convingă populaţia moldovenească din regiunea Cernăuţi să-şi schimbe identitatea naţională în cea românească”, se arată în declaraţia Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraina, semnată de preşedintele acesteia Anatol Fetescu şi „alţi lideri” de organizaţii culturale moldoveneşti din Bucovina. Aceştia mai susţin în declaraţia lor că „Bucureştiul duce o campanie flagrantă de antimoldovenism, xenofobie şi o politică discriminatorie faţă de moldovenii din Ucraina”. „Recent, acest lucru a implicat nu numai oficiali de rang înalt din România, dar chiar şi reprezentanţii oficiali ai RM”, se spune în declaraţie, făcând referire la Radu Cosma, directorul din cadrul Departamentului Românii de pretutindeni şi la parlamentarul Ion Hadârcă.

 

Potrivit lui Radu Cosma, preşedintele Departamentului Românii de pretutindeni, de fapt, lucrurile au stat cu totul altfel. „Este adevărat că am fost la Costiceni în decembrie. Am dus cărţi pentru copii, împreună cu ambasadorul Ion Stavilă, deputatul Ion Hadârcă şi Arcadie Suceveanu. Prezenţa şi mesajul nostru le-a picat bine aşa-zişilor apărători moldoveni care credeau că am venit să facem propagandă românească. Noi însă venisem cu un mesaj echilibrat, în care am accentuat unitatea lingvistică a românilor din cele trei state. Nicidecum şi nimeni nu a făcut promisiuni legate de schimbarea naţionalităţii sau în privinţa paşapoartelor româneşti”.

Pe de altă parte, românii rămaşi pe partea Ucrainei, în urma schimbării frontierelor, spun că sunt obosiţi de atâta propagandă moldovenistă, care nu face altceva decât să le întunece minţile, să-i facă să uite că sunt cetăţeni români, ci a unui stat, care în 1940 i-a rupt forţat de la propria patrie. „Noi, comunitatea românească din sudul Basarabiei, ne pomenim uitaţi cu desăvârşire, rămaşi în urmă de carul istoriei.

Consider că trebuie să arătăm lumii că noi suntem încă în viaţă şi că rămânem mândri de neamul nostru, de obârşia noastră, chiar în condiţiile vitrege de azi. Condiţii, aş spune, foarte grele, când minţile oamenilor de rând, ale copiilor sunt întunecate fără milă prin diferite politici oficiale şi neoficiale de deznaţionalizare, cum ar fi mitul despre aşa-numita „limbă moldovenească” – deosebită, chipurile, de limba română, sau separarea moldovenilor de ceilalţi români. Toate acestea se fac ca noi să ne învrăjbim, să ne urâm între noi şi să uităm, pentru totdeauna, cine suntem”, ne povestea în cadrul unui interviu acordat pentru TIMPUL Tudor Iordăchescu, locuitor din judeţul Ismail. Bărbatul spunea printre lacrimi că oamenii uită cu încetul că sunt români. Mamele îşi dau copiii la şcoli ucrainene, posturile TV şi radio sunt toate ucrainene, elevii merg la studii superioare la instituţii tot ucrainene, considerând că astfel îşi asigură şansa unui viitor mai bun. Legătura lor cu guvernarea de aici s-a rupt. „Nu avem nici măcar un ziar în limba română, iar copiii care cresc nu-şi cunosc istoria”.

În vremurile în care propriii cetăţeni se află între două tăişuri, guvernarea RM nu are nicio soluţie şi asistă tacit la deznaţionalizarea lor. Am încercat să aflăm de la Guvern cum îşi protejează cetăţenii din afara frontierelor, dacă le sunt asigurate studiile în limba de stat, dacă elevii au cărţi de istorie, de limbă română, dacă este cultura noastră promovată acolo. De la Executiv ni s-a comunicat că, la nivel naţional, nu există politici de susţinere a românilor din afara frontierelor. Acestea le putem găsi la fiecare minister în parte. De vreme ce subiectele abordate de noi ţin de educaţie şi promovarea culturii, am solicitat ministerele Educaţiei şi Culturii.

Ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi

Subiectul legat de românii din afara graniţelor RM este unul foarte important pentru noi. Acum lucrăm asupra unei noi variante de protocol de colaborare în sfera învăţământului cu Ucraina. Acolo vor fi prevăzute o serie întreagă de momente ce vor facilita antrenarea în RM a românilor din teritoriile altor state. Acest document n-a fost suficient de bine elaborat în faza lui iniţială. În consecinţă, el nu este atractiv pentru românii din alte state să vină la noi la studii, mai ales pentru cei din Ucraina. Potrivit aceloraşi surse din cadrul ME, RM nu asigură românii din afara graniţelor cu manuale în limba română. De aceste aspecte se ocupă Ministerul Educaţiei al României.

