close

Știință și tehnică

Știință și tehnică

Oameni și roboți. Roboți VS. oameni?

robot

Recent, mi s-a întâmplat ca intrând pe un site să găsesc afișată o întrebare care sună în felul următor: „Ești robot?”. Și, pentru a demonstra că nu sunt robot, site-ul mă obligă să apăs pe un buton sau să introduc un anumit cod. În felul acesta, roboții au intrat în viața mea, în mod brutal și direct. Mi-am adus aminte de suspiciunea site-ului că aș putea fi robot atunci când am văzut raportul pe anul 2017 cu privire la „Capitalul uman la nivel global” realizat de Forumul Economic Mondial.

Raportul atrage atenția încă de la început asupra faptului că piața muncii și, în același timp, sistemul educațional se află în tranziție către a patra revoluție industrială. Această tranziție este considerată de autorii raportului ca fiind cea mai importantă provocare a următorului deceniu din punctul de vedere al sistemului politic, al societății în ansamblul ei, dar și din perspectiva economică și socială.

Prezent, recent, la un eveniment de specialitate, deputatul Varujan Pambuccian a vorbit despre roboți. Roboții care ne răspund la telefon, care sunt tot mai folosiți în medicină și în industrie. Senatorul Pambuccian a afirmat tranșant că schimbările pe piața muncii vor fi majore, dacă nu dramatice în următorii zece ani, iar România este nepregătită pentru trecerea la noul mod de producție.

Nu este, cu siguranță, singurul stat aflat în situația de a fi nepregătit în fața schimbărilor pe care le aduc noile tehnologii asupra pieței muncii și capitalului uman. Multe dintre sistemele de educație sunt desprinse de piața muncii. Nu intâmplător, Finlanda, un stat cu unul dintre cele mai moderne sisteme educaționale, se află pe locul doi în topul indicelui global privind capitalul uman. În sensul că situația Finlandei arată că un învățământ modern oferă mai multe șanse absolvenților să pătrundă pe piața muncii.

Rapiditatea modificărilor tehnologice face ca diferența, dacă nu prăpastia, dintre școală, sub diversele ei forme, și joburi să se adâncească. Raportul realizat de Forumul Economic Mondial face un pas înainte arătând că în ultimii ani, în lume, costurile cu educația au crescut substanțial, dar efectele sunt puțin vizibile. Adică, în învățământ s-a investit, dar sistemul nu a „produs” pe măsura sporirii cheltuielilor. Iar situația este valabilă și pentru statele dezvoltate și pentru cele emergente.

De fapt, a patra revoluție industrială, care, în esență, caută cu obstinație creșterea productivității muncii, poate fi definită ca fiind o combinație între capitalul uman și cel tehnologic, reprezentat de roboți sau de algoritmi inteligenți.

Acestea sunt principiile. Mai importante poate chiar decât cifrele. Analiza este însă relevantă în felul ei. Indicele global al capitalului uman clasifică țările în funcție de cât valorifică și dezvoltă capitalul uman. Patru indicatori sunt luați în calcul la stabilirea indicelui capitalului uman: capacitatea, care reprezintă educația formală, aplicarea, utilizarea abilităților, dezvoltarea, care se referă la perfecționarea continuă a forței de muncă și know-how-ul.

În „top 10” al statelor în funcție de indicele global al capitalului uman se află opt state europene și două din afara acestui continent, respectiv Statele Unite ale Americii și Noua Zeelandă. Topul europenilor este format, în ordine de Norvegia, Finlanda, Elveția, Danemarca și Germania.

România se află pe poziția cu numărul 42, din 130 de țări incluse în studiu, cu un indice peste media generală. În medie, la nivel mondial 62% din capitalul uman este dezvoltat, iar 38% se risipește. În România, procentajul de capital uman care se dezvoltă este de 66%, peste media generală, dar sub media europeană. De altfel, România este în aceeași zonă de clasament cu Portugalia, Spania și Grecia.

În concluzie, indicele global al capitalului uman este o fotografie a momentului. Imaginea de ansamblu surprinde, de fapt, schimbările care vin o data cu a patra revoluție industrială.

Constantin Rudniţchi

mai mult
Știință și tehnică

Cum alegi cele mai bune oferte de telefonie, internet sau televiziune în ziua reducerilor

black-friday-2017-la-telefoane

Operatorii de telefonie, internet sau televiziune lanseaza cu de „Vinerea neagră” diverse oferte promotionale, insa este important ca utilizatorii sa se informeze temeinic inainte de a se decide asupra unei oferte de acest tip. Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) le spune utilizatorilor la ce sa fie atenti, astfel incat sa aleaga oferta telecom care corespunde cel mai bine nevoilor lor de comunicare si consum. 

Atunci cand decid sa achizitioneze la oferte abonamente pentru servicii de telefonie, internet sau televiziune care pot include, de exemplu, echipamente precum smartphone, tableta sau televizor cu o reducere substantiala, ar fi bine ca utilizatorii sa verifice urmatoarele lucruri:

–  costul lunar al abonamentului care faciliteaza achizitionarea echipamentelor la preturi reduse sau gratuite

–  intervalul exact in care ar urma sa beneficieze de eventuale reduceri ale costului lunar al abonamentului

–  daca serviciul este disponibil in zona lor de resedinta

–  tarifele: valoarea abonamentului lunar, daca aceasta este disponibila doar pentru un serviciu sau pentru un pachet de servicii, tariful pentru utilizarea/inchirierea unor echipamente aditionale (daca este cazul)

– perioada minima contractuala, adica acel interval de timp in care utilizatorul nu poate renunta la contract fara a plati taxe de reziliere anticipata – perioada limitata legal la 12 sau 24 de luni pentru contractele telecom

Mai multe detalii despre serviciile de telefonie, internet si televiziune se gasesc in InfoCentrul ANCOM, aici.

ANCOM

mai mult
Știință și tehnică

Tendințe tehnologice pentru media în 2018: Boții între jurnalism și spam

news

Boții sunt niște programe de care mulți dintre noi au auzit pentru prima oară în jocurile online, care execută automat anumite funcții. Exemple de aplicații pe care le asigură aceste programe automate sunt multiple, de la setarea unei alarme, la informații despre starea vremii sau căutări online și până la boți ce pot întreține conversații pe internet.

Siri și Cortana sunt exemple de boți folosiți de Apple și de Microsoft. Astfel de roboți au pătruns în social-media, locul unde unii dintre ei s-au făcut remarcați prin lipsa criteriile etice, derapaje rasiste, antisemite și homofobe, sintetizând „tot ce era mai bun” pe rețelele de socializare, așa cum a fost celebrul bot @Tai.ai al Microsoft. Alți boți au pur și simplu drept unic scop răspândirea de conținut de tip spam sau, și mai periculos, diseminarea de conținut de tip fake news.

Institutul Future Today (FTI) identifică boții printre tendințele cu cel mai mare potențial pentru anul 2018.

