close

Știință și tehnică

Știință și tehnică

Dependenți de telefon sau avizi de socializare?

telefoane

Cercetătorii canadieni spun că există un motiv pentru care suntem lipiți de ecranele telefoanelor mobile și nu este dependența de tehnologie.

Uite cum ne distruge telefonul!
Dependența de telefoane inteligente și de internet, boală psihică!

Sunt mesaje pesimiste și avertizări alarmiste pe care le întâlnim frecvent. Consumul de media și tehnologie e văzut adesea ca un comportament patologic și antisocial. Și totuși, telefoanele mobile nu provoacă dependență, potrivit unei analize realizate de cercetători ai departamentului de psihologie și antropologie de la Universitatea McGill din Canada.

Aceștia spun că folosim tehnologia ca instrument pentru a ne satisface nevoia înnăscută de socializare. Iar dorința de interacțiune socială este o trăsătură fundamentală a evoluției umane care precede cu mult utilizarea dispozitivelor digitale. Petrecem atât de mult timp online, pe telefon sau tabletă, pentru că tindem să fim mai degrabă hiper-sociali decât antisociali, conform studiului.

  • Funcțiile cele mai accesate pe telefoanele mobile sunt cele care ne conectează cu alți oameni (social media, mesaje online și SMS, apeluri telefonice etc);
  • Atunci când căutăm informații și știri, vrem să învățăm de la ceilalți, să fim la curent cu ultimele evenimente și noutăți și să-i informăm mai departe pe cei care ne urmăresc. Aplicațiile și site-urile de știri încurajează comunicarea: dăm like și comentăm pentru a obține reacții și atenție.
  • Multe jocuri video și online oferă recompense sociale și te antrenează să fii mai competitiv social.

De ce căutăm socializarea digitală

Studiul analizează interacțiunea oamenilor cu noile media digitale prin prisma antropologiei și evoluției umane și reexaminează principalele concluzii ale cercetărilor științifice din aceste domenii. Cercetătorii consideră că suntem construiți în mod natural să descoperim lumea prin ochii altor oameni.

Înainte să luăm o decizie sau să ne exprimăm părerea, devenim preocupați de ‘ceea ce cred ceilalți’ și ce se așteaptă de la noi. Această tendință de a ne lăsa influențați de așteptări și factori externi a jucat un rol important în dezvoltarea și menținerea comunității și a vieții sociale.

Atunci când trimitem mesaje și email-uri sau folosim social media ne hrănim nevoia de:

  • a fi conectați și ascultați de cei din jurul nostru;
  • a comunica și interacționa;
  • a monitoriza viețile celorlalți și a ne compara cu ei.
  • dorim să fim vizibili și apreciați.

Ne verificăm telefonul constant pentru că…

Notificările pe care le primim ne alertează că cineva interacționează cu noi. Socializarea digitală sau offline activează circuitul de recompensă din creier, care ne răsplătește cu o stare de bine (prin creșterea nivelului de dopamină). În timp, legătura devine tot mai puternică și se creează obișnuința de a ne verifica telefonul. Cu fiecare alertă, anticipăm și ne dorim să primim și mai multe notificări.

Cum să restabilești controlul, când ai ajuns să verifici prea des telefonul

  • În primul rând, relaxează-te! Nevoia de a verifica des telefonul reflectă o dorință naturală de a interacționa social;
  • Dezactivează semnalele audio și notificările pentru a întrerupe obiceiul de a reacționa imediat la alerte;
  • Stabilește și respectă intervale fixe și regulate în care poți să folosești telefonul sau să intri pe rețelele de socializare;
  • Vrei să fii mai productiv și mai puțin stresat? Convinge-ți prietenii, familia și colegii să urmați un protocol de comunicare: intervale de timp în care puteți fi contactat, interziceți comunicarea în weekend sau după o anumită oră etc.
mai mult
Știință și tehnică

REVOLUȚIA TEHNICO-INDUSTRIALĂ-DIGITALĂ

android

Ceea ce se face, se realizează azi, este o splendoare a minții umane, dar și un dezastru. Ca dinamita, ca bomba atomică.
Se artificializează inteligența, se digitizează sentimentele umane!
Robotul-femeie, robotul-bărbat, de parcă nu ne-am fi robotizat destul, până acum, sunt programați să aibă sentimente de „iubire”. De la iubire încep celelalte sentimente umane: neîndestulul, ura, violența, teama, frica…
Nu vor mai fi oameni pe Pământ, vor fi numai holograme cu sau fără nume. Asta vor: proiecții, roboți care să voteze proiectanții lor, care să voteze salariul minim universal pentru cei fără job.
Se vrea un salariu minim universal din care să trăiască și „proștii” ce se vor naște degeaba!
Văd o lume în leduri, în spoturi de lumini, metalizată, oțeloasă în PR.
Văd o feronerie în care capitalul este presa specială și socială ce îi apasă, îi strivește pe cei născuți degeaba.
Bio-nanotehnologiile, Roboții și Dolarii au valoare… Omul ?
Văd o feronărie în care nu mai încape Dumnezeu.
Opriți IT-știi, aprigii atei, calcă pe cadrave și multe în viitor !

Această revoluție it-stă, ateistă, va fi și ultima a omenirii.
Am zis!

Dan D.Drăguș
Sâmbătă, 1o februarie 2o18

mai mult
Știință și tehnică

Tot ce trebuie să ştii despre criptomonede, ICO şi portofele electronice şi cum transformi monedele virtuale în bani adevăraţi

bitcoin

Cum pot să investesc în criptomonede? Ce este un ICO? Ce este un wallet? Când este cel mai bun moment să cumperi? Care este diferenţa dintre un portofoliu de acţiuni şi un portofoliu de criptomonede? Răspunsurile la cele mai frecvente întrebări cu care se confruntă investitorii atunci când vor să cumpere criptomonede şi să îşi transforme monedele virtuale în bani reali.

Investiţia în criptomonede este una dintre cele mai profitabile variante de investiţii din lume. Surpriza vine însă din faptul că nu bitcoin este cea mai profitabilă alegere, ci criptomonedele care urmează să fie lansate, prin intermediul procedurii de ICO (Initial Coin Offering). Investiţia într-o criptomonedă nouă poate avea randament chiar şi de 425.000%.

Piaţa criptomonedelor depăşeşte 500 de miliarde de dolari, iar investitorii de pretutindeni caută posiblităţi de a accesa o felie din noul „El Dorado” al lumii.

Specialiştii prezenţi la evenimentul „Fenomenul Cryptocurrency în 2018”, organizat de companiile IntelDev Technologies şi Omega House, susţin că investiţia într-o criptomonedă nouă, care se lansează acum poate avea un randament mai mare decât investiţia într-o criptomonedă deja existentă, precum bitcoin sau ethereum.

Investiţia în criptomonede se poate face în două moduri: Cumpărarea unei criptomonede care a fost deja lansată sau investiţie în lansarea unei criptomonede noi – ICO (Initial Coin Offering).

În primul caz, investiţia se face prin intermediul exchange-urilor. Pentru a putea accesa un astfel de exchange, utilizatorul trebuie să îşi creeze un wallet ( portofel virtual), care poate fi accesat de către utilizator printr-un cod unic, denumit cheie privată.

Potrivit noilor reglementări, denumite AML (Anti Money Laundering – împotriva spălării de bani), platformele ar trebui să aibă date despre despre clienţi – KYC (Know Your Customer – cunoaşte-ţi clientul).

Unele platforme de exchange, la crearea wallet-ului cer o poză cu cartea de identitate, şi realizarea unei fotografii de tip „selfie” în care utilizatorul trebuie să ţină cardul bancar în mână, lăsând la vedere ultimele 4 cifre de pe card, pentru a dovedi că este al său. Nu toate platformele se conformează acestor reglementări.

După ce acest proces de identificare este complet, utilizatorii pot începe să cumpere monede cu bani fiat.

A doua variantă de investiţie, este cea într-o monedă digitală care urmează să se lanseze – procedură numită ICO.

Ce este un ICO?

ICO-urile (Initial Coin Offering) reprezintă corespundentul IPO-urilor, adică al listărilor la bursă, şi este utilizat pentru a strânge capital în vederea lansării unei noi monede digitale.

Peste 3,4 miliarde de dolari au fost investiţi în 211 ICO-uri lansate cu succes în anul 2017.

ICO-ul este un proces în 3 etape prin care compania dă ocazia posibililor investitori să achiziţioneze criptomonede, pentru a-şi atinge două praguri de capitalizare denumite „Softcap” şi „Hardcap”.

Softcap-ul este primul prag de capital pe care, potrivit specialiştilor, majoritatea ICO-urilor îl ating fără probleme, iar Hardcap-ul reprezintă pragul total de capitalizare pe care îşi doreşte compania să îl acumuleze pentru moneda digitală ce urmează a fi lansată.

Prima etapă din cele trei este denumită „Private sale”. În aceasta, o serie de investitori autorizaţi şi de jucători mari discută cu echipa din spatele criptomonedei şi ajung să fie primii care investesc în respectiva monedă digitală.

În etapa următoare, cea de „Pre-sale”, îşi poate rezerva oricine un număr de monede digitale, printr-un „contract în alb”. Nu toate ICO-urile fac rezervări.

A treia etapă este cea de „Crowdsale” în care oricine poate achiziţiona, acesta fiind momentul în care se lansează practic ICO-ul.

„Sunt unele ICO-uri care închid perioada de Crowdsale în 30 de secunde, pentru că sunt foarte bune, au proiecte foarte bine şi foarte multă lume se înghesuie să cumpere”, a spus Vlad Stoica, specialist în criptomonede, care a investit în peste 200 de ICO-uri.

