close
Repere

Petrache Lupu şi miracolele care au zguduit România

Ciobanul Petrache Lupu a devenit, în anii 1930, unul dintre cele mai populare personaje ale vremii. A fost cunoscut drept omul care l-ar fi văzut pe Dumnezeu, iar locul întâlnirii neobişnuite a atras milioane de români, încrezători în miracole. Ziarele interbelice se întreceau în a prezenta evenimentele neobişnuite al cărui erou a fost tânărul peltic cu care „defilau” mai marii bisericii şi oamenii politici.

Satul Maglavit din sudul Olteniei a devenit, la sfârşitul anilor 1930, cel mai mare loc de pelerinaj al românilor, după ce un tânăr cioban, pe numele său Petrache Lupu, i-ar fi spus preotului că l-ar fi văzut pe Dumnezeu.

Întâmplarea s-a petrecut „La buturugi”, într-o pădurice din preajma Dunării, şi a fost exploatată intens de presa interbelică, dar şi de autorităţile locale, politicieni şi reprezentanţii Bisericii. În prezent, în apropiere de locul cunoscut ca fiind cel al apariţiei divine a fost ridicată o mănăstire, în a cărei construcţie s-a implicat şi afaceristul George Becali.

Petrache Lupu îşi are locul de veci în curtea mănăstirii din Maglavit, însă nu îl depăşeşte în prezent, ca faimă, pe Arsenie Boca.

În anii 1930, zona era un imens loc de pelerinaj, iar faima „minunilor” sale era neîntrecută. Iată câteva dintre miracolele care i-au fost atribuite:

Ar fi stat de vorbă cu Dumnezeu

Petrache Lupu avea 28 de ani când a fost martor al primei minuni din viaţa sa. Era peltic şi suferea de o formă de debilitate. „În ziua de 31 mai 1935, era într-o vineri, trecând Petrache Lupu în dreptul a trei buturugi din pădure, i-a ieşit în cale un moş cu barbă albă şi lungă până la brâu, cu mustăţi foarte lungi şi împreunate cu barba. În loc de îmbrăcăminte avea peste tot numai păr alb ca mătasea, care îi acoperea corpul până la degetele picioarelor, ca un fel de sarică ciobănească. Sta în aer, la vreo souă palme de pământ. De la el venea un miros aşa de frumos cum nu se întâlneşte la nicio floare pe câmp sau în grădină, ceva care aduce cu mirosul de smirnă”, scria medicul Gheorghe Marinescu, membru al Academiei Române, în cartea „Lourdes şi Maglavit”, publicată la Tipografia ziarului Universul în 1936.

Petrache i-a povestit preotului din sat că personajul misterios, care i-a apărut cu înfăţişarea diafană, l-a avertizat că „va fi foc” dacă oamenii nu se îndreaptă în credinţă.

Ar fi început să vindece oameni Mărturii ale unora dintre miile de oameni care ajungeau zilnic la Maglavit pentru a-l vedea pe ciobanul Petrache Lupu, a cărui faimă era exploatată la maximum de reprezentanţii Bisericii, de presă şi autorităţi, îl prezentau ca pe un om capabil să facă minuni. Bolnavii se vindecau după câteva zile petrecute în preajma sa, informa presa vremii.

„Radu Manolescu din Ianca, judeţul Brăila, de 54 de ani, a venit cu mâna şi piciorul drept paralizate. După o şedere de şapte zile la buturugi, a plecat vindecat. Costică Trandafir din Coşereni, judeţul Ialomiţa, mut şi surd de 17 ani, dormind o noapte la buturuga mare a început să vorbească perfect. Domnişoara Elena Constantinescu din Constanţa, bolnavă de epilepsie de şapte ani, stând două săptămâni la buturugi s-a făcut sănătoasă”, scria Gheorghe Marinescu.

Profeţiile lui Petrache

Prima profeţie relatată de tânărul cioban ar fi fost auzită la „întâlnirea” cu Dumnezeu. „Va fi foc” dacă oamenii nu se vor îndrepta spre credinţă. Altele au fost trecute de preoţi în contul său. „Nu-ţi fie frică! Să te duci să spui la lume, la părintele, că dacă oamenii nu se potolesc, dacă nu ţin sărbătorile, dacă nu se lasă de rele şi dacă nu vin la biserică, atunci, foc, atunci le rup muncile”, a fost una dintre ele, atribuită lui Petrache Lupu.

A devenit sfânt neoficial

Mulţi dintre pelerinii de la Maglavit au ajuns să îl considere pe Petrache Lupu un om sfânt. „El este numit prea sfântul, rugăciunile le face el, lumea se închină şi îl roagă pe el să intervină la Moşul”, afirma autorul volumului „Maglavit şi Lourdes”. Tânărul nu accepta bani pentru serviciile sale, însă de colectarea donaţiilor se ocupau unii preoţi.

În perioada 1935 – 1938, circa două milioane de pelerini au ajuns la Maglavit, potrivit statisticilor vremii. După începerea războiului şi mai ales cu instaurarea comunismului, mitul lui Petrache Lupu s-a stins treptat. În Maglavit, o stradă îi poartă numele, iar în faţa primăriei i-a fost ridicată o statuie din bronz.
Adevărul

Tags : Dumnezeuminunipetrache lupusfinti

Leave a Response