2004 – Guvernul premierului Silvio Berlusconi a intrat în cartea recordurilor pentru că a reuşit să reziste 1.060 de zile la putere, devenind cel mai longeviv guvern din istoria Italiei postbelice.
1999 – Indonezia şi Portugalia au semnat un acord privind autonomia provinciei Timor.
1999 – Deputaţii europeni l-au investit, la Strasbourg, pe italianul Romano Prodi în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.
1988 – Televiziunea japoneză a efectuat prima transmisiune în direct de pe Everest, cel mai înalt munte din lume.
1957 – La Televiziunea Română a avut loc prima transmisie sportivă în direct: meciul de rugby Anglia-România. (ilustratie)
1955 – Au debutat programele emise de Studioul Teritorial Timişoara al Radiodifuziunii Române; între anii 1985 şi 1989 a fost închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist; din 22 decembrie 1989, Radio Timişoara şi-a reluat activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale (Cluj, Craiova, Iaşi, Tg. Mureş).
1955 – A intrat în vigoare acordul pentru crearea Uniunii Europei Occidentale, în baza unui acord semnat de Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda şi Marea Britanie la data de 23 octombrie 1954.
1949 – Zece ţări din Europa au semnat tratatul de la Londra prin care a fost creat Consiliul Europei.
1948 – A murit Sextil Puşcariu, lingvist şi filolog; specialist în istoria limbii şi literaturii române; lucrări de lingvistică generală şi romanistică, de lexicologie şi dialectologie; primul rector (1919) al Universităţii din Cluj; a întemeiat (1919) Muzeul Limbii Române, primul institut lingvistic din România, care a editat revista „Dacoromânia” (1920-1940; 1941-1948).
Sextil Puşcariu a iniţiat şi a condus (1906-1940) lucrările de elaborare a „Dicţionarului Academiei Române” şi a „Atlasului lingvistic român”; membru titular al Academiei Române din 1914.
1938 – Sub bagheta dirijorului George Georgescu a avut loc, pe scena Operei Române din Bucureşti, premiera absolută a baletului „Nunta în Carpaţi”, lucrare muzicală de referinţă a compozitorului Paul Constantinescu, maestru emerit al artei şi membru corespondent al Academiei Române.
Baletul „Nunta în Carpaţi” a fost terminat în anul 1938 şi încununat în acelaşi an, cu Premiul I de compoziţie muzicală „George Enescu”, decernat de o exigentă comisie prezidată de însuşi fondatorul acestui important premiu (începând din anul 1912), George Enescu.
1927 – S-a înfiinţat Institutul de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România.
1919 – A fost creată Liga Societăţilor de Cruce Roşie (cu sediul la Geneva), ca organ de legătură permanentă între societăţile naţionale de Cruce Roşie (în octombrie 1983, Liga a fost redenumită Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, ca din noiembrie 1991 să devină Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie).
1912 – S-a înfiinţat societatea Liga Naţională Aeriană, având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane; director tehnic – prinţul George Valentin Bibescu; la 1 august au intrat în funcţiune aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj.
1912 – A apărut primul număr al ziarului „Pravda”, organ de presă al partidului comunist rus şi al C.C. al Partidului comunist al Uniunii Sovietice (până în 1991).
1862 – S-a constituit, la Bucureşti, Societatea de dare la semn, prima asociaţie de tir sportiv din România; primul preşedinte – V. A. Urechia.
1848 – S-a încheiat Marea adunare naţională de la Blaj, Transilvania, cu participarea a 40 000 oameni, preponderent ţărani.
Adunarea a avut loc pe Câmpia Libertăţii, fiind prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna. Adunarea a ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10 000 de moți), Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei Un răsunet / Deșteaptă-te române, devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc.
Marea adunare națională de la Blaj a fixat programul social-politic (burghezo-democratic) al revoluţiei din Transilvania. Programul revendica, în cele 16 articole, următoarele: dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă; dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie; emanciparea bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia mitropoliei sârbeşti; desfiinţarea iobăgiei; desfiinţarea breslelor; libertatea cuvântului şi a tiparului; asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor; înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale; libertatea industriei şi a comerţului; învăţământ de toate gradele în limba română; impozit proporţional cu veniturile.
1821 – Pe insula Sfânta Elena, s-a stins din viață Napoleon Bonaparte (Napoleon I), lider politic și militar al Franței, ale cărui acţiuni au influenţat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea.
Născut în Corsica (1769) şi specializat pe profilul de ofiţer de artilerie în Franţa continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze şi a condus campanii reuşite împotriva Primei şi celei de-a Doua Coaliţii, care luptau împotriva Franţei. În 1799 a organizat o lovitură de stat şi s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai tîrziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În prima decadă a secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecări puteri majore europene şi a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menţinut sfera de influenţă a Franţei prin constituirea unor alianţe extensive şi prin numirea prietenilor şi membrilor familiei în calitate de conducători ai altor ţări europene sub forma unor state clientelare franceze.
Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârşitoare în timpul campaniei şi nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Şasea Coaliţie l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor, Coaliţia a invadat Franţa, l-a forţat pe Napoleon să abdice şi l-a exilat pe insula Elba. În mai puţin de un an, a scăpat de pe Elba şi s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815.
Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii miltare din întreaga lume. Deşi considerat un tiran de către oponenţii săi, el a rămas în istorie şi datorită creării codului napoleonian, care a pus fundaţiile administrative şi judiciare în majoritatea Europei de Vest.
1818 – S-a născut Karl Marx, teoretician social şi economist german; fondatorul mişcării comuniste, al cărei program l-a elaborat împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels, în 1848, în „Manifestul Partidului Comunist”; organizator şi lider al Internaţionalei I; pornind de la ideea de dialectică derivată din Hegel, a formulat, împreună cu Engels, bazele materialismului istoric; concepţiile sale filosofice, economice şi istorice au influenţat puternic societatea secolului XX.
1789 – La Versailles a fost convocată Adunarea Statelor Generale (care nu mai fusese convocată din anul 1614), pentru a discuta criza financiară din Franţa, fapt ce avea să declanşeze o serie de evenimente care a condus la Revoluţia franceză.
553 – A început al doilea conciliu de la Constantinopol, considerat de multe biserici ca fiind al cincilea conciliu ecumenic.
Sinodul ecumenic al V-lea de la Constantinopol sau Al doilea conciliu de la Constantinopol a avut loc în urma iniţiativei împăratului Iustinian şi a papei Vigilius.
Lucrările au fost conduse de Eutihiu, patriarhul Constantinopolului, şi au luat parte 145 de episcopi.
A combatut erezia origenismului şi a criticat concepţiile privitoare la preexistenţa sufletelor, subordinatismul şi apocatastaza.
311 – A murit împăratul roman Galerius sau Gaius Galerius Valerius Maximianus.
Susţinător al unei politici anticreştine, Galerius a promulgat totuşi cu câteva zile înainte de moarte, la 30 aprilie 311, un edict de toleranţă faţă de noua religie.