Sunt puţine ICO-uri care permit investiţii direct în fiat. Majoritatea acceptă bitcoin sau ethereum. ICO-urile funcţionează pe principiul de „smart contract” al ethereum, ceea ce înseamnă că atunci când se lansează moneda, investitorii din private sale şi din pre-sale primesc monede automat în schimbul monedelor pe care le-au investit.

Când o monedă se lansează, ea nu se listează automat pe exchange-uri. Acest proces durează, potrivit specialiştilor.

Pentru majoritatea investitorilor, ICO-urile s-au dovedit a fi cele mai profitabile moduri de a investi în piaţa de criptomonede. Potrivit statisticilor, moneda ethereum s-a lansat la preţul de 0,314 dolari, randamentul investiţiei ajungând 2 ani mai târziu la 340.000%.

De asemenea, criptomoneda NEO s-a lansat la preţul de 0,03 dolari, ajungând astăzi la un ROI de 425.000%.

Criterii de investiţie în ICO-uri

Se lansează zeci de ICO-uri în fiecare săptămână, iar majoritatea investitorilor caută diferite criterii de diferenţiere pentru a specula care dintre acestea vor fi de succes.

„Unul dintre cele mai importante criterii este echipa. Atunci când vezi că în spate este o echipă bună, cu CV-uri impresionante, ştii că îţi încredinţezi banii pe mâna cuiva experimentat”, a atras atenţia Vlad Stoica.

Un alt criteriu important este marketingul proiectului. Specialiştii spun că un marketing realizat în mod profesionist este la fel de important ca şi o echipă bună.

„Să nu credeţi niciodată pe cuvânt pe cineva care vă spune că un ICO va fi de succes. Nu contează dacă vă e mamă, tată, frate sau soră. Mereu trebuie să faceţi o investigaţie pe cont propriu şi să urmăriţi CV-urile membrilor echipei. Trebuie să fiţi atenţi pentru că există şi fraude. Au fost ICO-uri care aveau în spate profiluri false de Linkedin şi după ce au strâns bani, au închis totul şi au dispărut cu banii investitorilor”, a avertizat Stoica.

Un alt criteriu important este reprezentat de ideea din spatele proiectului. Fiecare ICO „vinde” o promisiune, aceea că va fi utilizat într-o zi în cadrul unei activităţi sau pe o anumită piaţă.

Spre exemplu, un ICO lansat recent pentru o monedă digitală denumită WaBi, promite spre exemplu, o platformă ce se ocupă cu combaterea bunurilor contrafăcute produse pe pieţele asiatice.

Investitorii trebuie să verifice, nu în ultimul rând, fişierul listat pe website-ul ICO-ului numit „white paper”.

Acest document conţine o descriere a tehnologiei de blockchain din spatele proiectului, a arhitecturii proiectului şi a interacţiunii acestuia cu utilizatorii, precum date de pe piaţă şi predicţiile de creştere pentru respectiva criptomonedă.

De asemenea, în acest document sunt înscrişi membrii echipei, investitorii şi advizorii. Advizorii sunt cei care ghidează strategia monedei în piaţă.

Ce este wallet-ul şi cum poţi să îl securizezi?

Wallet-ul reprezintă primul pas pentru a intra în lumea criptomonedelor. Acesta este un portofel electronic, iar accesarea lui se face prin intermediul unui cod, care repezintă cheia privată a utilizatorului.

În momentul în care accesezi un exchange şi introduci cheia privată a wallet-ului, acesta ajunge practic în mediul online şi devine astfel vulnerabilă la atacuri cibernetice.

Mihai Teodosiu a povestit o întâmplare legată de un exchange pe care l-a folosit şi care i-a expus cheia privată la vulnerabilităţi. „Câteva ore mai târziu am văzut cum mi-a fost hack-uită cheia privată şi mi-au fost furate criptomonede”.

Dezvoltatorii de hardware au căutat soluţii şi au  gândit sisteme mai sigure (ex: Nano Ledger S – acesta funcţionează ca un stick de memorie care stochează cheia privată. Când introduci acest device în computer, poţi folosi cheia stocată ca să accesezi wallet-ul, însă ea nu ajunge în mediul online, ceea ce înseamnă că rămâne protejată şi nu este vulnerabilă la atacuri cibernetice)

În cazul în care un utilizator îşi pierde cheia privată, nimeni nu îi poate reda accesul la ea, iar acel wallet va deveni inaccesibil.

Când este cel mai bun moment să cumperi?

„Nu vindeţi când piaţa e jos. Atunci e momentul să cumpăraţi”, este unul dintre sloganurile principale ale investitorilor specializaţi în criptomonede.

În momentul în care un anunţ influent din orice colţ al lumii sperie investitorii neinformaţi, care încep să vândă, preţul scade foarte mult şi oferă ocazia investitorilor de a obţine un profit mare din criptomonede deja lansate pe piaţă.

Spre exemplu, miercuri, 17 ianuarie, toate criptomonedele erau în scădere cu cel puţin 20%, iar joi, 18 ianuarie, aceleaşi criptomonede erau în creştere cu cel puţin 15%. Un investitor care a intrat în piaţă miercuri, a doua zi avea deja randament de 15%-50%, în funcţie de criptomoneda în care ar fi investit.

Cea mai populară criptomonedă

Bitcoin a devenit cea mai populară criptomonedă, fiind locul 1 în privinţa capitălizării de piaţă, potrivit platformei coinmarketcap.com. Valoarea ei la ora redactării materialului este de 10.300 de dolari, la o capitalizare de piaţă de 173,8 miliarde de dolari.

În acest moment, sunt emişi în piaţă 12,5 bitcoini la fiecare 10 minute, iar ultimul bitcoin va fi emis în anul 2140.

Începând de la linii aeriene, hoteluri, şcoli şi până la dezvoltatori imobiliari, bitcoin îşi face intrarea în pieţele de retail ale lumii ca monedă de schimb.

Criptomoneda cu cea mai rapidă creştere în popularitate

Criptomoneda Ripple a fost considerată în urmă cu o lună „următorul bitcoin”, datorită creşterii impresionante, de la 0,25 de dolari la 3,16 dolari în doar două săptămâni.

Popularitatea monedei Ripple a venit în urma anunţurilor făcute de unii jucători mari din pieţele financiare ale lumii, precum UBS şi MoneyGram, care plănuiesc să utilizeze moneda digitală în propriile lor servicii şi produse.

La momentul redactării materialului, moneda Ripple valorează 1,24 de dolari la o capitalizare de piaţă de 48,2 miliarde de dolari.

Diferenţa dintre un portofoliu de acţiuni şi un portofoliu de criptomonede

Trading-ul pe piaţa criptomonedelor necesită în primul rând „managementul emoţiilor”, o doză mare de răbdare, toleranţă la risc, cunoştinţe macroeconomice şi analiză tehnică a graficelor.

Unii specialişti sunt de părere că analiza graficelor este importantă, însă nu la fel de relevantă ca şi în cazul pieţei bursiere, deoarece volatilitatea este mult mai ridicată şi piaţa este mult mai sensibilă.

„O monedă nou lansată oferă doar promisiunea că va fi utilizată în mai multe moduri. Investiţia în criptomonede nu reprezintă achiziţie de acţiuni”, a spus Teodosiu.

Dacă în cazul investiţiilor pe piaţa bursieră există multe reglementări şi diferite instituţii care garantează siguranţa investiţiei, în cazul criptomonedelor nu există garanţii, de aceea este foarte importantă o analiză temeinică înainte de a investi.

„Nu investiţi decât bani pe care vă permiteţi să îi pierdeţi”, a adăugat acesta.

Piaţa este condusă de două emoţii: lăcomie şi frică

Piaţa criptomonedelor este volatilă şi vulnerabilă, iar aceste slăbiciuni vin cel mai mult din lipsa de educaţie a celor care devin investitori din entuziasm, fără a se documenta înainte, şi ajung să fie ghidaţi de frică în cazul unui picaj.

Fluctuaţiile de preţ din cauza dezechilibrului dintre cerere şi ofertă, vizibil pe orice piaţă, este mult mai evident în cadrul criptomonedelor pentru că totul se poate schimba în câteva zeci de minute.

Această piaţă este condusă de două emoţii: lăcomie şi frică.

„Nu vindeţi când piaţa e jos, aşa cum a fost miercuri. Acela este un moment bun să cumpăraţi”, a spus fondatorul IntelDev Technologies, companie care oferă educaţie şi consultanţă în domeniul criptomonedelor şi al blockchain-ului.

După fiecare prăbuşire a pieţei, ghidată de frică, urmează un boom ghidat de lăcomie. Sunt două exemple clare în piaţă, iar specialiştii se referă la ele ca – septembrie 2017 şi ianuarie 2018. În septembrie, la fel ca şi în ianuarie, o serie de ştiri care transmiteau o posibilă dorinţă din partea unor state de a reglementa piaţa criptomonedelor, a speriat investitorii care au vândut cât de repede au putut.

După ce a trecut această perioadă, investitorii au devenit lacomi şi au crescut cererea, care a dus la o creşteri de până la 50% pentru unele monede.

„Este ca un bulgăre de zăpadă care odată ce a fost generat se rostogoleşte şi devine din ce în ce mai mare”, adaugă el.

Niciun guvern nu poate interzice/elimina bitcoin total

„Niciun guvern nu poate interzice sau elimina total bitcoin deoarece acesta reprezintă o tehnologie. Autorităţile pot doar reglementa modul de tranzacţionare”.

Cea mai populară paradigmă este aceea că „Bitcoin este folosit de infractori”.

„Dolarii, euro, petrolul şi chiar pantofii sunt folosiţi ca monedă de către infractori. Le interzicem pe toate acestea?”, spune Teodosiu.

