close
Extern

De la Plehve la Putin, KGB-iștii care au răspândit teroarea

Incepand cu Opricina lui Ivan cel Groaznic si Ohrana tarista, continuand cu temuta CEKA a lui Felix Dzerzhinsky, devenind prin restructurari succesive – GPU, OGPU, NKVD, MGB – KGB-ul sovietic, Rusia si-a impus dominatia pe frontul secret, evidentiindu-se prin numeroase metode si practici inovatoare in domeniu, aplicate in cadrul unor operatiuni minutios concepute, care au creat un adevarat mit in jurul serviciilor sale secrete.
In timpul domniei lui Nicolae II au reinceput atacurile bazate pe asa-zisa fabricare a azimei de Pesah cu sange de copil crestin. Scandalul international suscitat de acest proces a obligat tribunalul tarist sa dovedeasca falsitatea marturiilor acuzarii. n aceeasi perioada au aparut faimoasele „Protocoale ale inteleptilor Sionului” (1905), fals al Ohranei tariste, menit sa-i prezinte pe evrei ca parte dintr-un urias si nociv complot international ce vrea sa puna stapanire pe intrega lume, scrie The Times, care a realizat un top zece al celor mai groaznici zece agenti KGB.
1. Vyacheslav Konstantinovich von Plehve a fost ministrul Internelor din Rusia si totodata capul serviciilor secrete tariste Ohrana, care se ocupa de securitatea statului, in perioada 1881 – 904. Desi era seful Ohrana, actiunile securiste erau inca dominate de stangacia inceputului: lui Plehve ii era mila de detinuti si se purta cu ei cu blandete, fiind cel care a trimis cei mai putini oameni la moarte, in Siberia. Cat despre insasi esenta unui KGB-ist, „omniscienta”, il ingretosa teribil pe primul dintre KGB-isti.
Tocmai pentru ca il ingrozeau gesturile nedemne de un gentleman, Plehve a fost ironizat de Alexandr Soljenitin in „Arhipelagul gulagului”: „Egor Sazonov , deghizat in birjar, a stat o zi intreaga, cu bomba sub acoperisul birjei, langa poarta Departamentului de politie, asteptand sa-l ucida pe ministrul Plehve, si nimeni nu i-a dat nici o atentie, nimeni nu l-a intrebat nimic! Kaliaeve, si mai neindemanatic si incordat, a asteptat o zi intreaga langa casa lui Plehve de pe Fontanka, incredintat ca va fi arestat, dar nu s-a atins nimeni de el!…
O, vremuri de pe cand traia Kralov!… in felul acesta – sa tot faci revolutie”, scria Soljenitin. Tocmai pentru ca era prea slab de inima ca sa ocupe functia de sef al serviciilor secrete rusesti, Okhrana a inregistrat, in 1917, un esec de proportii, care a servit drept lectie pentru cei ce i-au urmat lui Plehve.
2. Dzer Feliks Edmundovich Dzerzhinsky este nimeni altul decat arhitectul serviciior secrete bolsevice, transformate in timp in cele mai de temute arme ale regimului sovietic. Iron Felix, revolutionarul de serviciu ce a castigat increderea lui Lenin din chiar primele momente ale involburatei toamne din 1918, a construit o institutie ce peste ani a supravietuit insasi regimului politic care l-a aparat.
Preluand puterea in Rusia ca o societate clandestina, cu radacini puternice in fosta Ohrana tarista, noul guvern sovietic de dupa 1918 a realizat dezavantajul ce-l avea in fata marilor puteri de la acea vreme.
3. Generalul Genrikh Grigorevich Yagoda, totodata si spion occidental, a fost seful NKVD-ului in perioada 1934 – 1936, iar doi ani mai tarziu a fost executat. In Marea Teroare din anii 1937 – 1938 se inscrie si epurarea conducatorilor NKVD-ului, printre cei mai celebri fiind Yagoda, alaturi de Yezhov si Beria. Explicatia, aflata mult mai tarziu, era ca Stalin isi improspata continuu colaboratorii, nepermitandu-le sa acumuleze prea multa putere.
Yagoda scria intr-un memorandum: „Avem mari dificultati sa atragem muncitori in nord. Daca trimitem mii de prizonieri acolo, vom putea exploata resursele nordului – experienta din Solovetsky arata ce se poate face in aceste zone”.
4. Yezhov Nikolai Ivanovich Yezhov, cunoscut mai degraba sub numele de „piticul sangeros al lui Stalin”, este responsabil de moartea a milioane de oameni in timpul terorii ce-i poarta numele – perioada Ezhovschina a purificarilor din anii ’30, care au eradicat practic etnicii polonezi, romani si germani din Comintern.
Nikolai Yezhov insusi a subliniat in diverse ocazii ca tintele sale principale erau „polonezii, romanii si germanii”. Piticul sangeros al lui Stalin, fostul sef al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne (NKVD) intre anii 1936-1938, i-a intrecut in cruzime pe toti colaboratorii lui Stalin, desi inaltimea lui nu depasea 1,55m
5. Jaume Ramon Mercader del Rio Hernandez nu era rus, dar era, in schimb, extrem de inteligent, avea o vointa foarte puternica si era convins de justetea cauzei istorice careia ii consacrase viata, motiv pentru care amintirea lui este pastrata cu onoare la muzeul KGB de la Moscova.
Cum Trotki era „vanat” de Stalin, a trebuit sa recurga la un plan: folosirea unui comunist spaniol, Ramon Mercader, care sosise in America prin 1939 si se stabilise intre timp in Mexic, si care folosea mai multe nume conspirative, printre care Jacques Mornard, Franc Jacson si altele.
Odata ajuns in Mexic, Mercader-Mornard-Jacson a reluat legaturile cu Sylvia Agelof, o trotkista convinsa, pe care o cunoscuse cu un timp in urma in Franta si care facuse pentru el o adevarata pasiune. Cu ajutorul ei, Mercader a reusit pana la urma sa patrunda in locuinta lui Trotki. Pe vremea aceea, Ramon Mercader se afla deja de multa vreme in menghina serviciilor secrete sovietice, din care nu avea sa scape pana la sfarsitul zilelor sale.
Se pare ca Mercader a fost de vreo zece ori in casa sotilor Trotki, probabil cu intentia de a verifica dispozitia camerelor, a mobilierului si a ferestrelor, care ii fusese comunicata de o agenta.Ultima lui vizita i-a fost, insa, fatala lui Trotki.
6. Beria Lavrenty Pavlovich Beria a ramas cunoscut in principal ca executor al epurarilor staliniste din deceniul al patrulea, desi el a fost implicat doar in fazele finale ale procesului de epurare. A fost de asemenea implicat in masacrul de la Katyn, in timpul caruia aproximativ 22.000 de ofiteri polonezi au fost asasinati.

