close
Calendarul zilei

S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Se împlinesc 630 de ani (1388) de la prima menţionare a oraşului-cetate Suceava drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Acum 151 de ani (1867) avea loc premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* Se împlinesc 80 de ani (1938) de la înlăturarea guvernului O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Acum 77 de ani (1941) Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra ei măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Cu 76 de ani în urmă (1942) avea loc decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1, 2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în muzica de toate tipurile din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941

* Acum 71 de ani (1947), delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-au impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Cu 61 de ani în urmă (1957) apărea săptămânal, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Se împlinesc 60 de ani (1958) de la premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* Se împlinesc 50 de ani (1968) de la înfiinţarea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice

* Acum 22 de ani (1996) un computer IBM, pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3-2

– Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie; Sâmbăta morţilor – Moşii de iarnă (Calendarul Creştin-Ortodox 2018)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2018)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898)

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882)

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911)

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908)

– 1851: S-a născut medicul Nicolae Manolescu, unul dintre fondatorii oftalmologiei moderne româneşti (m. 1910). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1850

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919). NOTĂ: Unele surse (Jurnalul de sănătate 7.III.2006) dau moartea la 16.XI.1919

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929)

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920) – 145 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://www.tititudorancea.ro/z/biografie_haralamb_lecca.htm) menţionează ca dată a naşterii 20 februarie 1873

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963)

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (născută Steriadi), scriitoare, eseistă, profesoară universitară, cronicar dramatic şi traducătoare (a tradus din Kleist, Dickens, Th. Mann); a fost prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913). În 1948 a fost pensionată de la catedră şi a petrecut un an şi şapte luni de închisoare la Jilava şi la Ghencea. După detenţie, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costeşti de lângă Târgu-Frumos până în 1954 (m. 1961). NOTĂ: Unele surse dau ca zi a naşterii 12 februarie

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960)

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937)

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

– 1912: S-a născut cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (m. 1995). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 12.II.1912 (http://www.primariacampulung.ro/fisiere/file/Scrinul%20cu%20aminitiri(1).pdf)

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972)

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996)

– 1919: S-a născut părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti (m. 2013). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1918

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan), de la Mănăstire Sihăstria (Neamţ); mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007)

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti – 85 de ani

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic (m. 2013)

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

– 1952: A murit poetul Constant Tonegaru; a făcut parte din al doilea val al avangardei literare românești (n. 1919)

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892)

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003)

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907)

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930)

– Italia comemorează „Ziua Amintirii” („Giorno del ricordo”); sărbătoarea, instituită prin lege în martie 2004, comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti ai lui Tito, în perioada 8.IX.1943 – 10.II.1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume, zone aparţinând odată Republicii Veneţiene şi, din acest considerent, impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924)

– 1878: A murit Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (n. 1813) – 140 de ani

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956) – 120 de ani

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena)

– 1913: S-a născut cineastul britanic Douglas Slocombe (m. 2016) – 105 ani

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-al doilea război mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducâd în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015)

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845) – 95 de ani

– 1925: A murit actorul şi regizorul francez Pierre Mondy (pe numele real Pierre Cuq), cunoscut în toată lumea datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012)

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1939

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing)

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

– 1975: A murit poetul şi prozatorul Nikos Kavvadias, unul dintre cei mai populari poeţi ai Greciei (n. 1910)

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915)

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947) – 10 ani

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916) – 5 ani

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (n. 1940) – 5 ani

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942) – 5 ani

– 2013: A murit filosoful polonez Krzysztof Michalski (n. 1948) – 5 ani

– 2014: A murit actriţa americană Shirley Temple; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928)

Tags : Bogdan Petriceicu Hasdeu

Leave a Response