Toate exchange-urile au început să ia măsuri în conformitate cu reglementările AML ( n.r: Anti-money laundering – împotriva spălării de bani). Acestea includ noţiuni precum KYC (n.r: Know your customer – cunoaşte-ţi clientul), ceea ce obligă exchange-urile să ceară o serie de date personale utilizatorilor care îşi creează wallet-uri pe platforma lor.

Tehnologia Ethereum şi „smart contract”

Tehnologia monedei digitale denumite ethereum are la bază un concept denumit „smart contract”, motiv pentru care mai multe companii iau în considerarea adoptarea acestui blockchain în activitatea lor.

Smart contract-ul reprezintă un schimb servicii – monede care se derulează automat într-un mod direct proporţional.

Spre exemplu, dacă stabileşti cu o firmă de marketing că le vei plăti 10 bitcoini pentru ca pagina ta de Facebook să ajungă la 10.000 de urmăritori în 3 luni, contractul este înscris în blockchain. Atunci când pagina ajunge, spre exemplu, la 5.000 de urmăritori, contractul trimite către firma de marketing 5 bitcoini.

Cum poţi mina criptomonede?

Minerii sunt cei care, prin intermediul computerelor şi al echipamentelor decriptează şi validează tranzacţiile.

Codurile pe care le decriptează sunt generate automat, plecând de la codurile scrise iniţial de developerii bitcoin.

Specialiştii consideră că profitabilitatea minatului este mai mare atunci când minezi criptomonede mai mici acum, dar cu potenţial de creştere, deoarece o monedă cu o valoare ridicată precum bitcoin-ul presupune costuri de minare foarte ridicate şi o perioadă de minare foarte mare.

Cum poţi să investeşti în criptomonede?

Investiţia în criptomonede se poate face în două moduri: Cumpărarea unei criptomonede care a fost deja lansată sau investiţie în lansarea unei criptomonede noi – ICO (Initial Coin Offering).

În primul caz, investiţia se face prin intermediul exchange-urilor. Pentru a putea accesa un astfel de exchange, utilizatorul trebuie să îşi creeze un wallet ( portofel virtual), care poate fi accesat de către utilizator printr-un cod unic, denumit cheie privată.

Potrivit noilor reglementări, denumite AML (Anti Money Laundering – împotriva spălării de bani), platformele ar trebui să aibă date despre despre clienţi – KYC (Know Your Customer – cunoaşte-ţi clientul).

Unele platforme de exchange, la crearea wallet-ului cer o poză cu cartea de identitate, şi realizarea unei fotografii de tip „selfie” în care utilizatorul trebuie să ţină cardul bancar în mână, lăsând la vedere ultimele 4 cifre de pe card, pentru a dovedi că este al său. Nu toate platformele se conformează acestor reglementări.

După ce acest proces de identificare este complet, utilizatorii pot începe să cumpere monede cu bani fiat.

A doua variantă de investiţie, este cea într-o monedă digitală care urmează să se lanseze – procedură numită ICO.

Ce este un ICO?

ICO-urile (Initial Coin Offering) reprezintă corespundentul IPO-urilor, adică al listărilor la bursă, şi este utilizat pentru a strânge capital în vederea lansării unei noi monede digitale.

Peste 3,4 miliarde de dolari au fost investiţi în 211 ICO-uri lansate cu succes în anul 2017.

ICO-ul este un proces în 3 etape prin care compania dă ocazia posibililor investitori să achiziţioneze criptomonede, pentru a-şi atinge două praguri de capitalizare denumite „Softcap” şi „Hardcap”.

Softcap-ul este primul prag de capital pe care, potrivit specialiştilor, majoritatea ICO-urilor îl ating fără probleme, iar Hardcap-ul reprezintă pragul total de capitalizare pe care îşi doreşte compania să îl acumuleze pentru moneda digitală ce urmează a fi lansată.

Prima etapă din cele trei este denumită „Private sale”. În aceasta, o serie de investitori autorizaţi şi de jucători mari discută cu echipa din spatele criptomonedei şi ajung să fie primii care investesc în respectiva monedă digitală.

În etapa următoare, cea de „Pre-sale”, îşi poate rezerva oricine un număr de monede digitale, printr-un „contract în alb”. Nu toate ICO-urile fac rezervări.

A treia etapă este cea de „Crowdsale” în care oricine poate achiziţiona, acesta fiind momentul în care se lansează practic ICO-ul.

„Sunt unele ICO-uri care închid perioada de Crowdsale în 30 de secunde, pentru că sunt foarte bune, au proiecte foarte bine şi foarte multă lume se înghesuie să cumpere”, a spus Vlad Stoica, specialist în criptomonede, care a investit în peste 200 de ICO-uri.

Sunt puţine ICO-uri care permit investiţii direct în fiat. Majoritatea acceptă bitcoin sau ethereum. ICO-urile funcţionează pe principiul de „smart contract” al ethereum, ceea ce înseamnă că atunci când se lansează moneda, investitorii din private sale şi din pre-sale primesc monede automat în schimbul monedelor pe care le-au investit.

Când o monedă se lansează, ea nu se listează automat pe exchange-uri. Acest proces durează, potrivit specialiştilor.

Pentru majoritatea investitorilor, ICO-urile s-au dovedit a fi cele mai profitabile moduri de a investi în piaţa de criptomonede. Potrivit statisticilor, moneda ethereum s-a lansat la preţul de 0,314 dolari, randamentul investiţiei ajungând 2 ani mai târziu la 340.000%.

De asemenea, criptomoneda NEO s-a lansat la preţul de 0,03 dolari, ajungând astăzi la un ROI de 425.000%.

Criterii de investiţie în ICO-uri

Se lansează zeci de ICO-uri în fiecare săptămână, iar majoritatea investitorilor caută diferite criterii de diferenţiere pentru a specula care dintre acestea vor fi de succes.

„Unul dintre cele mai importante criterii este echipa. Atunci când vezi că în spate este o echipă bună, cu CV-uri impresionante, ştii că îţi încredinţezi banii pe mâna cuiva experimentat”, a atras atenţia Vlad Stoica.

Un alt criteriu important este marketingul proiectului. Specialiştii spun că un marketing realizat în mod profesionist este la fel de important ca şi o echipă bună.

„Să nu credeţi niciodată pe cuvânt pe cineva care vă spune că un ICO va fi de succes. Nu contează dacă vă e mamă, tată, frate sau soră. Mereu trebuie să faceţi o investigaţie pe cont propriu şi să urmăriţi CV-urile membrilor echipei. Trebuie să fiţi atenţi pentru că există şi fraude. Au fost ICO-uri care aveau în spate profiluri false de Linkedin şi după ce au strâns bani, au închis totul şi au dispărut cu banii investitorilor”, a avertizat Stoica.

Un alt criteriu important este reprezentat de ideea din spatele proiectului. Fiecare ICO „vinde” o promisiune, aceea că va fi utilizat într-o zi în cadrul unei activităţi sau pe o anumită piaţă.

Spre exemplu, un ICO lansat recent pentru o monedă digitală denumită WaBi, promite spre exemplu, o platformă ce se ocupă cu combaterea bunurilor contrafăcute produse pe pieţele asiatice.

Investitorii trebuie să verifice, nu în ultimul rând, fişierul listat pe website-ul ICO-ului numit „white paper”.

Acest document conţine o descriere a tehnologiei de blockchain din spatele proiectului, a arhitecturii proiectului şi a interacţiunii acestuia cu utilizatorii, precum date de pe piaţă şi predicţiile de creştere pentru respectiva criptomonedă.

De asemenea, în acest document sunt înscrişi membrii echipei, investitorii şi advizorii. Advizorii sunt cei care ghidează strategia monedei în piaţă.

Ce este wallet-ul şi cum poţi să îl securizezi?

Wallet-ul reprezintă primul pas pentru a intra în lumea criptomonedelor. Acesta este un portofel electronic, iar accesarea lui se face prin intermediul unui cod, care repezintă cheia privată a utilizatorului.

În momentul în care accesezi un exchange şi introduci cheia privată a wallet-ului, acesta ajunge practic în mediul online şi devine astfel vulnerabilă la atacuri cibernetice.

Mihai Teodosiu a povestit o întâmplare legată de un exchange pe care l-a folosit şi care i-a expus cheia privată la vulnerabilităţi. „Câteva ore mai târziu am văzut cum mi-a fost hack-uită cheia privată şi mi-au fost furate criptomonede”.

Dezvoltatorii de hardware au căutat soluţii şi au  gândit sisteme mai sigure (ex: Nano Ledger S – acesta funcţionează ca un stick de memorie care stochează cheia privată. Când introduci acest device în computer, poţi folosi cheia stocată ca să accesezi wallet-ul, însă ea nu ajunge în mediul online, ceea ce înseamnă că rămâne protejată şi nu este vulnerabilă la atacuri cibernetice)

În cazul în care un utilizator îşi pierde cheia privată, nimeni nu îi poate reda accesul la ea, iar acel wallet va deveni inaccesibil.

Când este cel mai bun moment să cumperi?

„Nu vindeţi când piaţa e jos. Atunci e momentul să cumpăraţi”, este unul dintre sloganurile principale ale investitorilor specializaţi în criptomonede.

În momentul în care un anunţ influent din orice colţ al lumii sperie investitorii neinformaţi, care încep să vândă, preţul scade foarte mult şi oferă ocazia investitorilor de a obţine un profit mare din criptomonede deja lansate pe piaţă.

Spre exemplu, miercuri, 17 ianuarie, toate criptomonedele erau în scădere cu cel puţin 20%, iar joi, 18 ianuarie, aceleaşi criptomonede erau în creştere cu cel puţin 15%. Un investitor care a intrat în piaţă miercuri, a doua zi avea deja randament de 15%-50%, în funcţie de criptomoneda în care ar fi investit.

