close
Dialog de idei

„Literatura română contemporană merge în mult mai multe direcții decât am fi tentați să credem“ – interviu cu Andreea Răsuceanu

Interviu cu Andreea Răsuceanu, coordonatoarea seriei Scriitori români contemporani a editurii Humanitas

Ne poți spune cum a luat naștere această colecție – Scriitori Români Contemporani?

Editura Humanitas a publicat în mod constant literatură română, în ultimii ani, chiar dacă nu sub forma unei colecții anume. Anul trecut în vară s-a hotărât înființarea seriei Scriitori români contemporani – Humanitas 821.135.1, și eu m-am bucurat foarte mult când mi s-a propus să o coordonez. Aveam deja în vedere un număr de tineri prozatori promițători sau care confirmaseră deja, și de aici am pornit, de la o listă cu nume de autori pe care mizez în continuare. Mi-a plăcut foarte mult toată munca pe care o presupune coordonarea unei astfel de colecții, de la descoperirea unor autori și a unor cărți la implicarea în ceea ce ține de  identitatea vizuală,  de campaniile de marketing – de fapt de ceea ce înseamnă imaginea colecției. Aici sunt privilegiată, pentru că lucrez cu o echipă de profesioniști, care sunt totodată oameni foarte implicați și exigenți cu munca lor: am vrut un anumit tip de grafică pentru colecție, am vrut ca autorii să aibă parte de tot ceea ce merită un autor când publică o carte, de atenția editorului, de lansări și turnee, să nu iasă dezamăgiți din această experiență în care pornim împreună. Sper că am reușit acest lucru, de fapt sunt sigură că așa e, am legat și noi prietenii cu această ocazie. Toate acestea au fost posibile pentru că am avut întreg sprijinul editurii, așa că am lucrat cu plăcere și relaxat, cred că și autorii au simțit acest lucru.

 

De ce o colecție dedicată literaturii române și de ce acum? Cum a decis Editura Humanitas să intre în joc și ce noutăți aduce această colecție față de colecțiile de literatură contemporană oferite de celelalte edituri?

Cum am spus și mai sus, Editura Humanitas a mai publicat literatură română, nu a intrat abia acum ”în joc”. Ceea ce ne propunem cu noua colecție e pe de o parte să continuăm linia de până acum, pe de alta să îmbogățim portofoliul Humanitas cu noi titluri. Eu cred că  literatura română contemporană merge în mult mai multe direcții decât am fi tentați să credem, și cred că diversitatea aceasta trebuie să se afle în prim-plan. Cred că singurul criteriu de selecție trebuie să fie valoarea unei cărți, nici măcar gustul editorului. Cu toții avem grile subiective de lectură, preferăm un anumit tip de literatură sau respingem un altul, dar cred că orice editor profesionist trebuie să simtă acolo unde există potențial și să-l stimuleze, indiferent dacă literatura autorului respectiv este sau nu ”genul” său de lectură. Nu e ușor, cu siguranță, mai ales când vorbim despre literatura română și cu atât mai mult despre debuturi, cu alte cuvinte când nu avem nici un fel de reper exterior: topuri de carte și de vânzări, de pildă, ca în cazul autorilor străini. Firește că e mult mai simplu să preiei un autor ale cărui cărți au fost traduse în zeci de limbi, are premii internaționale etc decât să impui un debutant. La fel stau lucrurile și în cazul colecțiilor, e mult mai greu să impui o colecție de literatură română contemporană, din acest motiv cred că sunt esențiale trei lucruri: calitatea textelor (care, cred eu, trebuie să fie diverse, să arate toate direcțiile în care merge literatura în acest moment, să demonstreze că există acolo talent autentic și  o marcă personală), identitatea vizuală a colecției și campaniile de marketing din jurul ei. E deci foarte multă muncă în spatele produsului finit, pe care cititorul îl alege de pe raft, sper ca acest lucru să se simtă.

 Cum ai ales autorii?

