close
Istorie

Stâlpii de lemn ai „Marelui Templu Circular” de la Sarmizegetusa Regia vor fi înlocuiți

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, din Munții Orăștiei, este închisă pentru publicul vizitator pe tot parcursul lunii octombrie, deoarece în perimetrul sitului istoric vor fi efectuate mai multe lucrări de întreținere strict necesare acestuia, a informat Consiliul Județean (CJ) Hunedoara, în calitate de administrator al acestui monument istoric.

Lucrările ce vor avea loc în parcul arheologic vizează înlocuirea stâlpilor din lemn de la Marele Templu Circular și înlocuirea gardului de metal de la drumul dacic pavat cu un gard din lemn, potrivit pentru integrarea în peisajul zonei.

La sfârșitul lunii trecute, CJ Hunedoara a dat un comunicat de presă cu privire la restricționarea accesului în situl istoric Sarmizegetusa Regia, în perioada 02-31 octombrie 2017.

Motivația: „Măsura a fost luată din cauza faptului că în perioada amintită vor fi executate lucrări în interiorul sitului istoric, pentru implementarea proiectului: ÎNTREȚINERE, RESTAURARE, CONSERVARE LA MONUMENTUL ISTORIC SARMIZEGETUSA REGIA-GRĂDIȘTEA DE MUNTE (ÎNLOCUIRE STÂLPI DIN LEMN LA MARELE TEMPLU CIRCULAR, ÎNLOCUIRE GARD METALIC CU GARD DIN LEMN LA DRUMUL PAVAT).”
Au publicat chiar un Memoriu justificativ (documentație DALI), însă doar partea scrisă, nu și partea desenată.


La întrebarea despre publicarea planurilor ce ar fi trebuit să facă parte din – „B. PIESE DESENATE”, CJ Hunedoara n-a răspuns, iar Administrația Sarmizegetusa Regia* a răspuns printr-un refuz.
* Administrația Sarmizegetusa Regia rămîne momentan singura dintre oficialități care răspunde totuși la mesajele adresate în paginile de socializare.
refuzul Administratiei Sarmizegetusa Regia

 Nimic nu ne obliga la publicarea acestui proiect… aceasta este scuza și mentalitatea unor angajați la stat, reprezentanți ai administrației unui monument istoric (probabil cel mai important din România), sit UNESCO, un obiectiv public ce aparține patrimoniului cultural universal.

 

Este ciudat refuzul oficialilor de a publica niște planuri ale proiectului, atâta timp cît au publicat deja memoriul ce conține descrierea proiectului, inclusiv costurile aferente, însă se înscrie în linia și mai ciudată a nepublicării, în ultimii 70 de ani, a niciunui plan al vreunei cetăți dacice, de către specialiștii oficiali ai civilizației dacice de la Cluj, respectiv Deva – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.

ISTORIC

Din 1950 până acum, specialiștii au avut și încă au dubii cu privire la numărul de stâlpi, forma și dimensiunile lor (articol)
nedumeriri
Iar în anul 1980, atunci când s-a luat decizia introducerii unor stîlpi de lemn în presupusele (pentru că specialiștii încă nu știu câte erau) goluri lăsate de stâlpii existenți în urmă cu 2000 de ani, proiectul lor prevedea un diametru de 40 cm (partea din pământ), iar partea aflată deasupra terenului (cea vizibilă), cu secțiune pătrată (!) și latura de 28 cm.
Planșă aflată la Institutul Naținal al Patrimoniului (copie realizată de Fundația Dacica)
În anul 2016, în cadrul proiectului de 1.000.000 de euro Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munții Orăştiei.”, specialiștii în civilizație dacică de la Cluj și Deva, pe baza scanărilor și ridicărilor topografice, au creat o reconstituire a „Templului Mare Circular”, fără să țină cont de ruine și date, reducând numărul stîlpilor de lemn la doar 32 (cercul 1).
Reconstituire oficială cu doar 32 de stâlpi de lemn, față de 84 estimați în 1980 (dar desenați pe plan doar 82) și 64 de stâlpi estimați în 1950.

PROPUNEREA OFICIALĂ

Conform proiectului și declarațiilor oficialilor,„…nu se face altceva decât înlocuirea acestor stâlpi şi a gardului metalic de pe marginea drumului pavat. Înlocuirea şi atât. Nu se aduce nicio modificare la înfăţişarea actuală a Templului.”, iar între prevederi – „stâlpii vor fi înlocuiți cu unii identici și în aceeași poziție. Aceștia vor avea dimensiunile la bază un diametru de 30 cm și o înălțime de 85 cm care va fi introdusă în pământ. La partea superioară stâlpul va avea secțiunea pătrată cu latura de 25 cm, iar înălțimea va varia de la 120 cm la 295 cm.” 