Desi numele lui Beria este asociat intotdeauna cu „Marea Epurare” pentru ca era adjunct al sefului NKVD-ului, momentul in care el a ajuns la conducerea politiei secrete a marcat o scadere a amplorii represiunii. Peste 100.000 de oameni au fost eliberati din lagarele de munca si a fost admis ca au fost comise unele „nedreptati” si „excese”, pentru care de altfel a fost blamat doar Yezhov.
In iunie 1953 a fost arestat si a fost acuzat de o multitudine de crime, iar pe 23 decembrie 1953 a fost judecat, condamnat la moarte si executat prin impuscare.
7. Oleg Vladimirovich Penkovsky a fost ofiter in GRU (Informatiile militare sovietice), iar timp de cativa ani, mai exact intre 1961 si 1963, colonelul a lucrat ca „agent dublu” atat pentru CIA, cat si pentru MI 5 si MI 6 britanice.
In 1962, Oleg Penkovski furnizase CIA unele documente secrete privind rachetele sovietice. Acestea le-au permis ulterior americanilor sa evalueze corect capacitatea militara reala a URSS, in cursul „crizei rachetelor” din Cuba, in 1962. Datorita „dezvaluirilor” lui Penkovski, Pentagonul a aflat mult laudata precizie a rachetelorArmatei Rosii – cu care se falea Hrusciov, mai ales dupa doborarea in 1960 a avionului U2, aflat intr-o misiune de survolare deasupra teritoriului sovietic – nu era decat o „legenda”.
Practic, documentele oferite americanilor de Penkovski dovedeau ca sovieticii stiau doar „cand le pleaca racheta”, dar aveau inca mari probleme cu stabilirea exacta a locului in care le „cadea racheta” expediata. Testele din poligoanele sovietice o dovedeau cu prisosinta.
8. Pavlov Sergei Pavlov. Pe 18 august 1991, vechea garda comunista, reprezentata, printre altii, de ministrul de Interne, Vladimir A. Kriuskov, seful KGB-ului si premierul Serghei Pavlov, impreuna cu trei divizii armate, a ocupat Moscova. Se zvonea ca armata va demola Casa Alba, cladirea guvernamentala, si va termina definitiv cu perestroika. Cativa generali de marca si unitatile de la Casa Alba s-au alaturat miscarii populare anti-puci.
In timp ce Gorbaciov, presedintele Uniunii Sovietice, a fost retinut in Crimeea, Eltin s-a catarat pe un tanc T-72 si a vorbit multimii, castigand simpatia moscovitilor. Ulterior s-a spus ca isi facuse curaj cu cateva pahare de vodca. Pana seara, puciul se incheie., premierul Pavlov a fost internat in stare de ebrietate, iar ceilalti pucisti fug din Moscova. Cinci zile mai tarziu, Eltin a demisionat din PC si a dizolvat Comitetul Central. In noiembrie, el a interzis Partidul Comunist in RSFSR, devenind astfel un erou al democratiei.
9. Yuri Vladimirovich Andropov a reusit sa ramana in istorie ca cel care a condus KGB pentru cea mai lunga perioada de timp, din 1967 si pana in 1982, cand a fost ales secretar general al partidului comunist sovietic. Ultima aventura a Uniunii Sovietice se numea Afganistan si incepuse cu trei ani in urma. Din acest motiv situatia internationala era destul de tensionata. Venirea la putere a lui Andropov alimenta anumite temeri pe continentul american in privinta politicii externe sovietice