Înființat în 2006, acest institut își propune să-i ajute pe lideri și organizațiile pe care aceștia le conduc să se pregătească de azi pentru provocările cu care se vor confrunta mâine. FTI se concentrează exclusiv asupra modului în care noile tehnologii și ultimele descoperiri ale științei influențează sau afectează anumite domenii de afaceri, transformă forța de muncă și poate aprinde schimbări la nivel geopolitic.

În fiecare an, FTI publică câte un raport al tendințelor cu care se va confrunta plaja media în cursul anului următor. Dacă aceste tendințe se vor dovedi oportunități sau se vor transforma în amenințări pentru actorii media și consumatorii de media rămâne de văzut. Lista FTI pentru anul viitor cuprinde 75 de tendințe.

Tendințe 16 — 30

16. (ro)Boți

Pentru al treilea an pe lista trendurilor din media, boții promit să rămână o prezență constantă și în viitoarele rapoarte ale FTI. Recent, boții și-au făcut intrarea în vocabularul tuturor. În prezent sunt peste 30.000 de boți funcționali în social media. În ultima campanie electorală prezidențială din SUA, boții au avut un rol important, conform analiștilor. Conturi false pe rețelele de socializare, multe dintre care proveneau din Rusia, au reușit să-i provoace pe americani să se lanseze în discuții în contradictoriu, pe subiecte ce variau de la Donald Trump la politica de imigrare și taxe și au adus în prim plan subiectul anului: fake news. Pe măsură ce se produce tranziția de la boții de chat către interfețele vocale, redacțiile de presă trebuie să adopte o nouă strategie de interacțiune cu consumatorii de știri.

17. Interfețe vocale

Pentru al șaselea an pe lista tendințelor, interfețele vocale vor rămâne probabil o prezență constantă și pentru viitor, iar noi, consumatorii, ne putem aștepta să vorbim cu mașini, în diverse circumstanțe, pentru tot restul vieții. Aceste sisteme procesează semantica și limbajul natural, alături de datele noastre, pentru a anticipa ceea ce ne dorim.

Dacă ați folosit vreodată Siri, Google Now, Cortana sau Alexa (de la Amazon), atunci sunteți familiarizați cu interfețele vocale. În curând vom putea vorbi cu mult mai multe și mai prozaice dispozitive interconectate, cum ar fi termostatul din casă, cu mașina, frigiderul, căștile audio și chiar cu sticla de apă. Conform previziunilor, până în 2023, 50% dintre interacțiunile pe care americanii le vor avea cu diferite obiecte se vor face pe cale verbală. Astfel de sisteme vor pătrunde și în redacțiile de știri, oferindu-le reporterilor posibilitatea de a elabora o știre alături de o mașină inteligentă printr-o interfață conversațională.

18. Interfețe ambientale

Interfețele ambientale se află pentru al treilea an pe listă. Dacă ați interacționat până acum cu Google Now sau Alexa, sau dacă sunteți deținătorul unui Fitbit sau Samsung Gear, ori dacă folosiți gesturi pentru a deschide portbagajul mașinii, atunci înseamnă că sunteți familiarizat cu interfețele ambientale.

În această eră modernă, ce aparține informației, un adult ia în medie mai mult de 20.000 de decizii pe zi, dintre care 226 sunt legate de mâncare. Noile tehnologii promit să ofere sisteme de prioritizare a acestor decizii, vor fi capabile să ia anumite decizii în locul nostru și chiar să răspundă pentru noi în anumite situații, în funcție de circumstanțe.

19. Deep Linking

Sistemul Deep Linking (DL), aflat pentru al patrulea an (non-consecutiv) pe lista tendințelor semnalate de FTI, este folosit încă de la începutul telefoanelor mobile inteligente, făcând posibilă diseminarea datelor personale la toate aplicațiile din telefon. Acest sistem funcționează ca un hyperlink care îi trimite pe utilizatori la anumite ecrane din diferite aplicații.

Există trei tipuri de DL: tradiționale, de amânare și contextuale. Cele tradiționale îl trimit pe utilizator de la o aplicație sau site (cum ar fi un link postat pe Twitter) direct la aplicație, dacă aceasta este instalată. Cele de amânare ne trimit fie direct la conținut, dacă o anumită aplicație este instalată, fie la magazinul pentru aplicații dacă aplicația necesară nu este instalată. Cele contextuale asigură o informare mult mai robustă — ne poartă de la site la aplicație, sau de la aplicație la site, dar și de la aplicație la aplicație, și pot oferi informații personalizate. Spre exemplu, atunci când aterizați pe un aeroport, s-ar putea ca aplicația pentru o anumită linie aeriană să vă trimită un link direct către Uber.

Sistemul DL este de o importanță vitală pentru actorii din piața media, reprezentând o modalitate prin care utilizatorii sunt încurajați să continue să folosească aplicațiile de presă.

20. Boți de productivitate

Boții de productivitate îi ajută pe jurnaliști să-și îndeplinească sarcinile mai eficient și se află pentru al treilea an pe lista tendințelor semnalate de FTI. Slack, cu cei peste 5 milioane de utilizatori zilnici, dar și alte platforme precum Yammer, HipChat, Ryver, Zoom și Skype devin componente din ce în ce mai importante ale mediului redacțional modern.

21. Învățare adaptativă

Aflată în al doilea an de prezență pe lista tendințelor FTI, învățarea adaptativă poate fi folosită pentru a ajuta redacțiile de presă să deprindă aptitudinile de care vor avea nevoie în viitor. Atunci când redacțiile se confruntă cu provocări legate de venituri, domeniul dezvoltării profesionale este de obicei primul care are de suferit reduceri de buget. Sistemele de învîțare adaptativă vor reprezenta o alternativă eficientă la pregătirea profesională individuală, dezvoltarea leadershipului și organizarea de ateliere de lucru. Beneficiile evidente ale sistemelor de învățare online, adaptative (ușor de folosit, ieftine, personalizate) vor trebui analizate în comparație cu potențialele dezavantaje (interacțiuni reduse cu instructorul, concentrare pe răspunsuri și nu pe procesele care duc la obținerea răspunsurilor) înainte ca aceste sisteme să fie adoptate la scară largă.

22. Superspecializări

Superspecializările se află pentru al doilea an pe lista tendințelor concepută de FTI. Pe măsură ce ritmul de adoptare a noilor tehnologii în redacțiile de știri continuă să crească, nevoia unei forțe de muncă capabilă să se adapteze noilor platforme și să învețe noi lucruri devine extrem de importantă pentru dezvoltare. Pentru a contribui la pregătirea unor profesioniști capabili să învețe mereu lucruri noi, platforme precum Udacity dezvoltă cursuri de superspecializare în diferite domenii-nișă.

Sistemul de studii universitare clasice, de 4 ani, nu mai este suficient pentru nivelul de specializare pe care trebuie să-l obțină noua forță de muncă. Directorii de resurse umane încep să vadă educația ca pe un produs și încearcă să maximizeze profitul obținut prin educație. Odată cu dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială și a automatizării, jurnaliștii vor avea nevoie de un nivel ridicat de specializare care nu le este oferit deocamdată în universități. Compania Udacity, care oferă programe de superspecializare, a încheiat parteneriate cu San Jose State University și cu corporațiile Alphabet, Facebook și AT&T pentru specializarea angajaților. În 2016, Udacity a lansat chiar un nou program, denumit Nanodegree Plus, prin care le garantează studenților că vor obține un job în cel mult 6 luni după absolvire, în caz contrar urmând să returneze taxa de înscriere în acest program.

