close
CreștinătatePromovate

SAVATIE BAȘTOVOI: ÎN GURA MULȚIMII, „OSANA” ȘI „RĂSTIGNEȘTE-L” SÎNT SINONIME. PREDICĂ LA FLORII, CEA MAI DRAMATICĂ DINTRE TOATE SĂRBĂTORILE BISERICII

Intrarea Domnului în Ierusalim, denumită în popor Florii, pentru că în această zi ne împodobim cu flori și ramuri înverzite, este, de fapt, cea mai dramatică dintre sărbătorile Bisericii. Dramatismul acestei sărbători pline de flori reiese din contrastul celor întîmplate: mulțimea îl aclamă pe Cel ce merge la moarte, fără să știe că tot ea îl va condamna.

Este cutremurătoare răstignirea, dar în cazul ei totul e clar. Floriile însă ating cota absolută a dramatismului tocmai pentru confuzia pe care o prezintă: mulțimea scandează osanale cu aceeași frenezie cu care mîine va striga: „răstignește-L”!

Astăzi este începutul patimilor Mîntuitorului nostru. El merge la moarte pe un drum de flori și copiii îi strigă salutul cuvenit doar împăratului: „Osana!” Lumea își așterne cămășile în calea Celui ce vine în numele Domnului și îl numește „binecuvîntat”. Hristos merge la moarte. Nimeni din mulțime nu știe despre asta, toți cred că Împăratul a venit să strîngă oaste pentru a-i bate pe romani. Ei cunosc prorociile și știu că Fiul lui David îi va înfrînge pe dușmanii săi și îi va pune așternut picioarelor Sale, dar nu știu că această înfrîngere nu este una a sabiei, ci una a iubirii.

Evreii cred că Hristos a venit să-i elibereze de romani, de aceea entuziasmul lor nu are margini. Ei aleargă la drum să-L vadă pe izbăvitorul lor, îi aștern ramuri de finic la picioare, ca unui învingător. Cei care nu au apucat să rupă ramuri, își scot cămășile și le aștern pe cale. Curioșii exaltați se suie pe acoperișuri, în copaci, pe ziduri pentru a-L vedea măcar pe un ochi pe Iisus. Este singura dată cînd Hristos este aclamat de mulțime. Nu există nici un murmur de împotrivire, toți sînt extaziați de admirație. La fel de extaziați și de uniți ca atunci cînd îl vor condamna, mîine, în fața lui Pilat, strigînd: „Răstignește-l!” S-ar părea că, în gura mulțimii, „osana” și „răstignește-l” sînt sinonime.

Hristos intră în Ierusalim călare pe un măgăruș, nu pe un cal alb. S-ar părea că acesta este un gest de umilire, dar nu. Lucrurile stau tocmai invers. „Mînzul” asinei pe care intră Domnul în Ierusalim a fost prorocit de Isaia și exprimă două lucruri. în aceeași măsură slăvite: primul, că Iisus din Nazaret este Mesia cel prorocit și al doilea, că Mesia este creatorul lumii, deoarece mînzul neîmblînzit s-a supus fără împotrivire și s-a lăsat încălecat de Hristos. Nu în zadar în Evanghelie se vorbește că Hristos a venit pe un „asin tînăr”, sau „mînzul asinei, fiul celei de sub jug”, amănunt care arată că asinul nu era îmblînzit, petrecînd încă lîngă mama sa. Măgărușul, animalul cel mai încăpățînat și mai nesupus, simbolizează de fapt omenirea răzvrătită care se va întoarce la Hristos și se va supune iubirii Lui.

Lecția sărbătorii de azi este simplă: Nu vă bucurați cînd lumea vă slăvește, căci prin osanale și-a început Hristos drumul spre cruce și nu vă întristați prea tare cînd lumea vă hulește, căci Hristos a înviat.

Binecuvîntat este Cel ce vine întru numele Domnului…

Tags : intrarea domnului in ierusalim

Leave a Response