I-am ales după criteriile de mai sus: valoarea, diversitatea, ”vocea” personală, recognoscibilă a fiecăruia. După cărțile lor care trebuiau puse în valoare, care ne-au entuziasmat pe mine și pe colegii mei. Romanul lui Augustin Cupșa, Așa să crească iarba pe noi,  l-am luat fără să clipesc. Eram la Balcic, astă vară, în vacanță, mi-am propus să nu citesc nimic, dar am deschis documentul și nu m-am oprit până nu am terminat cartea. L-am sunat pe Augustin imediat, prin urmare voi asocia mereu cartea lui cu mirosurile și culorile Balcicului. E o carte foarte subtilă, scrisă cu talent și cu un ochi foarte atent la detalii, și totodată o carte complexă, cu un mesaj de adâncime care se leagă de sentimentul de vinovăție, una declanșată de condiția martorului care alege să nu se implice într-o tragedie. Augustin a creat o întreagă lume, un microunivers, lumea aceasta de la periferia prăfuită și arsă de soare a Craiovei. Am ales să reeditez romanul Dianei Adamek pentru că nu mi s-a părut că a fost suficient de vizibil, de comentat atunci când a apărut prima oară. Diana scrie acum la o nouă carte, un roman – Anul vrăbiilor –  care va apărea la Gaudeamus, cu un subiect care sunt convinsă că va stârni interesul. Ea este o autoare atipică, cu o scriitură de mare rafinament, la care cred că trebuie să fie mult mai atenți comentatorii. Sebastian Sifft a scris un roman – Câinele iubirii – dur și tandru în același timp, e multă poezie în el (nu în sensul unui lirism edulcorat, dar probabil că cei care i-au citit volumul de versuri știu deja acest lucru). El e o voce foarte puternică, sunt curioasă cum va evolua. Bogdan Răileanu vine cu un roman extrem de curajos, dur, autentic, creând totodată un personaj memorabil: Maldini, un cămătar bucureștean care suferă o criză mistică atunci când află că e bolnav de cancer (Dinții ascuțiți ai binelui). Bogdan e unul dintre autorii în care talentul e evident de la primele fraze, scrisul lui are forță, și totodată e natural, firesc, atât în dialogurile argotice din lumea interlopă bucureșteană, cât și în cele din universul monahal. E în mod clar una dintre vocile cele mai promițătoare din acest moment. Laura T. Ilea vine și ea cu un roman surprinzător, Cartografia lumii de dincolo, cu teme de meditație mai degrabă atipice nouă, spațiului literar românesc adică.

 Veți miza în viitor și pe debutanți? Aveți ambiția de a impune nume noi?

Dintre autorii publicați până acum, Sebastian Sifft este la primul său roman, la fel și Bogdan Răileanu (el a mai publicat un volum de proză scurtă). laura T. Ilea e la primul ei roman publicat în limba română, e mai cunoscută la noi pentru cărțile ei academice. Anul viitor – în prima lui parte –  voi publica doi debutanți, autori de proză scurtă, foarte diferiți unul de celălalt și care cred că au ceva de spus, unul scrie proză fantastică (nu fantasy, nu SF), celălalt proză realistă, amândoi au mult potențial. Mai sunt câțiva autori  tineri pe care îi urmăresc, le-am citit ocazional texte pe diverse site-uri sau bloguri și nu exclud să mai adaug și alte debuturi în portofoliu.

Ce alte cărți de proză mai aveți în pregătire pentru colecția Scriitori Români Contemporani?

În toamnă vor apărea romanul Dianei Adamek, Anul vrăbiilor, romanul lui Radu Vancu, o antologie de proză a cărei apariție ne dorim să fie anuală și să-i aducă în prim-plan pe cei mai buni tineri prozatori, cu texte scurte inedite sau fragmente din romane care urmează să fie publicate. Și, pentru că așa s-a întâmplat și au vrut moirele, să fie chiar în colecția pe care o coordonez, romanul meu, de mult amânat.

Interviu realizat de Cezar Gheorghe

Tags : editura humanisinterviu

Leave a Response