23. Știri de proximitate

Pentru al cincilea an pe lista tendințelor se află știrile de proximitate. Noile tehnologii pot fi programate să funcționeze ca niște relee de informații, transmițând și preluând informații de pe dispozitivele mobile și chiar din interiorul organismului nostru, menținându-ne conectați la rețeaua de informații.

Un exemplu deja foarte răspândit este cel al așa-numitelor „beacons” (faruri) — mici radiotransmițătoare Bluetooth — care pot fi programate să transmită și să recepționeze anumite informații prin intermediul telefoanelor mobile. Atunci când ne aflăm în proximitatea unei rețele, senzorii ne folosesc informațiile personale pentru a aduna date despre experiențele noastre. Aceste „beacons” se activează atunci când ne aflăm suficient de aproape de ele și sunt folosite frecvent în strategii de marketing. De asemenea, aceste dispozitive pot fi folosite și în cazul unor evenimente sportive, politice, culturale etc care beneficiază de o mare acoperire media, diseminând în întreaga zonă a evenimentului informații despre acesta. Un fel de știri de proximitate.

24. Recunoaștere și analiză a personalității

Noile instrumente de analiză centralizează datele personale ale utilizatorilor, comportamentul și preferințele lor pentru a genera un profil al personalității fiecăruia și pentru a putea preconiza cum va reacționa fiecare în diverse situații. Pentru al treilea an pe lista de tendințe, aceste instrumente pot fi folosite și în jurnalism pentru a personaliza interacțiunea cu clienții și chiar pentru a personaliza conținutul știrilor. Sistemele de recunoaștere a personalității pot fi folosite, alături de algoritmii de generare a limbajului natural, pentru a personaliza părți din știri, obținând astfel un produs de presă cu care cititorii individuali pot relaționa mai ușor.

25. Atenția

Pentru al patrulea an pe lista tendințelor întocmită de FTI, atenția a devenit o adevărată valută forte în această eră digitalizată. Pe măsură ce tehnologia a evoluat, organizațiile de presă și-au adaptat conținutul existent pentru ecranele calculatoarelor și pentru mereu noile noastre dispozitive mobile. Anul electoral 2016 din SUA a contribuit la o creștere a numărului consumatorilor de presă, dar a adus în prim plan și numeroase surse alternative de informație, atrăgând atenția consumatorilor asupra unor conținuturi de calitate îndoielnică, ce răspândeau informații false.

Atenția înseamnă bani pentru industria de publicitate și astfel organizațiile de presă trebuie să-și revizuiască strategiile pentru a ține cont de această sursă de bani. În viitor, fiecare organizație de presă va trebui să-și concentreze atenția asupra consumatorilor. În curând jurnaliștii vor munci alături de algoritmi pentru a oferi versiuni diferite ale aceluiași material de presă, în funcție de necesitățile consumatorilor.

26. Fragilitatea digitală

Pentru al treilea an pe listă, fragilitatea digitală desemnează faptul că materialele publicate de organizații de presă în format digital, pe site-urile proprii, pot dispărea ușor, prin închiderea respectivelor siteuri sau pot fi modificate prin atacuri cibernetice. O serie de articole de investigații premiată cu Pulitzer, despre un accident în care și-au pierdut viața 20 de copii și care a marcat o întreagă comunitate din Colorado a dispărut, pur și simplu, atunci când organizația de presă Rocky Mountain News a dat faliment.

Același fenomen se produce și pe siteurile oficiale, ale autorităților, în funcție de agenda politică în schimbare. Jurnaliștii, oamenii de știință și publicul larg din SUA au privit neputincioși cum guvernul american a șters studii, date și rapoarte privind, printre altele, fenomenul încălzirii globale, în cadrul unei strategii de a-și alinia conținutul la politica noii administrații Trump. Cum ar arăta o societate a viitorului dacă, brusc, peisajul media digital, din prezent, ar înceta să existe? Avem nevoie de arhive care să păstreze conținutul digital relevant pentru epoca noastră.

27. Transparență radicală

În cursul anului trecut, organizații de presă credibile s-au confruntat cu o criză a încrederii provocată de boții de pe Twitter, de extremiști politici și de autoritățile alese. Pentru al doilea an pe listă, transparența radicală pune la dispoziția publicului larg o imagine de ansamblu asupra modului în care o anumită știre a fost documentată, concepută și publicată.

Fenomenul „fake news” aflat în creștere a dus la pierderea încrederii publice în jurnaliști, iar pentru a redobândi credibilitate aceștia trebuie să adopte o transparență radicală în procesul de realizare a știrilor. Consumatorii de știri doresc să știe cum sunt acestea construite. Reporterii și redactorii ar trebui să explice la ce seturi de date au apelat și ce instrumente au folosit în realizarea diferitelor materiale de presă.

28. Produse media în ediție limitată

Aceste produse media se află pentru al treilea an pe listă. Unii actori de presă au început să experimenteze folosirea unor produse de presă temporare, podcast-uri care au un număr limitat de episoade, oferte prin SMS care se produc doar în anumite perioade de timp, în cursul unor evenimente etc. Organizațiile de presă care oferă produse media în ediție limitată pot genera modele pentru aceste produse pe care apoi să le reaplice de câte ori este cazul. BuzzFeed a propus un chatbot (robot conversațional) în timpul campaniei electorale din 2016, iar New York Times a lansat un serviciu de chat similar pe perioada Jocurilor Olimpice. Fie că este vorba despre un eveniment pregătit și anunțat din timp (alegeri, festivaluri, competiții sportive) sau de evenimente meteorologice predictibile, așa cum sunt relatările din sezonul uraganelor din Atlantic, organizațiile de presă au numai de câștigat, inclusiv în ceea ce privește vânzarea spațiului publicitar, din pregătirea și promovarea de produse media în ediție limitată.

29. Activitate editorială pentru grup țintă redus

Buletinele de știri, transmisiile în sistem podcast și rețelele de nișă care atrag audiențe mai mici au înregistrat o revenire semnificativă în perioada 2015 — 2017 și se află pentru al treilea an pe lista tendințelor FTI. Numărul de nișe este în continuă creștere. Dintr-o dată, aproape oricine, de la lideri politici internaționali la vecinul de scară, și-a deschis câte un podcast, a editat un buletin de știri sau și-a lansat propriul chat-bot. Sau toate la un loc. Acest lucru este posibil datorită unor servicii precum Mailchimp, TinyLetter (deținut tot de Mailchimp), Skype, Google Hang­outs, Garage Band, SoundCloud, Libsyn, Stitcher, Auphon­ic, SpeakPipe etc.

30. Nivel de notificare

Pentru al doilea an pe lista de trenduri, notificările sunt fragmente de informație, inclusiv update-uri, memento-uri și mesaje de la prieteni. Ele își fac loc pe ecranele blocate ale telefoanelor mobile și ale altor dispozitive mobile conectate.