Ministerul Culturii, Direcţia politici culturale în teritoriu şi cultură scrisă

Nu prea avem programe culturale cu românii din afara frontierelor. Organizăm evenimente culturale mai mult la nivel de festivaluri de amator. Diaspora din Cernăuţi ne-a chemat recent la mai multe festivităţi, dar noi nu putem pleca la fiecare solicitare. La moment, nu avem bani pentru ca să ne permitem să realizăm mai multe programe culturale, la nivel de minister. Ceea ce organizăm este mai mult la nivel local.

„Poşta Moldovei”, Alexandra Ţurcan, Serviciul de difuzare a presei

Noi avem un contract bilateral cu Ucraina. Astfel, ei adaugă în Catalogul lor de ziare publicaţiile noastre, de limba română, iar noi în Catalogul nostru – publicaţiile lor solicitate aici. Ziarele şi revistele de limba română, care pot fi găsite la ei sunt: „Făclia”, „Florile Dalbe”, „Moldova Suverană”, „Jurnal de Chişinău”, „Tribuna”, „Săptămâna”, „Literatura şi Arta”, „Ziarul de Gardă” şi TIMPUL. Din păcate, în primele trei luni ale anului nu au existat abonamente nici pentru una dintre aceste publicaţii. Deocamdată, avem abonări doar la o revistă de limba rusă – „Predskazatel”. Cert este că în anii trecuţi lucrurile stăteau mai bine.

(Irina Papuc – timpul.md)

mai mult
România Mare

JURNALIST CĂTRE GUVERNUL SANDU: DIASPORA NU SE VA ÎNTOARCE! IATĂ DIN CARE MOTIVE

Chisinau

Ministrul Finanțelor din Guvernul Sandu-Dodon se laudă că vreo 400 de dosare au fost depuse pentru funcțiile vacante, iar majoritatea acestora sunt din partea cetățenilor moldoveni stabiliți peste hotare. Despre acest lucru a scris pe facebook jurnalistul Ion Mischevca.

„Întâi de toate, nu cred că sunt atâtea funcții vacante în autoritățile publice centrale, ceea ce înseamnă că epurarea abia urmează.

Apoi, ce experiență și calificare au acești aplicanți? Nu neg, unii dintre moldovenii de peste hotare activează conform specialității și chiar demonstrează performanță. Dar numărul lor este infinit mai mic decât al celor care muncesc în afara profesiei.

Și poate cel mai important: cum îi motivezi pe acești oameni să renunțe la salariile din UE și să revină în Republica Moldova pentru câteva mii de lei? Nemaivorbind că „ofertele de muncă” sunt temporare, ei neavând nicio certitudine că blocul ACUM va rămâne pentru mult timp la guvernare”, a spus jurnalistul.

Din punctul său de vedere, sunt 2 explicații:

1) Fie numărul moldovenilor de peste hotare care și-ar fi depus dosarele este exagerat și aceștia nu se prea grăbesc să revină în Republica Moldova;

2) Fie acești oameni nu au un job stabil în străinătate și nici calificarea necesară pentru a ocupa funcțiile scoase la mezat de guvernare.

Amintim că blocul ACUM promiteau că dacă vin la putere, vor crea locuri de muncă și vor majora salariile astfel ca moldovenii de peste hotare să revină acasă. Însă, din prima lună de guvernare comună cu PSRM se observă doar tendințe de majorare a tarifelor la serviciile comunale (gaz și lumină).

(telegraph.md)

mai mult
România Mare

Maia Sandu s-a întâlnit la Bruxelles cu diaspora stabilită în Belgia: „Vă invit la Chișinău și să participați în concursurile pentru diverse funcții publice”

MaiaS

Aflată în vizită oficială la Bruxelles, prim-ministra Maia Sandu s-a întâlnit aseară cu cetățenii moldoveni stabiliți în Belgia. Un comunicat de presă în acest sens a fost emis de Guvern, care anunță despre întâlnire și discuțiile dintre diasporă și conducerea R. Moldova.

Potrivit comunicatului, discuțiile au purtat un caracter optimist în legătură cu învestirea unui guvern proeuropean la Chișinău, care are datoria și obligația să avanseze agenda europeană și să apropie nivelul de viață din Moldova de cel european.