Prevederi proiect

Ținând cont de ceea ce e prevăzut în proiectul actual – stâlpi cu diametrul de 30 cm – este interesant de urmărit dacă vor micșora latura stâlpilor.

TOP VIEW al stâlpilor originali (diametru 40 cm – roșu, respectiv cei noi, diametru 30 cm – albastru)

Dacă stâlpii noi vor avea baza rotundă cu diametrul de 30 cm, atunci latura secțiunii pătrate va fi de 21 cm. Sau vor avea acea latură de 25 cm, dar va depăși baza (puțin probabil).
Rămâne de văzut ce soluție vor aplica și în realitate și dacă noii stâlpi vor fi și mai mici ca dimensiuni, cu un impact vizual destul de important, față de cât estimaseră inițial specialiștii.

model 3D

 

model 3D

 

plan si vedere
Model 3D al celor 3 variante de stâlpi posibile

Aveți vreo idee de ce specialiștii au interpretat că urmele rotunde găsite în pământ ar fi fost pentru stâlpi rotunzi de 35-45 cm, iar apoi cred ca aceștia s-ar fi continuat cu o secțiune pătrată (28 cm)?
Iar în 2017, vor să-i înlocuiască cu unii tot cu secțiune pătrată, dar cu latura de 25 cm?
Modelul 3D al „Marelui Templu Circular” de la Sarmizegetusa
varianta 1 – stâlpii de lemn cu sectiune pătrată și latura de 25 cm (varianta pe care oficialii o introduc in sit (2017), cu ocazia înlocuirii vechilor stâlpi din 1980.
varianta 2 – stâlpii de lemn cu secțiunea rotundă și diametrul de 40 cm (varintă neoficială, dar bazată pe urmele descoperite în sit (poza 1980), și notată ca atare în rapoartele de săpătură oficiale)
Poză oficială, anul 1980
De ce ar fi prelucrat dacii niște trunchiuri cilindrice de copac, lăsând în pământ (vreun metru) forma rotundă, iar deasupra pământului i-ar fi micșorat, făcându-i pătrați, doar ca să-i „ascundă” în interiorul unui perete de chirpici?

Chiar dacă Administrația Sarmizegetusa Regia consideră această înlocuire a stîlpilor doar un „șantier obișnuit”, cu siguranță, tot ceea ce se studiază și se modifică în cadrul sitului UNESCO este de importanță și poate că în viitor, mentalitatea lor se va schimba și vor evolua la nivelul în care să înțeleagă aceasta și să fie primii care să realizeze proiecte, să le publice, iar atunci când sunt întrebați, să își dea toată silința să răspundă și să pună la dispoziția publicului date și informații.
La o săptămînă după începerea lucrărilor, oficialii nu au publicat încă nici o informație despre șantier și mai mult decît atât, au refuzat accesul presei în zonă – adevarul.ro.

Încă mai circulă pe internet un astfel de mesaj (vezi poza)

Mesaj internet

PRECIZARE

Filmul „Dacii” a fost realizat în anul 1966, iar stâlpii de lemn au fost puși în anul 1980, în cadrul proiectului „Consolidarea, conservarea și valorificarea complexului arheologic Sarmizegetusa-Grădiștea Muncelului”.
Motivarea specialiștilor o puteți citi în „Revista Muzeelor și Monumentelor, 1, 1982, p. 23

Sarmizegetusa Regia face parte din ansamblul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul mondial UNESCO. Fosta capitală a Regatului dac esta unul dintre cele mai populare monumente istorice ale României. Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Oraşul antic înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi. Templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia au fost dispuse pe două terase, iar istoricii au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice.

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia este administrată de CJ Hunedoara din anul 2013, după ce a fost preluată, printr-o hotărâre de guvern, de la Ministerul Culturii.

Numărul turiștilor care au vizitat cetatea dacică Sarmizegetusa Regia în primele patru luni ale acestui an a depășit 10.000 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Sursa: aboutdacians.blogspot.ro

Tags : BurebistadecebalSarmizegetusa Regiastalpitemplul circularUNESCO

Leave a Response