Notificările sunt atractive pentru agențiile de știri pentru că atrag atenția utilizatorilor atunci când atenția acestora este mai vulnerabilă. Profitând de teama noastră de a nu pierde ceva important, notificările ne tentează să ne deschidem telefonul pentru a vedea despre ce este vorba. Utilizatorii care optează să primească notificări atunci când instalează o anumită aplicație, folosesc de până la de două ori mai mult respectiva aplicație.

Problema este că, în prezent, suntem bombardați cu notificări — de la sistemul de operare, de la antivirus, de la serviciile de urgență ale autorităților, aplicațiile meteorologice, jocuri, rețele sociale etc. Notificările însoțite de fotografii sau de emoticoane sunt mai bine primite. Actorii de presă vor trebui să dezvolte noi tactici și strategii pentru a se asigura că notificările lor vor fi remarcate de utilizatori din avalanșa de alte notificări pe care aceștia le primesc.

C.B.

mai mult
Știință și tehnică

Geniul român care sperie marii producători de ENERGIE ELECTRICĂ

inventator-generator

Gavrilaș Gabriel Dumitru a inventat un generator electric care folosește APĂ în circuit închis cu presiune de aer. Din nefericire, instituțiile statului continuă să ignore oamenii cu potențial ai României. Gavrilaș Gabriel Dumitru este un autodidact de excepție, medaliat cu aur, care locuiește în Onești. Povestea dânsului nu este una tocmai fericită, deoarece Gabriel are probleme de sănătate, iar statul nu face nimic pentru a-l ajuta.

Vă prezentăm mai jos explicația lui Gavrilaș Gabriel, referitoare la generatorul electric.

Esta vorba despre o instalație de generare a energiei electrice care folosește apa în circuit închis cu presiune de aer. Presiunea de aer este dată de neutralizarea în apă a unei substanțe bazice (bicarbonatul de sodiu) de către o substanță acidă (acidul citric) din care rezultă un gaz (dioxidul de carbon) care neavând pe unde ieși, formează o anumită presiune de aer pe care instalația o foloșeste pentru a imprima apei, forța necesară învârtirii turbinei hidraulice. Apa este urcată (dupa ce a învartit turbina hidraulică) înapoi în vasul de alimentare de către o pompă de apă care este acționată de o mică parte din energia electrică produsă de către instalație. În felul acesta nu este nevoie să alimentăm în mod constant instalația cu apă.

Invenția lui Gavrilaș Gabriel este una revoluționară, deoarece, generatorul de curent NU poluează iar costurile ”necesare” sunt infime.

Sursa articol: extranews.ro

mai mult
Știință și tehnică

Inteligenţa artificială – oportunitate sau ameninţare? Om şi suflet sau cyborg şi nemurire?

inteligenta artificiala

Inteligenţa artificială (AI – Artificial intelligence), un veritabil tsunami tehnologic, pare a fi, în prezent, domeniul celor mai îndrăzneţe fantezii, dar şi o mare sperietoare. Mulţi se întreabă până unde poate ajunge şi dacă va reuşi inteligenţa artificială, în mod paradoxal, să depăşească inteligenţa umană, adică tocmai pe aceea care a creat-o.

Într-o carte apărută în 2011, “Războiul inteligenţelor”, chirurgul francez Laurent Alexandre, unul dintre cei mai subtili şi vizionari analişti ai revoluţiei tehnologice, sublinia că inteligenţa artificială şi-a pus deja amprenta asupra modului nostru de viaţă, că domeniul progresează într-un ritm mult mai rapid decât a fost anticipat şi că, pe de altă parte, sistemele de învăţământ, care se reformează foarte greu, pregătesc specialişti în domenii depăşite şi fără a ţine seama de piaţa muncii. Cum vor putea copiii de astăzi, se întreabă autorul cărţii, să rămână competitivi în raport cu inteligenţa artificială (AI) şi cum va rezista creierul nostru biologic sau cum s-ar putea ca inteligenţa artificială şi inteligenţa umană să fie doar complementare, fără a intra într-o competiţie nocivă?

Inteligenta artificiala, oportunitate sau amenintare

Ce scenariu va alege umanitatea? Va opta pentru un anume “upgrade” al creierului biologic, oamenii rămânând, în esenţă, oameni? Sau vom deveni un fel de cyborgs? Se va limita sau se va interzice inteligenţa artificială?

Inteligenţa artificială (AI) este un concept care se defineşte ca totalitatea teoriilor şi a tehnicilor care au ca rezultat realizarea dispozitivelor/sistemelor inteligente. Face parte din categoria ştiinţelor cognitive, în care se reunesc aspecte din neurobiologia computaţională (reţele neuronale artificiale – ANN, artificial neural network), logica matematică şi informatică.

Punctul de plecare al cercetărilor în acest domeniu se află în anii 1950, prin căutările si analizele matematicianului şi informaticianului englez Alan Turing, care se întreba, la momentul respectiv, dacă maşinile pot să “gândească”, propunând şi un experiment, cunoscut astăzi sub denumirea de Testul lui Turing, un test de inteligenţă artificială, bazat pe capacitatea unui dispozitiv de a imita conversaţia umană.

Testul Turing
Testul Turing

Mai exact, acest test, în care un computer este programat să se comporte asemănător oamenilor, acceptând întrebări şi dând răspunsuri în limbajul obişnuit, natural (nu în unul de programare) constă în următoarea situaţie: cineva, o persoană, trebuie să discearnă dacă răspunsurile la nişte întrebări, date în scris, sunt ale unui om sau ale unui computer. Dacă răspunsurile sunt atât de convingătoare încât persoana nu poate face diferenţa între om şi computer, cel din urmă a trecut testul, “gândeşte”.

De fapt, testul Turing nu testează propriu-zis inteligenţa, ci dacă o maşină este capabilă să se comporte asemenea oamenilor, dat fiind faptul că un comportament inteligent nu înseamnă automat şi comportament uman. Există comportamente umane neinteligente (tentaţia de a minţi, de a înşela, de a insulta, greşeli inerente în scriere etc.), iar dacă un computer nu le poate imita nu trece testul.

Când s-a acordat pentru prima dată Premiul Loebner, în 1992 – un premiu pentru inteligenţa artificială, care se apropie cel mai mult de comportamentul uman, având la bază testul Turing – acesta a fost câştigat de un program de terapie, PC Therapist, conceput să susţină o conversaţie foarte credibilă, cu calm şi chiar cu umor uneori, dar programat să mai facă şi greşeli în scris. Revista The Economist a comentat pe larg situaţia, într-un articol intitulat “Artificial Stupidity”, arătând că victoria s-a datorat exclusiv capacităţii computerului de a imita erori de scriere umană şi că ar fi imposibil să acceptăm vreodată că simularea unui comportament uman poate fi o dovadă că inteligenţa artificială ar fi superioară inteligenţei umane.