Moldovenii de la Bruxelles au venit cu propuneri de implicare și utilizare a experienței și profesionalismului celor din diasporă, printre care crearea unei platforme dedicate unde ei ar putea să-și ofere sprijinul și să participe la pregătirea și implementarea diverselor proiecte. Discuțiile, care au durat aproape 3 ore, au vizat și subiecte concrete din domenii specifice – reformele în justiție, proiectele în energie, crearea condițiilor pentru creșterea investițiilor străine, lupta cu evaziunea fiscală.

Maia Sandu a asigurat cetățenii moldoveni prezenți la întâlnire despre disponibilitatea deplină a noului guvern de a colabora cu diaspora pe implementarea proiectelor și de a utiliza sprijinul cetățenilor noștri. „Vă chem acasă. Vă invit să veniți la Chișinău și să participați în concursurile pentru diverse funcții publice. Următorul pas esențial după curațarea instituțiilor statului este aducerea unor profesioniști integri în funcții-cheie. Și dumneavoastră sunteți acei profesioniști.”, a subliniat prim-ministra.

În acest context, a fost menționat proiectul lansat de societatea civilă plus373 prin care grupul de inițiativă și-a propus să adune o bază de date cu talente manageriale care ar putea fi utilizată de Guvernul de la Chișinău pentru pozițiile importante din stat.

Comunicatul mai anunță că Guvernul condus de Maia Sandu susține aceasta inițiativă și va utiliza tot sprijinul oferit în acest sens.

(unimedia.info)

mai mult
România Mare

Maia Sandu a fost primită la Cotroceni de Klaus Iohannis

MaiaS

Premierul Republicii Moldova Maia Sandu a fost primit marți dimineață la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, urmând ca cei doi să susțină și declarații comune de presă.

Este prima vizită a șefului Executivului, după recunoașterea Guvernului moldovean, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Premierul Republicii Moldova Maia Sandu și șeful statului Klaus Iohannis vor semna în Cartea de Onoare și ulterior vor susține o declarație de presă comună, informează Mediafax.

De la ora 10.30 prim-ministrul Republicii Moldova va fi primit la Palatul Victoria de către șeful Executivului Viorica Dăncilă. Încă din 16 iunie, Viorica Dăncilă a anunțat că i-a transmis premierului Maia Sandu o invitație de a veni la București.

Cu acea ocazie, premierul român și-a exprimat încrederea că Executivul de la Chișinău va continua parcursul european al Republicii Moldova, prin implementarea cu succes a reformelor necesare, a Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană.

Pe 26 iunie, Administrația Prezidențială anunța că președintele Klaus Iohannis a avut convorbiri telefonice cu liderii politici ai Republicii Moldova, respectiv premierul Maia Sandu, viceprim-ministrul Andrei Năstase și președintele Igor Dodon.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a anunțat, pe 15 iunie, în cadrul unei ședințe extraordinare, că a anulat mai multe decizii luate în perioada 7-9 iunie, printre care se numără și cea privind dizolvarea Parlamentului, dar și cea prin care nu recunoștea Guvernul Maia Sandu.

(stiri.md)

mai mult
România Mare

Sandu, înainte de vizita la București: Contăm pe sprijinul României

Sandu

Premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea, în cadrul vizitei oficiale pe care o va face la București, pe 2 iulie, discuții axate pe dezvoltarea mai multor proiecte din țară cu ajutorul României.

Înainte de a efectua prima sa vizită oficială în România în capitate de prim-ministru, Maia Sandu a acordat pentru „Evenimentul zilei” un interviu, transmite Știri.md.

„Am avut posibilitatea să discut cu președintele României și am fost onorată să primesc o invitație și voi merge la București chiar săptămâna aceasta”, a declarat Sandu.

Premierul a declarat că în cadrul întrevederii, părțile urmează să discute „lucruri concrete pentru că noi avem mare nevoie de ajutor”.

„Noi avem o șansă acum să avansăm pe calea integrării europene, să implementăm reforme autentice, dar e nevoie și de ajutor și contăm foarte multe pe sprijinul României. Mai multe detalii o să oferim în urma acestei vizite, după ce vom discuta cu autoritățile de la București”, a menționat Maia Sandu.

(stiri.md)

mai mult
PromovateRomânia Mare

“Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!” 75 de ani de la Ordinul lui Ion Antonescu din 22 iunie 1941

ostasi

ORDIN CĂTRE ARMATĂ

„Ostaşi,
V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii şi a luptei mele naţionale să vă duc la biruinţă; să şterg pata de dezonoare din cartea Neamului şi umbra de umilire de pe fruntea şi epoleţii voştri.

Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a Bisericii, lupta pentru vetrele şi altarele româneşti de totdeauna. Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!

Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit şi miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre.

Ostaşi,

Plecaţi azi pe drumul biruinţelor lui Ştefan cel Mare ca să cuprindeţi cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoşii noştri cu lupta lor. Înainte. Fiţi mândri că veacurile ne-au lăsat aci straja dreptăţii şi zid de cetate creştină. Fiţi vrednici de trecutul românesc.

Ostaşi,

Înainte. Să luptaţi pentru gloria Neamului. Să muriţi pentru vatra părinţilor şi a copiilor voştri. Să cinstiţi prin vitejia voastră amintirea lui Mihai Vodă şi a lui Ştefan cel Mare, a martirilor şi eroilor căzuţi în pământul veşniciei noastre cu gândul ţintă la Dumnezeu.

Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori.

Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru.

Ostaşi,

Izbânda va fi a noastră. La luptă.

Cu Dumnezeu înainte!

General Ion Antonescu, 22 iunie 1941”

Sursa: historia.ro

(ziaristionline.ro)

mai mult
România Mare

De ce (să mai) cităm latineşte (V)

E.Munteanu

Citarea de cuvinte, expresii, propoziţii sau dictoane în limba latină (mai rar în limba greacă) este socotită un semn de erudiţie şi de distincţie intelectuală. Cei care practică acest artificiu discursiv sunt (sau doresc să pară) intelectuali rafinaţi şi cultivaţi. Numai că scrierea (respectiv rostirea) greşită a inseratelor latineşti, trunchierea lor, erorile gramaticale, traducerea nepotrivită sau eronată ori inadecvarea la context conduc la un efect contrar celui scontat, şi anume la impresia de kitsch stilistic. Exemplele comentate sunt selectate de autorul articolului fără efort din realitatea publicistică imediată.

Carmen Saeculare este un imn compus de poetul Horaţiu în anul 17 d.Hr., în strofă sapphică (structura metrică imitată de Eminescu în cunoscuta Odă – în metru antic), la comanda împăratului Augustus, pentru a fi cântat de un cor de copii cu ocazia unor serbări publice numite ludi saeculares ‘jocurile seculare’, care se organizau, prin tradiţie, o dată la o sută de ani (saeculum). Din raţiuni care îmi rămân obscure, numele acesta, Carmen Saeculare, a fost ales ca să denumească Centrul pentru Cultură şi Arte din Piatra Neamţ! Sper că purtătorii acestei nobile denumiri o rostesc cuviincios, adică fie Cár-men Sae‑cu‑lá‑re, cu ae rostit ca diftong, adică într‑o singură silabă (pronunţarea clasică, reală, recomandabilă), fie cu ae rostit, mai simplu, e (pronunţarea curentă în România). În orice caz, nu carmen saculare, cum a rostit, de două ori într‑un singur minut, cu un glas cavernos şi, parcă, ameninţător, un reporter de la o recentă televiziune locală ieşeană, pe data de 22 februarie 2018, ora 20:10.  Oroarea filologică se încadra de altfel perfect într‑o emisiune totalmente kitsch, cu o retorică pompoasă şi incultă, un reportaj despre cum, la sus-numitul Centru Pentru Cultură şi Arte, este cultivată „tradiţia strămoşească” legată de sărbătoarea populară Dragobete. Unde o fi legătura între sonoritatea mai degrabă slavă a Dragobetelui şi Carmen Saeculare rămâne să aflăm cu altă ocazie, de la improvizatul reporter sau de la şefii lui.

***

Un coleg îngrijorat de soarta învăţământului superior românesc scrie la ziar: „Cum să fii «autonom», când primeşti, pe baza unui algoritm draconic, un buget de subzistenţă? Fondurile proprii? Vai de sufletul lor! Requiescat in pace, ca să nu spun mai mult!” (am încheiat citatul). Numai că parafraza după arhicunoscuta formulă rituală latină cu înţelesul „Odihnească‑se în pace!”, care se  potriveşte în context, ca să zic aşa, sicut nux in parietem (!!!) ar fi trebuit să fie acordată la plural, după „subiectul” enunţului, adică fondurile! Deci, corect: Requiescant in pace!