Cea mai populară criptomonedă

Bitcoin a devenit cea mai populară criptomonedă, fiind locul 1 în privinţa capitălizării de piaţă, potrivit platformei coinmarketcap.com. Valoarea ei la ora redactării materialului este de 10.300 de dolari, la o capitalizare de piaţă de 173,8 miliarde de dolari.

În acest moment, sunt emişi în piaţă 12,5 bitcoini la fiecare 10 minute, iar ultimul bitcoin va fi emis în anul 2140.

Începând de la linii aeriene, hoteluri, şcoli şi până la dezvoltatori imobiliari, bitcoin îşi face intrarea în pieţele de retail ale lumii ca monedă de schimb.

Criptomoneda cu cea mai rapidă creştere în popularitate

Criptomoneda Ripple a fost considerată în urmă cu o lună „următorul bitcoin”, datorită creşterii impresionante, de la 0,25 de dolari la 3,16 dolari în doar două săptămâni.

Popularitatea monedei Ripple a venit în urma anunţurilor făcute de unii jucători mari din pieţele financiare ale lumii, precum UBS şi MoneyGram, care plănuiesc să utilizeze moneda digitală în propriile lor servicii şi produse.

La momentul redactării materialului, moneda Ripple valorează 1,24 de dolari la o capitalizare de piaţă de 48,2 miliarde de dolari.

Diferenţa dintre un portofoliu de acţiuni şi un portofoliu de criptomonede

Trading-ul pe piaţa criptomonedelor necesită în primul rând „managementul emoţiilor”, o doză mare de răbdare, toleranţă la risc, cunoştinţe macroeconomice şi analiză tehnică a graficelor.

Unii specialişti sunt de părere că analiza graficelor este importantă, însă nu la fel de relevantă ca şi în cazul pieţei bursiere, deoarece volatilitatea este mult mai ridicată şi piaţa este mult mai sensibilă.

„O monedă nou lansată oferă doar promisiunea că va fi utilizată în mai multe moduri. Investiţia în criptomonede nu reprezintă achiziţie de acţiuni”, a spus Teodosiu.

Dacă în cazul investiţiilor pe piaţa bursieră există multe reglementări şi diferite instituţii care garantează siguranţa investiţiei, în cazul criptomonedelor nu există garanţii, de aceea este foarte importantă o analiză temeinică înainte de a investi.

„Nu investiţi decât bani pe care vă permiteţi să îi pierdeţi”, a adăugat acesta.

Piaţa este condusă de două emoţii: lăcomie şi frică

Piaţa criptomonedelor este volatilă şi vulnerabilă, iar aceste slăbiciuni vin cel mai mult din lipsa de educaţie a celor care devin investitori din entuziasm, fără a se documenta înainte, şi ajung să fie ghidaţi de frică în cazul unui picaj.

Fluctuaţiile de preţ din cauza dezechilibrului dintre cerere şi ofertă, vizibil pe orice piaţă, este mult mai evident în cadrul criptomonedelor pentru că totul se poate schimba în câteva zeci de minute.

Această piaţă este condusă de două emoţii: lăcomie şi frică.

„Nu vindeţi când piaţa e jos, aşa cum a fost miercuri. Acela este un moment bun să cumpăraţi”, a spus fondatorul IntelDev Technologies, companie care oferă educaţie şi consultanţă în domeniul criptomonedelor şi al blockchain-ului.

După fiecare prăbuşire a pieţei, ghidată de frică, urmează un boom ghidat de lăcomie. Sunt două exemple clare în piaţă, iar specialiştii se referă la ele ca – septembrie 2017 şi ianuarie 2018. În septembrie, la fel ca şi în ianuarie, o serie de ştiri care transmiteau o posibilă dorinţă din partea unor state de a reglementa piaţa criptomonedelor, a speriat investitorii care au vândut cât de repede au putut.

După ce a trecut această perioadă, investitorii au devenit lacomi şi au crescut cererea, care a dus la o creşteri de până la 50% pentru unele monede.

„Este ca un bulgăre de zăpadă care odată ce a fost generat se rostogoleşte şi devine din ce în ce mai mare”, adaugă el.

Niciun guvern nu poate interzice/elimina bitcoin total

„Niciun guvern nu poate interzice sau elimina total bitcoin, deoarece acesta reprezintă o tehnologie. Autorităţile pot doar reglementa modul de tranzacţionare”.

Cea mai populară paradigmă este aceea că „Bitcoin este folosit de infractori”.

„Dolarii, euro, petrolul şi chiar pantofii sunt folosiţi ca monedă de către infractori. Le interzicem pe toate acestea?”, spune Teodosiu.

Toate exchange-urile au început să ia măsuri în conformitate cu reglementările AML ( n.r: Anti-money laundering – împotriva spălării de bani). Acestea includ noţiuni precum KYC (n.r: Know your customer – cunoaşte-ţi clientul), ceea ce obligă exchange-urile să ceară o serie de date personale utilizatorilor care îşi creează wallet-uri pe platforma lor.

Tehnologia Ethereum şi „smart contract”

Tehnologia monedei digitale denumite ethereum are la bază un concept denumit „smart contract”, motiv pentru care mai multe companii iau în considerarea adoptarea acestui blockchain în activitatea lor.

Smart contract-ul reprezintă un schimb servicii – monede care se derulează automat într-un mod direct proporţional.

Spre exemplu, dacă stabileşti cu o firmă de marketing că le vei plăti 10 bitcoini pentru ca pagina ta de Facebook să ajungă la 10.000 de urmăritori în 3 luni, contractul este înscris în blockchain. Atunci când pagina ajunge, spre exemplu, la 5.000 de urmăritori, contractul trimite către firma de marketing 5 bitcoini.

Cum poţi mina criptomonede?

Minerii sunt cei care, prin intermediul computerelor şi al echipamentelor decriptează şi validează tranzacţiile.

Codurile pe care le decriptează sunt generate automat, plecând de la codurile scrise iniţial de developerii bitcoin.

Specialiştii consideră că profitabilitatea minatului este mai mare atunci când minezi criptomonede mai mici acum, dar cu potenţial de creştere, deoarece o monedă cu o valoare ridicată precum bitcoin-ul presupune costuri de minare foarte ridicate şi o perioadă de minare foarte mare.

Zf.ro

mai mult
Știință și tehnică

Invenţii româneşti care au marcat istoria ştiinţei şi a civilizaţiei universale

bec-idee

Invenţii româneşti nenumărate, rezultat al inteligenţei şi al muncii creatoare ale unor oameni de ştiinţă excepţionali, multe recunoscute internaţional, altora contestându-li-se, la momentul respectiv, paternitatea, au marcat, fără tăgadă, istoria ştiinţei şi a civilizaţiei universale. Românii, în general, şi minţile geniale, în special, au ştiut să se apropie şi să asimileze valorile cunoaşterii şi să dăruiască enorm, la rându-le, civilizaţiei umane.

Oamenii se obişnuiesc atât de repede cu decorul vieţii cotidiene, încât uită adesea că acesta este alcătuit din ceva ce a fost inventat, la un moment dat, de o minte vie, creatoare. Iar valoarea unei idei depinde, aşa cum spunea Thomas Edison, autor a peste o mie de brevete de invenţie, de utilizarea ei. Potenţialul de inteligenţă al românilor a strălucit, de-a lungul timpului, şi în zona unor invenţii şi descoperiri epocale, pe care memoria umanităţii le-a înregistrat pentru totdeauna şi pe care noi, românii, în primul rând, nu ar trebui să le ignorăm, ci să le preţuim, să ştim că aparţin conaţionalilor noştri, să ştim că de multe dintre ele beneficiem în viaţa noastră, să ne inspire, să ne stimuleze. Iată câteva dintre cele mai importante invenţii româneşti, care au făcut istorie:

Nicolae Paulescu – adevăratul descoperitor al insulinei şi al tratamentului antidiabetic

Nicolae Paulescu
Nicolae Paulescu

Nicolae Paulescu (1869-1931), medic, profesor, jurnalist, este adevăratul descoperitor al insulinei şi al tratamentului antidiabetic, tratament care astăzi se foloseşte în lumea întreagă, peste 4,5 milioane de adulţi suferind de această boală, în prezent, pe glob. Descoperirea românului Nicolae Paulescu a fost contestată la vremea respectivă, în pofida faptului că publicase studiul “Cercetări despre rolul pancreasului în asimilarea nutriţională”, în 1921, după mai mulţi ani de analize, experimente şi cercetări, obţinând, în 1922, şi un brevet intitulat “Pancreina şi procedeul de fabricare”. Peste aproximativ opt luni, Grant Banting si Ch. Herbert Best, din Toronto (Canada), au anunţat şi ei că au descoperit insulina, numită de Paulescu pancreină.

Invenţii româneşti, Insulina

În 1923, Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină a fost acordat medicilor Frederick Grant Banting (canadian) şi John James Rickard Macleod (scoţian, de origine), pentru “descoperirea insulinei”, deşi cercetările lor au fost ulterioare brevetului lui Nicolae Paulescu, românul cu studii de medicină la Paris.

Abia în 1969, la aproape 50 de ani de la excepţionala descoperire a lui Nicolae Paulescu, Vicepreşedintele Fundaţiei Nobel, profesorul A.W.K. Tiselius, recunoaşte meritele şi “opera de pionerat” a savantului român, în descoperirea tratamentului antidiabetic, exprimându-şi speranţa că forurile ştiinţifice internaţionale vor revizui această uriaşă eroare. Şi totul, ca urmare a unei campanii iniţiată de fiziologul scoţian Ian Murray.