Transumanismul (H+) şi high technology

Inteligenta artificiala

Între timp, progresele în high technology (High Tech) – biotehnologie, nanotehnologie, neuroetică, roboetică (etică aplicată domeniului roboticii) etc.- au fost uriaşe, a luat naştere chiar o mişcare transumanistă (H+) internaţională, fondată de oameni de ştiinţă şi artististi, care postulează că tehnologiile şi ştiinţele asociate vor fi capabile să îmbunătăţească aptitudinile şi abilităţile fizice şi mentale ale omului, să elimine prostia, boala, suferinţa, îmbătrânirea etc., până într-acolo încât să se poată vorbi de o civilizaţie şi cultură postumană.

Transumanismul, asociat inteligenţei artificiale, a stârnit vii controverse. Francis Fukuyama, filosof, economist, specialist în ştiinţele politice, din SUA, declară, în legătură cu transumanismul, că este una dintre cele mai periculoase idei, în privinţa viitorului omenirii, în timp ce susţinătorii mişcării nu contenesc să afirme că aceasta ilustrează cele mai îndrăzneţe, imaginative, curajoase aspiraţii ale umanităţii.

Bill Gates, cel mai bogat om din lume, fondator Microsoft, deschizător de drum în micro-informatică, o personalitate a cărui opinie nu poate fi ignorată, insistă asupra faptului că trebuie să se păstreze o anumită prudenţă când este vorba de dezvoltarea inteligenţei artificiale, care ar putea deveni periculoasă, dacă inteligenţa umană îşi pierde echilibrul, menirea şi sensul.

Este de remarcat şi o altă realitate, deloc neglijabilă, aceea că susţinătorii transumanismului sunt, majoritatea, atei şi adepţi ai materialismului (concepţie filosofică în viziunea căreia singura realitate este materia, orice lucru înseamnă materie, orice fenomen este rezultatul interacţiunii în concret, nimic nu există dincolo de aceasta).

Transumanistii nu cred în transcendenţa sufletului, mai mult, merg până acolo încât să afirme şi să creadă în compatibilitatea dintre spiritul uman şi cel informatic, conştiinţa umană putând fi transferată, la un moment dat, spun ei, în mediile alternative, o tehnică speculativă cunoscută sub denumirea de Whole Brain Emulation (WBE)/Mind upload/Brain upload, care ar permite transferarea spiritului/creierului uman computerului, computerul ar funcţiona ca un simulator, fără a se mai face deosebirea între un creier biologic real şi unul simulat. Transferul structurilor neoronale ale unui individ într-un sistem numeric ar putea, aşadar, să simuleze comportamentul cognitiv al omului.

Omul cyborg – modelul viitorului?

Neil, omul cyborg
Neil, omul cyborg

Inteligenţa artificială (AI) este, indiscutabil,cel mai provocator domeniu al cercetării actuale. Fuziunea dintre om şi un sistem computerizat, omul-cyborg, nu mai pare a fi doar o proiecţie science-fiction.

De exemplu, proiectul Blue Brain (Creierul albastru), început în 2005, la Universitatea Politehnică din Lausanne, Elveţia, în colaborare cu IBM, de către un grup de 35 de informaticieni, matematicieni, biologi şi fizicieni, are ca obiectiv crearea unui creier artificial. Deocamdată se lucrează la simularea unei coloane neocorticale, parte a creierului responsabilă cu gândirea conştientă, în acest scop modelând 10 000 de neuroni virtuali, conectaţi prin 30 de milioane de sinapse şi câţiva kilometri de fibre. Probabil că primul creier virtual de mamifer, spun cei implicaţi în proiect, va fi funcţional în 2018.

Pentru faza actuală a proiectului Blue Brain, se folosesc 8 000 de calculatoare, care efectuează 22 800 miliarde de operaţiuni/secundă. Puterea de calcul a următoarei generaţii de computere pe care o vor folosi va fi de un milion de miliarde de operaţiuni pe secundă, consumând 3 milioane de waţi, care costă trei milioane de dolari pe an. Proiectul a fost finanţat iniţial de guvernul elveţian, apoi din donaţii private.

Cu scopuri similare cu ale proiectului Blue Brain, a fost demarat, în SUA, în 2013, Brain Activity Map Project, în Europa, Deep Coder (în colaborare cu Universitatea Cambridge), de asemenea Human Brain Project, un proiect de anvergură, cu finalitate în 2024, în valoare de 1,19 miliarde euro, jumătate din sumă fiind asigurată de Uniunea Europeană.

Google şi proiectul Calico – omul nemuritor

Omul cyborg
Omul cyborg

Google Inc., cea mai puternică marcă globală, corporaţia care administrează şi motorul de căutare cu acelaşi nume, prin proiectul Calico, declară că se arată interesată de valorificarea tehnologiilor avansate, în domeniul inteligenţei artificiale, pentru combaterea bolilor şi pentru creşterea speranţei de viaţă. Calico este o societate de biotehnologie, fondată de Google, în 2013, cu sediul în complexul Goole X Lab, situat, o parte în campusul Mountain View, din California, altă parte într-un loc ţinut secret.

Poate nu întâmplător, de câţiva ani, Google a devenit unul dintre principalii sponsori ai mişcării transumaniste, prin fondurile obţinute din nanotehnologie, informatică şi ştiinţe cognitive şi prin personalitatea şi angajamentul lui Raymond Kurzwell, inginer şi cercetător american, specialist în inteligenţa artificială. Acesta declara, nu cu mult timp în urmă, că “Nemurirea va fi accesibilă fiinţei umane, începând cu anul 2045” şi că se pot crea corpuri virtuale şi o realitate virtuală, la fel de ‘realiste” ca realitatea” – afirmaţie şocantă, mai ales că vine din partea unui om de ştiinţă.

Inteligenta artificiala

 

Tendinţele începutului de mileniu trei ne arată că ştiinţa şi tehnologia se îndreaptă spre teritorii greu de evaluat. O întrebare devine recurentă: Care este Omul spre care ne îndreptăm? Unul ale cărui gânduri, emoţii, decizii să fie controlate printr-o simplă apăsare de buton? Care este idealul pe care îl caută umanitatea sau, poate, doar câţiva? Unul “îmbunătăţit” prin cuceririle High Tech, omul-maşină, un cyborg? Se ard etape? Se poate ignora dimensiunea noastră metafizică? Ce facem cu sufletul? Devenim himere, hibrizi, imagini condensate în care se combină programat concretul şi imaginaţia?

Inteligenţa artificială poate îmbunătăţi enorm realitatea în care trăim, până la un punct, dar ceea ce omul a căutat dintotdeauna, cu obstinaţie, nu a fost numai bunăstarea materială, fizică, lucruri fireşti de altfel, dar, mai ales, dimensiunea lui spirituală, esenţa sufletului, partea de inefabil fără de care fiinţa nu este completă. Se pare că în această zonă marile proiecte lipsesc cu desăvârşire.

destepti.ro

mai mult
Știință și tehnică

PERICOLUL de a te juca de-a DUMNEZEU: „România poligon de testare pentru armamentul geoclimatic”

vreme2

Viscol în plină primăvară şi chiar ninsori în mijlocul verii, perioade lungi de secetă severă în toiul cărora apar furtuni violente cu grindină mare cât un ou de găină, tornade şi ploi torenţiale. Toate s-au întâmplat deja în România şi asta ne aşteaptă şi în continuare. Este avertismentul oficial al meteorologilor.