Acelaşi publicist, în acelaşi ziar, ne informează, erudit şi cu siguranţa impunităţii, că, (citez din nou): „Încă din Septuaginta (traducerea din ebraică a Vechiului Testament), se stipulează gnomic: «Melius est nomen bonum quam divitiae multae» ‘Numele bun este mai de preţ decât o bogăţie mare’ (Proverbia, 22,1)” (end quote, E.M.). Toate bune şi frumoase, numai că: 1. Septuaginta (unul dintre evenimentele majore a istoriei culturii universale!) este într‑adevăr traducerea din ebraică a Vechiului Testament, dar în limba greacă, nu în limba latină, cum indică citatul din Vulgata. 2. Dacă tot cităm după Vulgata, trebuie să observăm că în versiunea Sfântului Ieronim se vorbeşte nu despre o „bogăţie mare”, ci despre „bogăţii multe” (divitiae multae), după cum înţeleg toţi cei care au la baza traducerii lor Vulgata (e.g. great riches, Jing James Version, on line). Peste aproape doi anişori, aflăm (idem, ibidem) că „reputaţia e, aş zice, sumum bonum”! Vrea să zică summum bonum, cu doi de m, ádecă „supremul bun”, aici ca adjectiv. Folosesc prilejul să menţionez cât de mare este ceata compatrioţilor noştri erudiţi care confundă două substantive latineşti, pe summum, un neutru cu înţelesul de ‘culme, vârf; apogeu, punct culminant’, cu summa, un feminin, cu acelaşi înţeles ca în aritmetica de toate zilele, folosindu‑le după cum îi taie capul, de cele mai multe ori… viţăvercea!

***

Regret din suflet că trebuie să îl contrazic din nou pe mai tânărul meu coleg de trudă filologică prin hăţişurile ortografiei latineşti, însă îl rog să mă creadă pe cuvânt că „un cunoscut shakespearolog, Allessandro Serpieri pe numele său”, nu avea cum „să zică excelent” că „Lear nădăjduieşte, rizibil, că va da o dimensiune originală principiului plurale maestatis”, adică întocmai cu această înfăţişare mehr oder weniger Walachisch a buclucaşei ortograme, singurele forme corecte admise fiind maiestatis sau majestatis, ceea ce, d.p.d.v. fonetic este acelaşi lucru! Cu două săptămâni mai devreme, doctul moralist cedase încă o dată farmecelor tainice ale morfologiei latine, scriind abundenter şi voluptos: „Dacă o aveam (capacitatea în cauză: deşi, nota bene, viaţa mea nu ar fi fost mai fericită, cu siguranţă!), poate că (măcar) imaginea Universităţii era alta decât cea actuală. Dixit!”. Cer sinceră iertăciune dacă cumva gravitatea ofensei pare sau este disproporţionată în raport cu banalitatea păcatului filologic, însă acest dixit la persoana a III‑a ‘el a spus’ (care ‘el’, că parcă sunt eu cel care vorbesc!) îmi sună cam… manelist! Autorul o fi dorit poate să parafrazeze, cum se face de obicei, (auto)ironic, propoziţia rituală spusă cândva, pe vremea când limba lui Cicero şi a lui Thomas de Aquino se mai auzea prin bisericile lor, de catolici, la sfârşitul spovedaniei: dixi et salvavi animam meam ‘am spus şi mi‑am salvat sufletul’.

Încă o bagatelă pescuită din scrierile aceluiaşi drag sufletului şi memoriei noastre autor evoca‑voi şi gata, ne vom îndrepta spre noi orizonturi! Disociind subtil şi clasicist despre „povestea tebanului Oedip”, eseistul îşi ornamentează povestea cu o necesară explicaţie erudită: „Prin urmare, latinii asociau substantivul «destin» cu adjectivul «rău» în construcţia (uzuală) fatum malus.” Aşea e! Foarte corectă traducerea, numai că forma corectă ar fi trebuit să fie fatum malum, becouse substantivul fatum este în latineşte neutru, nu masculin! Şi apoi nu pot şti cât de „uzuală” o fi fost construcţia respectivă şi nu mai am răbdare să caut acum prin dicţionarele mari (eventual Thesaurus linguae latinae), care dau şi circulaţia sau frecvenţa cuvintelor şi a expresiilor, dar ea, expresia, este menţionată de marele poet Ezra Pound într‑un erudit eseu despre vechile traduceri, în latină şi în engleză, ale epopeilor lui Homer!

Eugen Munteanu  este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, UniversitateaAlexandru Ioan Cuza” din Iaşi

(ziaruldeiasi.ro)

mai mult
1 2 3 6
Page 1 of 6