10. Putin Vladimir Vladimirovich Putin si-a inceput mandatul in caliotate de premier al Rusiei, pe 20 decembrie 1999, cu o „gluma”: „Dragi tovarasi! Vreau sa raportez, ca grupul de colaboratori ai ‘FSB’ , trimisi in deplasare pentru activitatea sub acoperire in guvern, la prima etapa se ispraveste cu problemele sale”.
Toata lumea a inceput sa rada, iar cand zambetul le-a inghetat pe fata KGB-istilor, Putin a adaugat: „Cum stim cu totii, nu exista nimic ce ar putea fi calificat drept ‘fost agent'”. Ce a spus, de fapt, Putin? Ca un agent KGB nu poate fi numit niciodata „fost”. Un agent KGB ramane un agent KGB pana la moarte.
Ion Mihai Pacepa, fostul sef adjunct al Departamentului de Informatii Externe (spionaj) a Romaniei comuniste, dezvaluie in „Orizonturi rosii” ca principala arma mortala a KGB era Polonium 210, o substanta radioactiva similara, dar mult mai puternica, cu thalliumul radioactiv.
Polonium 210 este o pulbere radioactiva solubila in apa, care se putea introduce in diferite alimente. Ea a fost creata de KGB dupa ce Hrusciov a fost inscaunat in Kremlin, si a inlocuit mini gloantele cu cianura de potasiu ce fusesera compromise de defectarea ofiterilor KGB Yury Rastvorov (ianuarie 1954) si Petr Deryabin (februarie 1954). Noua arma radioactiva a fost folosita prima oara in 1957, impotriva lui Kokhlov.
In 1961, Bogdan Stashinsky, un alt ofiter al Departamentului XIII al KGB, a cerut azil politic si a informat autoritatile SUA despre noua tehnica de iradiere folosita de KGB. Analize medicale speciale facute ulterior lui Kokhlov au descoperit o asa-numita „anomalie de cromozomi” specifica iradierii cu izotopi radioactivi. Tragica moarte a lui Litvinenko atesta ca „Radu” a fost substantial perfectionat.
Pana la sfarsitul domniei lui Hrusciov a existat practica de a elimina pe oricine putea expune crimele Kremlinului. Pana si sefii serviciilor secrete sovietice (care in decursul anilor s-a numit Cheka, GPU, OGPU, MVD, NKVD, KGB) au fost lichidati. Doar unul din cei opt sefi consecutivi ai criminalei politii politice sovietice a murit de moarte naturala: Felix Dzerzhinsky, care a decedat in biroul sau din cauza unui atac de inima.
Toti ceilalti, care ar fi putut incrimina Kremlinul de genocid, au fost fie otraviti (Vyacheslav Menzhinsky in 1934) ori executati ca spioni occidentali (Genrikh Yagoda in 1938; Nikolay Yezhov in 1939; Lavrenty Beriya si Vsevolod Merkulov in 1953; Viktor Abakumov in 1954).
Apreciat mai mereu ca fiind cel mai agresiv si mai profesionist dintre toate serviciile secrete, KGB-ul a stiut intotdeauna sa se concetreze pe obiective precise si clare. Modern si inovator mai mereu, nu doar in conceptie, ci si in actiune, suplu in structuri, dotat cu mijloace tehnice de ultima generatie, agrenajul de spionaj rus si-a pastrat permanent spiritul dominant, constand din profunzime, perseverenta si profesionalism dus, cateodata, pana la perfectiune. Totul inconjurat de platosa unui patriotism de nezdruncinat.

Adriana Toma

Tags : Beria Lavrenty Pavlovich BeriaCEKAGPUKGBMGBNKVDOGPUPutinstalinVyacheslav Konstantinovich von Plehve

Leave a Response