15 judeţe din România au fost în ultimele zile sub cod portocaliu de vânt şi ninsori puternice. Meteorologii recunosc că au înregistrat recorduri de frig pentru această perioadă.  La Miercurea Ciuc, pe 22 aprilie dimineaţa au fost minus 9 grade Celsius, cea mai redusă temperatură înregistrată pentru această zi din 1969 încoace. Asta, după ce cu mai puţin de o săptămână în urmă au fost temperaturi de peste 20 de grade Celsius la amiază. Acest episod de vreme severă a lovit toată Europa, din estul Franţei până în Rusia, însă la noi a fost accentuat de un ciclon mediteranean, mai spun meteorologii. Tot ce este scris anterior este introducerea la un articol apărut astăzi în agroinfo.ro

Americanii au spus clar, încă de anul trecut(?), că ne confruntăm, până la sfârşitul lunii aprilie, cu La Niña, fenomenul opus lui El Niño. Asta înseamnă frig, îngheţ, zăpezi. Când se termină La Niña, vin căldurile, cu care am mai avut de-a face. Ce anticipasem eu era luna mai şi iunie cu grindină şi nu cred că se va schimba lucrul ăsta. Dacă vă uitaţi pe Foreca, dar nu e treaba noastră, a fermierilor, să ne uităm, o să vedeţi că masele de aer rece şi cald alternează, e plin de avertismente de genul „Thunder storm”, adică  tunete şi fulgere, o să cadă grindina, deci oricum dacă scăpăm acum, şi numai de la Dumnezeu scăpăm, cu recolta împuţinată, ce scapă va fi topit de grindină.

Din rândurile de mai sus tragi concluzia că ”lumea” știe de niște mișcări pe fronturile atmosferice. Pe deasupra capetelor noastre se poartă un adevărat război.

„Ţara noastră se confruntă, în anii aceștia, cu fenomene meteo extreme: caniculă în sud şi sud-est, instabilitate accentuată în alte zone şi ploi torenţiale care au dus la inundaţii. Aceste manifestări violente ale vremii ar putea fi provocate, potrivit generalului Emil Străinu, chiar de mâna omului.

Știrile meteo o iau razna

”Ne aflăm în plin cod galben de caniculă, valabil până vineri în sudul şi sud-estul ţării, precum şi în Capitală. La polul opus, îndeosebi în zonele montane, instabilitatea atmosferică se va accentua şi vor fi averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului şi, mai grav, căderi de grindină.

Mari suprafeţe de culturi agricole au fost afectate deja de aceste fenomene extreme, pagubele fiind însemnate. De asemenea, din cauza averselor torenţiale s-au format viituri care au distrus case şi gospodării. În comuna Cuci, din judeţul Mureş, numeroase case au fost avariate de ceea ce localnicii au descris ca fiind o tornadă.”

Acest tablou ne arată o Românie practic sub asediul fenomenelor meteo extreme. O posibilă cauză a acestor manifestări concertate ne-a dat-o generalul Emil Străinu. „Toate aceste fenomene pot fi controlate de om. Este o tehnologie veche, din anii ’50-’60, iar marile puteri dispun la ora asta de ea”.grindina-650x435

„Marile puteri îşi plătesc reciproc poliţe”

L-am întrebat pe generalul Străinu ce legătură este între această tehnologie şi ceea ce se petrece în ţara noastră. „Prin intermediul ei, marile puteri îşi plătesc reciproc poliţe, fără să mai folosească tancuri şi rachete, războiul economic şi alte mijloace. Războiul economic îl fac distrugându-ţi recoltele, câmpurile de legume şi de fructe, pomii fructiferi, viile.

Este un război între Est şi Vest. Primele cinci mari puteri ale lumii sunt deţinătoare a ceea ce se numeşte arma meteorologică şi desfăşoară războiul meteorologic. E foarte simplu. România, de peste 35-40 de ani, este un poligon de încercare a armelor geoclimatice”, a declarat, pentru „ring”, generalul Emil Străinu.

„În 2005 s-a dorit distrugerea agriculturii româneşti”

Am mers mai departe şi l-am rugat pe generalul Străinu să ne explice cine şi de ce ar vrea să pună la cale o astfel de acţiune. „Cine are interese reglează cumva aceste lucruri, pentru ca interesele proprii să fie cele care să primeze.

A nominaliza pe cineva ar fi o greşeală. Sunt astfel de forţe şi ei le folosesc. Cu aproximativ 10 ani în urmă, în 2005, când pe piaţa românească şi-au făcut intrarea mari furnizori de legume şi fructe din centrul Europei şi din Asia, s-au produs fenomene asemănătoare. S-a dorit distrugerea agriculturii şi a pomiculturii româneşti.

E clară treaba”, ne-a spus generalul, care a adăugat că deocamdată nu există soluţii pentru rezolvarea acestei situaţii. „Nu avem ce să facem, pentru că la nivel decizional nu avem oameni care să înţeleagă acest lucru. Dosarul care s-a făcut în 2005, la marile inundaţii de atunci, este secretizat şi acum, este secret de stat la parlament”.

„Tornade o să fie în toată ţara”

Un fenomen pe care îl vedeam doar la televizor, tornada, a apărut în ultimii ani şi în România. Zilele trecute, în localitatea Cuci, din judeţul Mureş, o furtună violentă, care a durat aproximativ 15 minute, a distrus acoperişurile a mai mult de 300 de case. Generalul Străinu a corelat această nefericită întâmplare cu alta, mult mai gravă, care a avut loc cu câţiva ani în urmă.

tornada-ro

„Când a fost prima tornadă, de la Făcăieni, eu am explicat că este tornadă. La vremea respectivă eram cadru activ şi era să fiu trecut în rezervă, fiind acuzat că vorbesc prostii. Abia după câţiva ani s-a recunoscut faptul acesta, iar astăzi toată lumea vorbeşte de tornade. La vremea aceea, eu eram cel asincron”, ne-a mai spus generalul Străinu, care a dat şi un avertisment pentru viitor. „Tornade o să fie în toată ţara, pe toată perioada verii. Ăsta e doar începutul ”.

„Solstiţiul de vară şi luna roşie sunt fenomene astronomice periodice, care nu au niciun efect asupra elementului meteorologic.”, Gen. Emil Străinu.”[1]

Descoperă lumea

mai mult
Știință și tehnică

„Ereticii” din Silicon Valley se dezic de internet, regretând dependența de tehnologie

internet

Cativa fosti angajati Google, Facebook si Twitter militeaza impotriva tehnicilor prin care aceste companii si altele ca ele isi influenteaza miliardele de utilizatori.
Sunt chiar oamenii care au creat, pe la 20 si ceva de ani, produsele despre care spun ca au ajuns sa dea dependenta, arata The Guardian intr-un amplu articol.
In urma cu zece ani, Justin Rosenstein a creat butonul „like” pentru Facebook. S-a dovedit a fi modul perfect de a exploata nevoia de aprobare a utilizatorilor. Ideea a fost preluata sub diferite forme de Twitter si apoi de Instagram, iar succesul social a inceput sa se masoare in „like”-uri si inimioare.
Astazi, la 34 de ani, Rosenstein si-a limitat drastic utilizarea de aplicatii si prezenta pe site-uri ca cel la constructia caruia a pus el insusi umarul.