Vaccinul antiholeric – Ioan Cantacuzino

Ioan Cantacuzino
Ioan Cantacuzino

Lui Ioan Cantacuzino, Doctor în medicină, creatorul Laboratorului de imunologie şi patologie experimentală, din cadrul Facultăţii de Medicină din Bucureşti, Director al Serviciului Sanitar din România (1907), fondator al Institutului de Seruri şi Vaccinuri (1921) îi aparţine una dintre cele mai importante invenţii româneşti – vaccinul antiholeric. Vaccinul antiholeric, numit şi “Metoda Cantacuzino”, se foloseşte şi astăzi în ţările în care se mai înregistrează cazuri de holeră, o boală foarte gravă, care afectează, în primul rând, intestinul subţire.

Lui Ioan Cantacuzino i se datorează şi faptul că, în 1926, România (a doua ţară după Franţa) a introdus vaccinarea profilactică (de prevenţie a apariţiei şi răspândirii bolii) a nou-născuţilor, cu vaccinul BCG (Vaccinul împotriva Bacilului Calmette–Guérin), utilizat împotriva tuberculozei.

Din biografia lui Ioan Cantacuzino este interesant faptul că tatăl său era de origine fanariotă, a fost ministru al justiţiei în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, iar mama sa era fiica generalului grec Frankiskos Mavros. Ioan Cantacuzino a făcut studiile la Paris, mai întâi Litere şi Filosofie, apoi Istorie Naturală şi Medicină. În 1892 renunţa la specializarea într-o ramură medicală, pentru a se dedica cercetării în domeniu, înscriindu-se, în acest scop, la Institutul Pasteur, din Paris, în echipa lui Ilya Metchnikoff, bacteriolog renumit, căruia i se datorează descoperirea mecanismelor imunitare în lupta cu bacteriile care atacă globulele albe (fagocitoza). În 1931, Ioan Cantacuzino a fost numit Ministru al sănătăţii, în timpul guvernării Iorga.

Grigore Antipa – inventatorul dioramei biologice

Invenţii româneşti, Grigore Antipa, diorama
Grigore Antipa

Nu există astăzi în lume muzee care să nu apeleze la diorame, tablouri de mari dimensiuni, alcătuite din mai multe planuri, “care, sub efectul unui joc de lumini, dă impresia realitătii; reprezentare spatială a unui peisaj, folosită în muzee drept cadru de expunere a unor animale împăiate, manechine etc., pentru a înfătisa un ecosistem” (DEX).

Inventatorul dioramei biologice este savantul român Grigore Antipa, care, în 1907, pentru amenajarea Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care îi poartă numele, a folosit această invenţie. Biolog, ecolog, oceanolog, Antipa este şi un precursor al hidrobiologiei, la nivel mondial, remarcabile fiind studiile şi descoperirile sale, rezultat al unei expediţii de nouă luni, in Marea Neagră, efectuată în 1893, cu Crucişătorul Elisabeta, pus la dispoziţie, în scopuri ştiinţifice, de către regele Carol I.

Inovaţiile şi invenţiile lui Grigore Antipa, legate de organizarea unui muzeu, de modul de expunere şi de aranjamentul colecţiilor, au suscitat în epocă un interes enorm din partea specialiştilor străini, care i-au şi solicitat savantului român o lucrare în acest sens, publicată în limba franceză, în 1934 – “Principes et moyens pour la réorganisation des musées d’histoire naturelle”.

Ştefan Odobleja, precursor al ciberneticii generalizate

Ştefan Odobleja, pionier al ciberneticii
Ştefan Odobleja, pionier al ciberneticii

Ştefan Odobleja (1902 – 1978), medic militar, filosof, scriitor, marginalizat de regimul comunist, ales membru post-mortem al Academiei Romane abia în 1990, este considerat precursorul ciberneticii generalizate, domeniu pe care el l-a numit “ psihologia consonantistă”, ştiinţa care analizează modalităţile în care informaţia este prelucrată de sistemele biologice, mecanice şi digitale, şi care astăzi cunoaşte un avânt fără precedent. La momentul actual, funcţionează “Academia de Cibernetică din Elveţia”, înfiinţată şi finanţată de Iosif Constantin Drăgan, în onoarea remarcabilului om de ştiinţă român.

Principalele sale lucrări despre “Psihologia consonantistă” au fost publicate la Paris, în 1938-1939, alte scrieri inedite, păstrate în manuscris, văzând lumina tiparului în anii 2000.

Avionul cu reacţie – invenţia savantului român Henri Coandă

Henri Coanda
Henri Coandă

Fiu al generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918, Henri Coandă este una dintre dovezile că invenţii româneşti ale unor minţi geniale nu au lipsit niciodată din istoria ştiinţei şi a tehnologiei mondiale.

Aparatul de zbor Coandă-1910, fără elice, cu două aripi, lung de 12,5 metri, de 420 de kilograme, cu un singur loc, a fost prezentat în 1910, la salonul aeronautic din Paris şi a stârnit admiraţia publicului şi entuziasmul specialiştilor. Acest prim avion cu reacţie, conceput de Henri Coandă, a fost construit cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel, care l-a ajutat să obţină aprobările necesare.

Între 1911-1914, Coandă a fost directorul tehnic al Uzinelor de aviaţie din Bristol, Marea Britanie, în anii următori revenind în Franţa, unde a construit prima sanie-automobil cu motor cu reacţie, primul tren aerodinamic din lume, a inventat un nou material de construcţie – beton-lemnul – utilizat pentru decoraţiuni, în Golful Persic a construit un rezervor subacvatic, din beton, pentru depozitarea petrolului etc.

Scaunul ejectabil – invenţia lui Anastase Dragomir

Anastase Dragomir
Anastase Dragomir

Poate că numele lui Anastase Dragomir este mai puţin cunoscut, chiar şi de către români, dar invenţia sa – scaunul ejectabil – a avut un impact semnificativ în istoria aviaţiei. Împreună cu un alt inventator, Tanase Dobrescu, Anastase Dragomir a obţinut, în 1930, la Paris, brevetul pentru un scaun (“cockpit catapultabil”) prevăzut cu două paraşute, ejectabil vertical, care putea fi utilizat în cazuri de urgenţă, într-o aeronavă sau în orice alt tip de vehicul.

Stiloul/„Condeiul portăreţ fără sfârşit” al lui Petrache Poenaru

Petrache Poenaru
Petrache Poenaru

Stiloul este unul dintre obiectele de care se folosesc atâţia oameni, din lumea întreagă, în fiecare zi, dar despre care puţini se mai întreabă, poate, cine l-a inventat. Petrache Poenaru, originar din Băneşti, Vâlcea, secretar al lui Tudor Vladimirescu, este autorul acestei invenţii româneşti, pe care el a numit-o „Condeiul portăreţ fără sfârşit” şi pe care a brevetat-o în 1827, la Viena, apoi la Paris, unde a şi absolvit Şcoala Politehnica.

Petrache Poenaru a fost şi primul român care a făcut o călătorie cu trenul, în 1830, pe prima cale ferată din lume, Liverpool-Manchester, împrejurare despre care el însuşi mărturisea: „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una dintre minunile industriei secolului… douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane, sunt trase deodată de o singură masină cu aburi…”.

De numele lui Petrache Poenaru se leagă şi apariţia primului ziar românesc de propagandă – “Foaia de propagandă” a armatei lui Tudor Vladimirescu – prezenţa alături de marele revoluţionar marcând în mod categoric şi pozitiv destinul inventatorului român, prin sentimentul de susţinere al unor măreţe idealuri.

Inventatorul stiloului a avut contribuţii importante şi în domeniul învăţământului, este co-fondator al Universităţii de Construcţii din Bucureşti, este autorul primului curs de geometrie din învăţământul universitar românesc, coautor al primului dicţionar francez-român. După 1856, a devenit apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi membru al unei loji masonice din Bucureşti. În 1870, a fost primit ca membru al Academiei Române.

Nicolae Vasilescu-Karpen şi un perpetuum mobile controversat

Nicolae Vasilescu-Karpen
Nicolae Vasilescu-Karpen

Perpetuum mobile este expresia latinească prin care se numeşte un dispozitiv/sistem imaginar, capabil să funcţioneze în continuu, efectuând lucru mecanic sau producând energie, fără a primi impuls/energie din exterior.

Pila electrică a lui Nicolae Vasilescu-Karpen este una dintre invenţiile româneşti care, concepută şi pusă în funcţiune în urmă cu peste 60 de ani, încă funcţionează într-un seif de la Muzeul Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”, din Bucureşti, şi ar trebui să meargă la infinit, după spusele inventatorului ei.

Pila lui Nicolae Vasilescu-Karpen, conţinând un electrod de aur, altul de aur platinat, plasaţi în doi cilindri de sticlă, electrozi înmuiaţi în acid sulfuric pur, la care se adaugă un osciloscop, este considerată, totuşi, de unii specialişti, ca un dispozitiv perpetuum mobile “ controversat”, utilizând căldura din mediul ambiant.

Gerovital şi Aslavital – produsele medicului Ana Aslan, folosite astăzi în lumea întreagă

Ana Aslan, Gerovital
Ana Aslan, Gerovital

Gerovitalul (Vitamina H3), produs geriatric conceput în 1952, şi Aslavitalul, în 1980, sunt brevetate în prezent în peste 30 de ţări şi utilizate în întreaga lume.

J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Charles de Gaulle, Charlie Chaplin, Josip Braz Tito, Salvador Dali, Konrad Adenauer, Kirk Douglas, Nikita Khrouchtchev sunt doar câteva nume, a căror celebritate este incontestabilă, care au beneficiat de tratamentele Anei Aslan, medic român, specializat în gerontologie, membru al Academiei Române din 1974.

