close
CronicăPromovate

Am să vă spun o poveste

Am să vă spun o poveste extraordinară despre niște oameni care au trăit acum 5000 de ani, înaintea Vechiului Testament, a lui Kheops, Kefren si Michelinos.

Niște oameni care au coborat, cu alte mii de ani in urma, de pe înaltele platouri (azi, armeniene) spre izvoarele Tigrului si Eufratului, fondând o civilizație surprinzatoare. Șu pentru prima data, lingviștii i-au precedat pe arheologi, indicandu-le unde să sape.

Descoperirea plăcuțelor cuneiforme avea să dezvăluie lumii stupefiate că istoria incepe în Sumer. N-am să dezvolt aici tulburatoarea cosmogonie sumeriana, cu enigmaticii Anunaki veniți de pe o alta planetă. Am să vorbesc doar despre lucrurile palpabile.

Despre faptul ca acum 5000 de ani, sumerienii dezvoltaseră cetați, aveau un parlament care putea cenzura deciziile regelui, că orașele și câmpurile lor erau irigate, că cele mai frumoase scrieri au fost copiate ulterior (Cântarea Cântarilor) că au scris poeme, au facut muzică, au instaurat coduri de legi care le dirijau viața, că vorbeau deja despre potop.

Dar una dintre cele mai surprinzatoare tablițe dintre zecile de mii care au fost până în prezent scoase la lumină vorbește despre școală și relațiile elevului cu profesorul. Elev care pleacă dimineața, cu colțul lui de pâine în săculeț, ca miile de generatii de dupa el, la școala unde primește o tabliță de lut și un stilet. Și scrie, și copiază tabliță după tabliță, ia o nuia peste degete când greșește…Și își convinge tatăl să îl invite pe învățător acasă, la o masă și o carafă de bere, și să îi dea și niste cadouri « ca să fie mai îngăduitor ».

Iar discursul tatălui, care ii explică fiului său de ce trebuie să învețe, ca să poată sa evolueze și sa aiba o viață mai bună, este cam același pe care tatăl meu mi-l ținea mie… Fragmentele de viața pe care ni le dezvăluie aceste tăblițe sunt tulburatoare. Nimic nu s-a schimbat în 5000 de ani, doar puțină tehnologie care, spiritual, nu ne aduce mare lucru in plus.

Vă recomand așadar să citiți « Istoria începe in Sumer », de Samuel Noah Kramer, într-o ediție mai recentă îmbogățită de Dominique Charpin. Pentru că savanții continuă să traducă zecile de mii de tăblițe împarțite intre muzeele lumii ( Luvru, Metropolitan Muzeum, alte cateva muzee din lume intre, probabil cel mai bogat, muzeul de istorie din Istambul). Asta face, desigur, mult mai grea interpretarea traducerilor deoarece e posibil ca o poveste care începe pe o tăbliăa din Istambul să se termine pe una care se afla la New York…

În imagine, un Anunnaki, zeu din pantheonul sumerian – Musée du Louvre.

(Marcela Feraru)

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.