Rosenstein face parte dintr-un grup restrans, dar in crestere, de „eretici” din Silicon Valley care denunta amploarea luata de asa-numita „economie a atentiei”: atentia unei persoane este, in era digitala, cea mai pretioasa resursa si ea trebuie obtinuta pentru ca acea persoana sa fie motivata sa cumpere bunuri sau sa actioneze intr-un anumit fel.
Acesti disidenti, designeri, ingineri sau manageri de produs, sunt oameni care au lucrat direct la construirea lumii digitale de care incearca acum sa se elibereze.
„Este foarte comun ca oamenii sa aiba cele mai bune intentii atunci cand creeaza un lucru, dar acesta sa aiba, in mod neintentionat, consecinte negative”, spune Rosenstein, care conduce acum o companie a carei misiune este imbunatatirea productivitatii la birou, pentru jurnalistii britanici.
Pe langa faptul ca creeaza dependenta, tehnologia contribuie la fenomenul cunoscut ca „atentie partiala continua”, care limiteaza considerabil capacitatea oamenilor de a se concentra si poate avea chiar un efect de reducere a IQ-ului.
Rosenstein si cei care ii impartasesc vederile cred ca dependenta de social media este responsabila pentru evenimente ca Brexit-ul sau victoria lui Donald Trump. Se vorbeste chiar de o rasturnare a sistemului politic, care, necontrolata, creeaza o situatie ingrijoratoare pentru viitorul democratiei.
Nir Eyal organizeaza conferinte la care participantii platesc pana la 1.700 de dolari pentru a invata cum sa manipuleze oamenii pentru a le folosi produsele.
„Tehnologiile pe care le avem s-au transformat in obsesii, daca nu chiar in adevarate dependente. Este impulsul de a verifica o notificare de mesaj, de a vizita YouTube, Facebook sau Twitter doar pentru cateva minute, trezindu-ne apoi ca inca ne uitam la postari o ora mai tarziu. Nimic nu se intampla din intamplare, ci asa cum au intentionat creatorii lor”, spune Eyal.
Totusi, in timp ce le spune ascultatorilor sai sa nu abuzeze de designul persuasiv, Eyal apara tehnicile pe care le preda si ii contrazice pe cei care compara dependenta de tehnologie cu drogurile.
„Nu ar trebui sa ii invinovatim pe producatori pentru ca produsele lor sunt atat de bune incat vrem sa le folosim”, sustine el.
Ofera, pe de alta parte, sfaturi pentru a rezista tentatiei. In casa lui, de exemplu, accesul la internet este oprit dupa un anumit interval. „Ideea este sa ne amintim ca nu suntem lipsiti de putere. Detinem controlul”, insista Eyal.
Tristan Harris, un fost angajat Google care a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai industriei, nu este de acord.

„Mintile noastre pot fi manipulate. Alegerile noastre nu sunt asa libere cum credem. O mana de oameni, care lucreaza la o mana de companii din industrie, influenteaza prin alegerile lor ceea ce milioane de oameni gandesc astazi”, a spus Harris, care are 33 de ani, la o conferinta TED recenta din Vancouver.
Este modul in care LinkedIn exploateaza nevoia de reciprocitate sociala pentru a-si extinde reteaua, prin care YouTube si Netflix pornesc automat videoclipuri si urmatoarele episoade sau prin care Snapchat le arata utilizatorilor cate zile la rand si-au trimis poze, incurajand comunicarea aproape constanta de teama de a nu pierde aceasta „realizare”.
Companiile de social media pot influenta chiar si momentul in care o persoana primeste „like”-uri pentru postarile sale, asigurandu-se ca acestea ajung in momente de vulnerabilitate sau de plictis (da, este incredibil cat de bine au ajuns sa isi cunoasca utilizatorii).
Aceste tehnici pot fi vandute celui care ofera cel mai mult, care poate fi un comerciant sau poate fi un grup din Moscova care urmareste sa influenteze rezultatul alegerilor in Winsconsin, sustine Harris.
Alte tehnici de manipulare constau in elemente de design precum culoarea rosie, care alerteaza, pentru notificari. Se profita de aceleasi slabiciuni psihologice care creeaza dependenta de jocurile de noroc: recompensele variabile. Te asteapta o surpriza in spatele acelor iconuri rosii.
Prin aceeasi logica se explica si folosirea excesiva a mecanismul „pull-to-refresh”, implementat prima data de Twitter, prin care se actualizeaza feed-ul.
Designerul care a dezvoltat mecanismul, Loren Brichter, spune ca nu si-a propus niciodata ca acesta sa creeze dependenta.
„Am doi copii si regret fiecare minut in care nu le acord atentie pentru ca sunt distras de telefon”, spune Brichter.
La fel ca Rosenstein, a blocat anumite site-uri, a oprit notificarile, incearca sa stea mai putin pe Twitter si tine telefonul in bucatarie noaptea.
„Smartphone-urile sunt instrumente foarte folositoare. Dar creeaza dependenta. Inainte nu eram suficient de matur pentru a ma gandi la lucrurile acestea”, recunoaste Brichter.
„Aceste aplicatii conecteaza oamenii. ESPN te anunta ca s-a terminat meciul, WhatsApp iti ofera un mesaj gratuit de la o ruda din Iran care nu are abonament”, argumenteaza Chris Marcellino, care a lucrat la tehnologia prin care utilizatorii Apple primesc alerte in timp real de la dezvoltatorii de aplicatii.
Roger McNamee, care a beneficiat substantial de pe urma unor investitii profitabile la Google si Facebook, le reproseaza acum celor doua companii ca misiunile lor originare au fost distorsionate de banii pe care i-au castigat din vanzarea de reclame.
McNamee crede ca ar trebui sa existe norme mai sticte de reglementare, desi se teme ca au ajuns prea mari pentru a mai fi controlate.
Iar daca singura grija este maximizarea profitului, riscam sa ajungem intr-o distopie, mai spun oamenii citati de publicatia britanica.
James Williams, un fost strateg Google, a creat impreuna cu Harris grupul „Time Well Spent”, prin care militeaza pentru o schimbare a modului in care este gandit designul produselor digitale.
Potrivit lui Williams, nu statul atotstiutor imaginat de George Orwell este marea amenintare la adresa democratiei ci, asa cum a prezis un alt scriitor britanic, Aldous Huxley, mai subtila putere a manipularii psihologice.

ziare.com

mai mult
Știință și tehnică

NASA anunță că în Sistemul Solar ar trebui să se afle încă o planetă și aceasta este un „super-pământ”

nibiru

Ipotetica Planetă X, denumită de unii Nibiru sau pur și simplu Planeta 9, se află undeva la limitele Sistemului Solar, iar astronomii sunt determinați să o găsească, conform unui comunicat al NASA în care se precizează că au fost descoperite numeroase dovezi indirecte ale existenței acestei planete și că devine „greu” să ne imaginăm Sistemul Solar fără această lume nevăzută, informează Space.com.