În pofida unor tentative de discreditare a produselor Ana Aslan, în anii 1970-1980, venite din partea unor companii concurente, brandul Gerovital a rezistat timpului, iar astăzi, la aproape 30 de ani de când Ana Aslan s-a stins din viaţă, pare că renaşte, fiind produs pe scară largă şi extrem de apreciat.

Invenţii româneşti, inteligenta si creativitate
Invenţii româneşti, inteligenta si creativitate

Desigur, acest articol a evidenţiat doar câteva dintre nenumăratele invenţii româneşti, recunoscute la scară mondială, care au intrat în patrimoniul de necontestat al valorilor care depăşesc un anumit timp şi loc şi care nu sunt cu nimic mai prejos decât invenţiile altor oameni de ştiinţă, de pe alte meleaguri. Şi astăzi există români cu un potenţial de inteligenţă imens, a căror muncă, ale căror cercetări, studii, experimente au şi vor avea rezultate remarcabile. Genialitatea nu are naţionalitate, dar o naţiune trebuie să-şi preţuiască şi să-şi protejeze valorile, de orice fel, singurele care îi pot asigura dreptul la neuitare şi respect.Valoarea unui popor, ca şi a unui om, rezidă în inteligenţa, în creativitatea, în curajul, în maturitatea, în memoria sa vie, ca suport pentru progres pe toate planurile.

Destepti.ro

mai mult
Știință și tehnică

Iată ce trebuie să tastezi pentru a accesa funcțiile secrete ale mobilului tău

telefon

Cu toate ca ai de mult timp un telefon mobil, este foarte posibil sa nu fi stiut pana acum ce poate face acest aparat pe care il folosesti zilnic si de care nu te poti desparti. Exista o multine de coduri pe care le poti folosi pentru diverse lucruri.

Coduri secrete pentru telefon

• #31#numar telefon – acest cod te ajuta sa iti ascunzi numarul atunci cand suni pe cineva.

• *#06# – arata IMEI (International Mobile Equipment Identity) – un cod unic al iPhone-ului tau, care e cerut in anumite cazuri, cum ar fi pierderea sau furtul telefonului.

• *#30# – porneste/inchide numarul de identificare.

• *33*# – dezactiveaza apelurile efectuate. Pentru a opri aceasta functie, apasa #33*pin#

• *3370# – activeaza codare EFR. Aceasta imbunatateste calitatea comunicarii, dar reduce viata bateriei. Apasa #3370# pentru a dezactiva aceasta functie.

• *#5005*7672# – arata numarul unui centru service pentru furnizorul curent.

• *3001#12345#* – ofera informatia de semnal al telefonului in numere.

Pentru a afla cat de puternic este semnalul telefonului tau potia apela acest numar:*3001#12345#*, apoi apasa si mentine butonul de pornire pana cand apre un slider. Dupa aceea elibereaza butonul de pornire si apasa-l pec el de acasa. Astfel iti vei putea vedea semnalul in dBa.

-140dBa = cel mai rau semnal

-40dBa= cel mai bun semnal.

Pentru a iesi din codul numeric, tasteaza acelasi cod, apoi apasa butonul de acasa pentru a iesi.

Coduri secrete pentru Android

• #31#numar telefon – te ajuta sa iti ascunzi numarul atunci cand suni pe cineva.

• *#06# – arata informatii legate de IMEI.

• *#*#4636#*#* – arata semnalul de Wi-Fi, bateria, statistici de utilizare si alte informatii.

• *#*#7780#*# – te ajuta sa te intorci instant la setarile din fabrică (reseteaza hard-ul). Sterge numai aplicatiile.

• *#*#8351#*# – iti permite sa asculti inregistrari cu vocea ta din ultimele 20 de convorbiri telefonice.

Coduri individuale

• *#0011# – meniu Service pentru Samsung Galaxy

• *#*#4636#*#* – meniu secret pentru Motorola.

mai mult
Știință și tehnică

Parchetul din butoiul de vin

wood_barique14

Știți cum beneficiază vinul de pe urma contactului cu lemnul?! Așa și lemnul are de câștigat de pe urma vinului. Se produce o chimie, adică se leagă o frumoasă prietenie cu un schimb reciproc de arome, miresme și culori.

Maturarea vinului se face de obicei în butoaie de stejar, așa cum și pentru parchet este ales tot lemn de stejar. Ideea următoare reunește elementul comun – lemnul de stejar – și este una dintre cele mai frumoase și interesante idei de întrebuințare a butoaielor.

Culoarea profundă este rezultatul impregnării în lemn a vinului, în timpul învechirii lui. Butoaiele, din regiunea Bordeaux, sunt atent selecționate pentru noua lor utilizare. O dată desprinse, scândurile sunt înmuiate în apă pentru o mai bună uniformizare a culorii. Scândurile sunt apoi lipite cu adeziv pe plăci de lemn și finisate cu lac transparent pentru protejarea suprafeței. Rezultă un parchet colorat natural cu o alternanță unică și sofisticată de nuanțe.

Și din vinurile americane iese un parchet frumos. VWF reușește să obțină culori puternice și spectaculoase din vinurile regiunii Napa Valley.

Iar pentru a evidenția originea și autenticitatea lemnului există și o variantă care pune în valoare partea exterioară a butoiului.


Recomandare: Beți vinul și nu încercați acasă! Dacă aveți o casă mare veți avea nevoie de mult vin de vărsat pe jos sau dacă parchetul vostru este laminat, nu veți reuși să faceți nici măcar o petișoară.

wood_barique13

Bun vin! Noroc!

Ana Maria

mai mult
Știință și tehnică

Oameni și roboți. Roboți VS. oameni?

robot

Recent, mi s-a întâmplat ca intrând pe un site să găsesc afișată o întrebare care sună în felul următor: „Ești robot?”. Și, pentru a demonstra că nu sunt robot, site-ul mă obligă să apăs pe un buton sau să introduc un anumit cod. În felul acesta, roboții au intrat în viața mea, în mod brutal și direct. Mi-am adus aminte de suspiciunea site-ului că aș putea fi robot atunci când am văzut raportul pe anul 2017 cu privire la „Capitalul uman la nivel global” realizat de Forumul Economic Mondial.

Raportul atrage atenția încă de la început asupra faptului că piața muncii și, în același timp, sistemul educațional se află în tranziție către a patra revoluție industrială. Această tranziție este considerată de autorii raportului ca fiind cea mai importantă provocare a următorului deceniu din punctul de vedere al sistemului politic, al societății în ansamblul ei, dar și din perspectiva economică și socială.

Prezent, recent, la un eveniment de specialitate, deputatul Varujan Pambuccian a vorbit despre roboți. Roboții care ne răspund la telefon, care sunt tot mai folosiți în medicină și în industrie. Senatorul Pambuccian a afirmat tranșant că schimbările pe piața muncii vor fi majore, dacă nu dramatice în următorii zece ani, iar România este nepregătită pentru trecerea la noul mod de producție.

Nu este, cu siguranță, singurul stat aflat în situația de a fi nepregătit în fața schimbărilor pe care le aduc noile tehnologii asupra pieței muncii și capitalului uman. Multe dintre sistemele de educație sunt desprinse de piața muncii. Nu intâmplător, Finlanda, un stat cu unul dintre cele mai moderne sisteme educaționale, se află pe locul doi în topul indicelui global privind capitalul uman. În sensul că situația Finlandei arată că un învățământ modern oferă mai multe șanse absolvenților să pătrundă pe piața muncii.

Rapiditatea modificărilor tehnologice face ca diferența, dacă nu prăpastia, dintre școală, sub diversele ei forme, și joburi să se adâncească. Raportul realizat de Forumul Economic Mondial face un pas înainte arătând că în ultimii ani, în lume, costurile cu educația au crescut substanțial, dar efectele sunt puțin vizibile. Adică, în învățământ s-a investit, dar sistemul nu a „produs” pe măsura sporirii cheltuielilor. Iar situația este valabilă și pentru statele dezvoltate și pentru cele emergente.

De fapt, a patra revoluție industrială, care, în esență, caută cu obstinație creșterea productivității muncii, poate fi definită ca fiind o combinație între capitalul uman și cel tehnologic, reprezentat de roboți sau de algoritmi inteligenți.

Acestea sunt principiile. Mai importante poate chiar decât cifrele. Analiza este însă relevantă în felul ei. Indicele global al capitalului uman clasifică țările în funcție de cât valorifică și dezvoltă capitalul uman. Patru indicatori sunt luați în calcul la stabilirea indicelui capitalului uman: capacitatea, care reprezintă educația formală, aplicarea, utilizarea abilităților, dezvoltarea, care se referă la perfecționarea continuă a forței de muncă și know-how-ul.

În „top 10” al statelor în funcție de indicele global al capitalului uman se află opt state europene și două din afara acestui continent, respectiv Statele Unite ale Americii și Noua Zeelandă. Topul europenilor este format, în ordine de Norvegia, Finlanda, Elveția, Danemarca și Germania.

România se află pe poziția cu numărul 42, din 130 de țări incluse în studiu, cu un indice peste media generală. În medie, la nivel mondial 62% din capitalul uman este dezvoltat, iar 38% se risipește. În România, procentajul de capital uman care se dezvoltă este de 66%, peste media generală, dar sub media europeană. De altfel, România este în aceeași zonă de clasament cu Portugalia, Spania și Grecia.

În concluzie, indicele global al capitalului uman este o fotografie a momentului. Imaginea de ansamblu surprinde, de fapt, schimbările care vin o data cu a patra revoluție industrială.

