close
Calendarul zilei

S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Se împlinesc 185 de ani (1832) de la apariţia (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, a primului periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* În urmă cu 148 de ani (1869), în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică “Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Acum 113 ani (1904), România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* Cu 96 de ani în urmă (1921), în această zi, la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Acum 89 de ani (1928), Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 76 de ani în urmă (1941) Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 62 de ani (1955) era creat drapelul european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizând uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* Se împlinesc 30 de ani (1987) de când preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988

* Acum 27 de ani (1990), în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* În urmă cu 26 de ani (1991), liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI va fi semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS

* Acum 13 ani (2004), reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2009, la Brasil)

* Cu 2 ani în urmă (2015) peste 50.000 de pelerini s-au strâns în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834)

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993)

– 1928: S-a născut poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul Toma-George Maiorescu

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998) – 85 de ani

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet

– 1937: S-a născut (la Heisi/Grecia) Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (m. 2008) – 80 de ani

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995)

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar, eseist, traducător şi critic literar

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor – 60 de ani

– 1972: A murit prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911) – 45 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 2.XII.1911

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. În februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911)

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 2002: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922) – 15 ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 9 decembrie 2002

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915)

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937) – 10 ani

– 2016: A murit Romulus Rusan, prozator şi reporter, unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (n. 1935) – 1 an

– 65 î.H.: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.H.)

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și, totodată, un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767). NOTĂ: Unele surse dau ca dată morţii 10 decembrie 1830

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910) – 185 de ani

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921) – 155 de ani

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957)

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959)

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982) – 115 ani

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004)

– 1922: S-a născut (la Berlin) pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (m. 2011) – 95 de ani

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ şi entertainer american (m. 1990)

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875) – 90 de ani

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014)

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul actorului John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez James Galway

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971)

– 1947: S-a născut Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (m. 2017) – 70 de ani

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger

– 1957: S-a născut actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (m. 2012) – 60 de ani

– 1966: S-a născut cântăreaţa britanică Sinead O’Connor

– 1978: A murit Golda Meir (născută Golda Mabovici), om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel; al patrulea prim-ministru al statului, prima femeie din Israel şi a treia din lume ce a ocupat o astfel de funcţie importantă (n. 1898, la Kiev, Ucraina)

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940). NOTĂ: La 9.X.2000 văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles” (închis la 30 septembrie 2010)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910) – 20 de ani

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române din 1965 (n. 1913)

– 2016: A murit astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (n. 1921) – 1 an

Tags : BuletinconciliuGazeta administrativăkim basingerpapavatican

Leave a Response