Această ipotetică planetă ar fi de aproximativ 10 ori mai masivă decât Terra și se află la mare distanță, la marginea Sistemului Solar, de aproximativ 20 de ori mai departe de Soare decât planeta Neptun (care se află la o distanță medie față de Soare de 4,5 miliarde de kilometri). Astfel, Planeta 9 ar realiza rotație completă în jurul Soarelui într-un interval de timp de până la 20.000 de ani. Deși încă nu a fost observată direct, astronomii au descoperit o serie de caracteristici ale Sistemului Solar care pot fi explicate cel mai bine de prezența celei de-a 9-a planete, conform NASA.

„Există în prezent cinci linii diferite de dovezi obținute prin observații care indică existența Planetei 9”, susține Konstantin Batygin, astrofizician și planetolog la Institutul Tehnologic din California (Caltech), din Pasadena. „Dacă am renunța la această explicație și Planeta 9 nu ar exista, atunci am genera mai multe probleme decât am rezolva. Din start ar trebui să rezolvăm cinci noi probleme și ar trebui să venim cu cinci teorii diferite pentru a le rezolva”, a adăugat el.

În 2016 Batygin și colegul său, Mike Brown, astronom la Caltech, au publicat un studiu care își bazează concluziile pe simulările computerizate ce au ținut cont de orbitele circumsolare neobișnuite pe care le au câteva dintre obiectele mari din Centura Kuiper, centura de asteroizi, comete și planetoizi ce se întinde dincolo de orbita planetei Neptun (de unde și denumirea de obiecte transneptuniene).

Mai exact, șase astfel de obiecte se deplasează în jurul Soarelui pe orbite eliptice care sunt îndreptate în aceeași direcție, chiar dacă fiecare dintre aceste obiecte se deplasează prin spațiu cu viteze diferite. În plus, orbitele celor șase obiecte transneptuniene au același unghi de înclinare de 30 de grade prin raport cu planul relativ al orbitelor celor opt planete cunoscute din sistemul nostru solar.

Folosind simulări computerizate ale Sistemului Solar în care au introdus și Planeta 9, Batygin și Brown au arătat că ar trebui să existe și mai multe obiecte înclinate până la 90 de grade prin raport cu planul solar. Investigații ulterioare au demonstrat că sunt cunoscute deja cinci obiecte transneptuniene care respectă acești parametri.

De atunci, astronomii au descoperit noi dovezi care susțin existența Planetei 9. Cu ajutorul lui Elizabeth Bailey, astrofizician și planetolog la Caltech, Batygin și Brown au demonstrat că influența Planetei 9 ar fi determinat înclinarea planurilor orbitale ale tuturor celorlalte planete din Sistemul Solar — care orbitează în jurul Soarelui într-un plan înclinat cu aproximativ 6 grade față de ecuatorul solar.

„De-a lungul unor perioade lungi de timp, Planeta 9 va face ca planul întregului sistem solar să se balanseze, în cadrul procesului de precesie”, susține Batygin.

De asemenea, cercetătorii au demonstrat modul în care prezența Planetei 9 poate explica de ce obiectele din Centura Kuiper orbitează în direcția opusă tuturor celorlalte obiecte din Sistemul Solar.

„Niciun alt model nu poate explica ciudățenia acestor orbite puternic înclinate. Se pare că Planeta 9 asigură terenul natural în care astfel de ciudățenii orbitale să se producă. Aceste obiecte au fost scoase în afara planului Sistemului Solar de influența Planetei 9 și apoi au fost risipite spre interior sub influența lui Neptun”, a mai adăugat Batygin.

Sursa: Agerpres

mai mult
Știință și tehnică

Inovație a cercetătorilor români: Bacteriile imune la antibiotice, distruse cu suplimente alimentare pe bază de ou

ou_crud

Peste 23.000 de oameni mor, în fiecare an, din cauza unor boli provocate de bacterii rezistente la antibiotice. Dar E-Coli, Stafilococul Auriu și alte microorganisme letale pot fi combătute și cu suplimente alimentare pe bază de ou. Descoperirea aparține unor cercetători români care au observat că în gălbenuș se află o substanță care distruge infecțiile.

La câțiva kilometri distanță de forfota Bucureștiului, o companie specializată în producția de vaccinuri pentru păsări, a realizat o premieră mondială, care ar putea salva mii de vieți omenești. Cercetătorii au pregătit o serie de suplimente alimentare care pot combate cu succes E-Coli, Stafilococul Auriu și alte bacterii letale rezistente la antibiotice.

Totul a început în anul 2010, când cercetătorii, în colaborare cu specialiștii Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș, au recoltat bacterii de la pacienții care nu răspundeau la tratamentul cu antibiotice. Bacteriile au fost folosite la realizarea unui vaccin pentru găini. Biologii au observat că în gălbenușul de ou este prezentă Imunoglobulina Y, o substanță care distruge cele mai periculoase bacterii.

Pe baza imunoglobulinei Y au fost realizate mai multe suplimente alimentare care sunt consumate, în prezent, de mii de români care suferă de infecții. Produsele au fost avizate de Institutul de Bioresurse Alimentare și ar urma să fie testate și în spitale.

În prezent, românii ocupă locul al doilea în Europa la consumul de antibiotice în Europa. Din cauza excesului de antibiotice, tot mai multe bacterii care provoacă boli grave se adaptează la tratamente mai puternice.

TVR

mai mult
Știință și tehnică

ENERGIA NEAGRĂ – După UN SECOL, istoria este RESCRISĂ

blackenergy

Cercetătorii ștințifici au dezvoltat și au oferit noi detalii despre o teorie oferită societății de Albert Einstein, în urmă cu o sută de ani.

Profesorul Gong-Bo Zhao, de la Institutul de Cosmologie și Gravitație al Universității din Portsmouth, a cercetat amănunțit energia întunecată din Univers și afirmă că aceasta nu are la bază constanta cosmologică prezentată de Einstein, precizează descoperă.ro.

”Suntem impresionaţi că prin intermediul observaţiilor din prezent putem cerceta energia întunecată. Suntem nerăbdători să descoperim noi caracteristici şi originea acesteia”, a afirmat profesorul.

Proprietăţile fizice ale energiei întunecate sunt reprezentate de către Ecuaţia stării (EoS), reprezentată prin raportul dintre presiune şi densitatea energiei întunecate.

Astfel că enegia întunecată este o constantă cosmologică, adică energia de vid cu o constanţă EoS de -1. Conform unei metode dezvoltate de profesorul Zhao în 2016, echipa a descoperit dovezi ale dinamicii energiei întunecate la un nivel semnificativ de 3,5 sigma. Fapt ce sugerează că sursa energiei întunecate nu este energia de vid , ci un câmp dynamic, mai menționează sursa citată.

Descopera.ro

mai mult
1 2 3 4
Page 1 of 4