Constantin Rudniţchi

mai mult
Știință și tehnică

Cum alegi cele mai bune oferte de telefonie, internet sau televiziune în ziua reducerilor

black-friday-2017-la-telefoane

Operatorii de telefonie, internet sau televiziune lanseaza cu de „Vinerea neagră” diverse oferte promotionale, insa este important ca utilizatorii sa se informeze temeinic inainte de a se decide asupra unei oferte de acest tip. Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) le spune utilizatorilor la ce sa fie atenti, astfel incat sa aleaga oferta telecom care corespunde cel mai bine nevoilor lor de comunicare si consum. 

Atunci cand decid sa achizitioneze la oferte abonamente pentru servicii de telefonie, internet sau televiziune care pot include, de exemplu, echipamente precum smartphone, tableta sau televizor cu o reducere substantiala, ar fi bine ca utilizatorii sa verifice urmatoarele lucruri:

–  costul lunar al abonamentului care faciliteaza achizitionarea echipamentelor la preturi reduse sau gratuite

–  intervalul exact in care ar urma sa beneficieze de eventuale reduceri ale costului lunar al abonamentului

–  daca serviciul este disponibil in zona lor de resedinta

–  tarifele: valoarea abonamentului lunar, daca aceasta este disponibila doar pentru un serviciu sau pentru un pachet de servicii, tariful pentru utilizarea/inchirierea unor echipamente aditionale (daca este cazul)

– perioada minima contractuala, adica acel interval de timp in care utilizatorul nu poate renunta la contract fara a plati taxe de reziliere anticipata – perioada limitata legal la 12 sau 24 de luni pentru contractele telecom

Mai multe detalii despre serviciile de telefonie, internet si televiziune se gasesc in InfoCentrul ANCOM, aici.

ANCOM

mai mult
Știință și tehnică

Tendințe tehnologice pentru media în 2018: Boții între jurnalism și spam

news

Boții sunt niște programe de care mulți dintre noi au auzit pentru prima oară în jocurile online, care execută automat anumite funcții. Exemple de aplicații pe care le asigură aceste programe automate sunt multiple, de la setarea unei alarme, la informații despre starea vremii sau căutări online și până la boți ce pot întreține conversații pe internet.

Siri și Cortana sunt exemple de boți folosiți de Apple și de Microsoft. Astfel de roboți au pătruns în social-media, locul unde unii dintre ei s-au făcut remarcați prin lipsa criteriile etice, derapaje rasiste, antisemite și homofobe, sintetizând „tot ce era mai bun” pe rețelele de socializare, așa cum a fost celebrul bot @Tai.ai al Microsoft. Alți boți au pur și simplu drept unic scop răspândirea de conținut de tip spam sau, și mai periculos, diseminarea de conținut de tip fake news.

Institutul Future Today (FTI) identifică boții printre tendințele cu cel mai mare potențial pentru anul 2018.

Înființat în 2006, acest institut își propune să-i ajute pe lideri și organizațiile pe care aceștia le conduc să se pregătească de azi pentru provocările cu care se vor confrunta mâine. FTI se concentrează exclusiv asupra modului în care noile tehnologii și ultimele descoperiri ale științei influențează sau afectează anumite domenii de afaceri, transformă forța de muncă și poate aprinde schimbări la nivel geopolitic.

În fiecare an, FTI publică câte un raport al tendințelor cu care se va confrunta plaja media în cursul anului următor. Dacă aceste tendințe se vor dovedi oportunități sau se vor transforma în amenințări pentru actorii media și consumatorii de media rămâne de văzut. Lista FTI pentru anul viitor cuprinde 75 de tendințe.

Tendințe 16 — 30

16. (ro)Boți

Pentru al treilea an pe lista trendurilor din media, boții promit să rămână o prezență constantă și în viitoarele rapoarte ale FTI. Recent, boții și-au făcut intrarea în vocabularul tuturor. În prezent sunt peste 30.000 de boți funcționali în social media. În ultima campanie electorală prezidențială din SUA, boții au avut un rol important, conform analiștilor. Conturi false pe rețelele de socializare, multe dintre care proveneau din Rusia, au reușit să-i provoace pe americani să se lanseze în discuții în contradictoriu, pe subiecte ce variau de la Donald Trump la politica de imigrare și taxe și au adus în prim plan subiectul anului: fake news. Pe măsură ce se produce tranziția de la boții de chat către interfețele vocale, redacțiile de presă trebuie să adopte o nouă strategie de interacțiune cu consumatorii de știri.

17. Interfețe vocale

Pentru al șaselea an pe lista tendințelor, interfețele vocale vor rămâne probabil o prezență constantă și pentru viitor, iar noi, consumatorii, ne putem aștepta să vorbim cu mașini, în diverse circumstanțe, pentru tot restul vieții. Aceste sisteme procesează semantica și limbajul natural, alături de datele noastre, pentru a anticipa ceea ce ne dorim.

Dacă ați folosit vreodată Siri, Google Now, Cortana sau Alexa (de la Amazon), atunci sunteți familiarizați cu interfețele vocale. În curând vom putea vorbi cu mult mai multe și mai prozaice dispozitive interconectate, cum ar fi termostatul din casă, cu mașina, frigiderul, căștile audio și chiar cu sticla de apă. Conform previziunilor, până în 2023, 50% dintre interacțiunile pe care americanii le vor avea cu diferite obiecte se vor face pe cale verbală. Astfel de sisteme vor pătrunde și în redacțiile de știri, oferindu-le reporterilor posibilitatea de a elabora o știre alături de o mașină inteligentă printr-o interfață conversațională.

18. Interfețe ambientale

Interfețele ambientale se află pentru al treilea an pe listă. Dacă ați interacționat până acum cu Google Now sau Alexa, sau dacă sunteți deținătorul unui Fitbit sau Samsung Gear, ori dacă folosiți gesturi pentru a deschide portbagajul mașinii, atunci înseamnă că sunteți familiarizat cu interfețele ambientale.

În această eră modernă, ce aparține informației, un adult ia în medie mai mult de 20.000 de decizii pe zi, dintre care 226 sunt legate de mâncare. Noile tehnologii promit să ofere sisteme de prioritizare a acestor decizii, vor fi capabile să ia anumite decizii în locul nostru și chiar să răspundă pentru noi în anumite situații, în funcție de circumstanțe.

19. Deep Linking

Sistemul Deep Linking (DL), aflat pentru al patrulea an (non-consecutiv) pe lista tendințelor semnalate de FTI, este folosit încă de la începutul telefoanelor mobile inteligente, făcând posibilă diseminarea datelor personale la toate aplicațiile din telefon. Acest sistem funcționează ca un hyperlink care îi trimite pe utilizatori la anumite ecrane din diferite aplicații.

Există trei tipuri de DL: tradiționale, de amânare și contextuale. Cele tradiționale îl trimit pe utilizator de la o aplicație sau site (cum ar fi un link postat pe Twitter) direct la aplicație, dacă aceasta este instalată. Cele de amânare ne trimit fie direct la conținut, dacă o anumită aplicație este instalată, fie la magazinul pentru aplicații dacă aplicația necesară nu este instalată. Cele contextuale asigură o informare mult mai robustă — ne poartă de la site la aplicație, sau de la aplicație la site, dar și de la aplicație la aplicație, și pot oferi informații personalizate. Spre exemplu, atunci când aterizați pe un aeroport, s-ar putea ca aplicația pentru o anumită linie aeriană să vă trimită un link direct către Uber.

Sistemul DL este de o importanță vitală pentru actorii din piața media, reprezentând o modalitate prin care utilizatorii sunt încurajați să continue să folosească aplicațiile de presă.

20. Boți de productivitate

Boții de productivitate îi ajută pe jurnaliști să-și îndeplinească sarcinile mai eficient și se află pentru al treilea an pe lista tendințelor semnalate de FTI. Slack, cu cei peste 5 milioane de utilizatori zilnici, dar și alte platforme precum Yammer, HipChat, Ryver, Zoom și Skype devin componente din ce în ce mai importante ale mediului redacțional modern.

21. Învățare adaptativă

Aflată în al doilea an de prezență pe lista tendințelor FTI, învățarea adaptativă poate fi folosită pentru a ajuta redacțiile de presă să deprindă aptitudinile de care vor avea nevoie în viitor. Atunci când redacțiile se confruntă cu provocări legate de venituri, domeniul dezvoltării profesionale este de obicei primul care are de suferit reduceri de buget. Sistemele de învîțare adaptativă vor reprezenta o alternativă eficientă la pregătirea profesională individuală, dezvoltarea leadershipului și organizarea de ateliere de lucru. Beneficiile evidente ale sistemelor de învățare online, adaptative (ușor de folosit, ieftine, personalizate) vor trebui analizate în comparație cu potențialele dezavantaje (interacțiuni reduse cu instructorul, concentrare pe răspunsuri și nu pe procesele care duc la obținerea răspunsurilor) înainte ca aceste sisteme să fie adoptate la scară largă.

22. Superspecializări

Superspecializările se află pentru al doilea an pe lista tendințelor concepută de FTI. Pe măsură ce ritmul de adoptare a noilor tehnologii în redacțiile de știri continuă să crească, nevoia unei forțe de muncă capabilă să se adapteze noilor platforme și să învețe noi lucruri devine extrem de importantă pentru dezvoltare. Pentru a contribui la pregătirea unor profesioniști capabili să învețe mereu lucruri noi, platforme precum Udacity dezvoltă cursuri de superspecializare în diferite domenii-nișă.

Sistemul de studii universitare clasice, de 4 ani, nu mai este suficient pentru nivelul de specializare pe care trebuie să-l obțină noua forță de muncă. Directorii de resurse umane încep să vadă educația ca pe un produs și încearcă să maximizeze profitul obținut prin educație. Odată cu dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială și a automatizării, jurnaliștii vor avea nevoie de un nivel ridicat de specializare care nu le este oferit deocamdată în universități. Compania Udacity, care oferă programe de superspecializare, a încheiat parteneriate cu San Jose State University și cu corporațiile Alphabet, Facebook și AT&T pentru specializarea angajaților. În 2016, Udacity a lansat chiar un nou program, denumit Nanodegree Plus, prin care le garantează studenților că vor obține un job în cel mult 6 luni după absolvire, în caz contrar urmând să returneze taxa de înscriere în acest program.

23. Știri de proximitate

Pentru al cincilea an pe lista tendințelor se află știrile de proximitate. Noile tehnologii pot fi programate să funcționeze ca niște relee de informații, transmițând și preluând informații de pe dispozitivele mobile și chiar din interiorul organismului nostru, menținându-ne conectați la rețeaua de informații.

Un exemplu deja foarte răspândit este cel al așa-numitelor „beacons” (faruri) — mici radiotransmițătoare Bluetooth — care pot fi programate să transmită și să recepționeze anumite informații prin intermediul telefoanelor mobile. Atunci când ne aflăm în proximitatea unei rețele, senzorii ne folosesc informațiile personale pentru a aduna date despre experiențele noastre. Aceste „beacons” se activează atunci când ne aflăm suficient de aproape de ele și sunt folosite frecvent în strategii de marketing. De asemenea, aceste dispozitive pot fi folosite și în cazul unor evenimente sportive, politice, culturale etc care beneficiază de o mare acoperire media, diseminând în întreaga zonă a evenimentului informații despre acesta. Un fel de știri de proximitate.

24. Recunoaștere și analiză a personalității

Noile instrumente de analiză centralizează datele personale ale utilizatorilor, comportamentul și preferințele lor pentru a genera un profil al personalității fiecăruia și pentru a putea preconiza cum va reacționa fiecare în diverse situații. Pentru al treilea an pe lista de tendințe, aceste instrumente pot fi folosite și în jurnalism pentru a personaliza interacțiunea cu clienții și chiar pentru a personaliza conținutul știrilor. Sistemele de recunoaștere a personalității pot fi folosite, alături de algoritmii de generare a limbajului natural, pentru a personaliza părți din știri, obținând astfel un produs de presă cu care cititorii individuali pot relaționa mai ușor.

25. Atenția

Pentru al patrulea an pe lista tendințelor întocmită de FTI, atenția a devenit o adevărată valută forte în această eră digitalizată. Pe măsură ce tehnologia a evoluat, organizațiile de presă și-au adaptat conținutul existent pentru ecranele calculatoarelor și pentru mereu noile noastre dispozitive mobile. Anul electoral 2016 din SUA a contribuit la o creștere a numărului consumatorilor de presă, dar a adus în prim plan și numeroase surse alternative de informație, atrăgând atenția consumatorilor asupra unor conținuturi de calitate îndoielnică, ce răspândeau informații false.

Atenția înseamnă bani pentru industria de publicitate și astfel organizațiile de presă trebuie să-și revizuiască strategiile pentru a ține cont de această sursă de bani. În viitor, fiecare organizație de presă va trebui să-și concentreze atenția asupra consumatorilor. În curând jurnaliștii vor munci alături de algoritmi pentru a oferi versiuni diferite ale aceluiași material de presă, în funcție de necesitățile consumatorilor.

26. Fragilitatea digitală

Pentru al treilea an pe listă, fragilitatea digitală desemnează faptul că materialele publicate de organizații de presă în format digital, pe site-urile proprii, pot dispărea ușor, prin închiderea respectivelor siteuri sau pot fi modificate prin atacuri cibernetice. O serie de articole de investigații premiată cu Pulitzer, despre un accident în care și-au pierdut viața 20 de copii și care a marcat o întreagă comunitate din Colorado a dispărut, pur și simplu, atunci când organizația de presă Rocky Mountain News a dat faliment.

Același fenomen se produce și pe siteurile oficiale, ale autorităților, în funcție de agenda politică în schimbare. Jurnaliștii, oamenii de știință și publicul larg din SUA au privit neputincioși cum guvernul american a șters studii, date și rapoarte privind, printre altele, fenomenul încălzirii globale, în cadrul unei strategii de a-și alinia conținutul la politica noii administrații Trump. Cum ar arăta o societate a viitorului dacă, brusc, peisajul media digital, din prezent, ar înceta să existe? Avem nevoie de arhive care să păstreze conținutul digital relevant pentru epoca noastră.

27. Transparență radicală

În cursul anului trecut, organizații de presă credibile s-au confruntat cu o criză a încrederii provocată de boții de pe Twitter, de extremiști politici și de autoritățile alese. Pentru al doilea an pe listă, transparența radicală pune la dispoziția publicului larg o imagine de ansamblu asupra modului în care o anumită știre a fost documentată, concepută și publicată.

Fenomenul „fake news” aflat în creștere a dus la pierderea încrederii publice în jurnaliști, iar pentru a redobândi credibilitate aceștia trebuie să adopte o transparență radicală în procesul de realizare a știrilor. Consumatorii de știri doresc să știe cum sunt acestea construite. Reporterii și redactorii ar trebui să explice la ce seturi de date au apelat și ce instrumente au folosit în realizarea diferitelor materiale de presă.

28. Produse media în ediție limitată

Aceste produse media se află pentru al treilea an pe listă. Unii actori de presă au început să experimenteze folosirea unor produse de presă temporare, podcast-uri care au un număr limitat de episoade, oferte prin SMS care se produc doar în anumite perioade de timp, în cursul unor evenimente etc. Organizațiile de presă care oferă produse media în ediție limitată pot genera modele pentru aceste produse pe care apoi să le reaplice de câte ori este cazul. BuzzFeed a propus un chatbot (robot conversațional) în timpul campaniei electorale din 2016, iar New York Times a lansat un serviciu de chat similar pe perioada Jocurilor Olimpice. Fie că este vorba despre un eveniment pregătit și anunțat din timp (alegeri, festivaluri, competiții sportive) sau de evenimente meteorologice predictibile, așa cum sunt relatările din sezonul uraganelor din Atlantic, organizațiile de presă au numai de câștigat, inclusiv în ceea ce privește vânzarea spațiului publicitar, din pregătirea și promovarea de produse media în ediție limitată.

29. Activitate editorială pentru grup țintă redus

Buletinele de știri, transmisiile în sistem podcast și rețelele de nișă care atrag audiențe mai mici au înregistrat o revenire semnificativă în perioada 2015 — 2017 și se află pentru al treilea an pe lista tendințelor FTI. Numărul de nișe este în continuă creștere. Dintr-o dată, aproape oricine, de la lideri politici internaționali la vecinul de scară, și-a deschis câte un podcast, a editat un buletin de știri sau și-a lansat propriul chat-bot. Sau toate la un loc. Acest lucru este posibil datorită unor servicii precum Mailchimp, TinyLetter (deținut tot de Mailchimp), Skype, Google Hang­outs, Garage Band, SoundCloud, Libsyn, Stitcher, Auphon­ic, SpeakPipe etc.

30. Nivel de notificare

Pentru al doilea an pe lista de trenduri, notificările sunt fragmente de informație, inclusiv update-uri, memento-uri și mesaje de la prieteni. Ele își fac loc pe ecranele blocate ale telefoanelor mobile și ale altor dispozitive mobile conectate.

Notificările sunt atractive pentru agențiile de știri pentru că atrag atenția utilizatorilor atunci când atenția acestora este mai vulnerabilă. Profitând de teama noastră de a nu pierde ceva important, notificările ne tentează să ne deschidem telefonul pentru a vedea despre ce este vorba. Utilizatorii care optează să primească notificări atunci când instalează o anumită aplicație, folosesc de până la de două ori mai mult respectiva aplicație.

Problema este că, în prezent, suntem bombardați cu notificări — de la sistemul de operare, de la antivirus, de la serviciile de urgență ale autorităților, aplicațiile meteorologice, jocuri, rețele sociale etc. Notificările însoțite de fotografii sau de emoticoane sunt mai bine primite. Actorii de presă vor trebui să dezvolte noi tactici și strategii pentru a se asigura că notificările lor vor fi remarcate de utilizatori din avalanșa de alte notificări pe care aceștia le primesc.

C.B.

mai mult
Știință și tehnică

Geniul român care sperie marii producători de ENERGIE ELECTRICĂ

inventator-generator

Gavrilaș Gabriel Dumitru a inventat un generator electric care folosește APĂ în circuit închis cu presiune de aer. Din nefericire, instituțiile statului continuă să ignore oamenii cu potențial ai României. Gavrilaș Gabriel Dumitru este un autodidact de excepție, medaliat cu aur, care locuiește în Onești. Povestea dânsului nu este una tocmai fericită, deoarece Gabriel are probleme de sănătate, iar statul nu face nimic pentru a-l ajuta.

Vă prezentăm mai jos explicația lui Gavrilaș Gabriel, referitoare la generatorul electric.

Esta vorba despre o instalație de generare a energiei electrice care folosește apa în circuit închis cu presiune de aer. Presiunea de aer este dată de neutralizarea în apă a unei substanțe bazice (bicarbonatul de sodiu) de către o substanță acidă (acidul citric) din care rezultă un gaz (dioxidul de carbon) care neavând pe unde ieși, formează o anumită presiune de aer pe care instalația o foloșeste pentru a imprima apei, forța necesară învârtirii turbinei hidraulice. Apa este urcată (dupa ce a învartit turbina hidraulică) înapoi în vasul de alimentare de către o pompă de apă care este acționată de o mică parte din energia electrică produsă de către instalație. În felul acesta nu este nevoie să alimentăm în mod constant instalația cu apă.

Invenția lui Gavrilaș Gabriel este una revoluționară, deoarece, generatorul de curent NU poluează iar costurile ”necesare” sunt infime.

Sursa articol: extranews.ro

mai mult
1 2 3 5
Page 1 of 5