IN MEMORIAM
Nicolae Boaru – 70
Interviu cu prof. Nicolae Boaru, directorul Bibliotecii Județene ”Nicolae Iorga” Ploiești
Interviul acesta a fost realizat în martie 2006, cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înființarea Bibliotecii Județene ”Nicolae Iorga” din Ploiești. În curând, ”Bătrâna Doamnă” își va sărbători centenarul. Faptul se va petrece în primăvara lui 2021. Dar fără cel care a avut o contribuție substanțială la ridicarea prestigiului bibliotecii. Toți l-au deplâns atunci pe regretatul director al Bibliotecii, prof. Nicolae (Nicu) Boaru (28 decembrie 1949 – 9 octombrie 2013), om de aleasă ținută intelectuală, care ar fi împlinit astăzi 70 de ani.
Tânărul chip al ”Bătrânei Doamne”
Reporter: Cum se prezintă ”Bătrâna Doamnă” la 85 de ani?
Nicolae Boaru: Am vrut ca, la 85 de ani de existență, biblioteca să-și arate un chip tânăr și responsabil. Exagerând puțintel, am intenționat să arate un chip chiar mai… tânăr decât în 1921, data înființării ei. Cum se poate aceasta? Deschizându-te și arătând o sensibilitate față de cerințele publicului și solicitările prezentului biblioteconomic, mult sporite față de situația inițială, când era vorba doar de a deschide o bibliotecă pentru uz orășenesc. S-a realizat, treptat, un centru cultural dinamic, apt de răspuns prompt la provocările din ce în ce mai multe ale creativității moderne, un loc în care instruirea și visarea, elaborarea unor lucrări, informarea și despuierea arhivelor să se asocieze cu tihnita și profitabila zăbavă a ”cetitului cărților”. Model mi-a fost însăși situarea centrală a bibliotecii!
R.: Am înțeles că vor participa și alte instituții culturale la sărbătorirea ”Bătrânei Doamne”…
N.B.: Așa cum nu cred că tineretul nu citește, așa consider Biblioteca drept un centru cultural și un punct de iradiere spirituală pentru o comunitate. Dorim să atragem în această acțiune și alte instituții culturale, de real și verificat prestigiu în Ploiești. Nu dorim să intrăm cu acestea într-o competiție ”prostească”. Împreună conlucrăm la detrivializarea moravurilor, la instaurarea unei civilități și a unei morale publice, la înfiriparea și consolidarea gustului estetic. În cele peste zece zile de întâlniri cu personalități ale literaturii, istoriografiei, artei românești, oferim iubitorilor de frumos încă un prilej pentru fortifierea organismului lor intelectual, moral, spiritual.
Exigențele vremii noastre
R.: Au trecut mai bine de opt ani de când sunteți directorul Bibliotecii Județene. Care au fost principalele dvs. intenții din momentul în care ați preluat funcția?
N.B.: Am urmărit ca interesul cultural al prahovenilor să fie cât mai activat și diversificat. Faptul că în Biblioteca Județeană intră șapte–opt sute de cititori pe zi, dar care se interesează numai de probleme de drept, economie sau politologie, nu mă mulțumește întru totul. Sunt interese și obiective strict punctuale, pe care noi trebuie să le satisfacem, deși facultățile respective ar trebui să le ofere studenților cărțile necesare.
”Că s-a trecut de la Sandra Brown la Dan Brown este o ridicare de cotă”
R.: Dvs. militați, în aproape toate intervențiile, pentru lectura clasicilor. Cum comentați pasiunea multor cititori sau – mai degrabă – cititoare pentru cărțile Sandrei Brown? Sau interesul mai nou pentru un Dan Brown?
N.B.: Bucuria mea constă, într-adevăr, în a declanșa interesul pentru lectura clasicilor români și și universali, deschiderea pentru valorile spirituale ale umanității. Cred că ignorarea Sandrei Brown este deja un câștig pentru media culturală românească. Că s-a trecut de la Sandra Brown la Dan Brown este o ridicare de cotă. Dar ploieșteanul nostru, spirit iute și acid, știe să se orienteze, amușină rapid valorile.
Vrea să înalțe o bibliotecă în Parcul Foamei
R.: Visul dvs., pe care puțini îl cunosc, este de a înălța o bibliotecă în parcul din centrul orașului, în perimetrul situat în fața Halelor Centrale și în vecinătatea Bibliotecii Județene, numit de ploieșteni Parcul Foamei. Mai aveți acest vis?
N.B.: Este adevărat, am vrut să fac pentru setea de cultură a ploieștenilor o bibliotecă în Parcul… Foamei. Nu se poate, pentru că trebuie ca circăria mașinuțelor și țigănia aferentă ei să se desfășoare cel puțin 30 de zile pe an. Cum să clădești o bibliotecă într-un loc în care duhnesc țigănia, șterpelirea din buzunar și mașinuțele date peste cap?
Sunt orașe micuțe (Piatra Neamț, Comănești, Râmnicu Vâlcea, Pitești, Onești) care au biblioteci noi, lucrate pe două–trei etaje, iar Ploieștiul adăpostește a cincea bibliotecă din țară într-un loc în care subsolurile sunt ale pușcăriașilor. În plus, nu cred că voi putea să-i conving pe edilii noștri să se asocieze acestui proiect.
R.: Mai nou, am aflat că totuși biblioteca va recăpăta spațiul deținut de Curtea de Apel…
N.B.: Mă bucură perspectiva acelui ”restitutio in integrum”, adică reîntoarcerea bibliotecii noastre în spațiul pe care l-a avut de zeci de ani, dar ocupat de nouă ani de Curtea de Apel. Mă bucură… perspectiva fluturată, pentru că o certitudine indizlocabilă în România de azi e temerar să nutrești! Să nu mai vorbim de cealaltă perspectivă, aproape utopică, de a construi o bibliotecă modernă, deși în orașele amintite n-a mai fost chiar o utopie… Vom putea să găzduim așa cum trebuie și sutele de mii de cărți și pe cititorii noștri dragi.
O dorință
R.: Ce v-ați propus să realizați în următorii cinci ani, să zicem?
N.B.: Dacă îmi doresc ceva pentru anul viitor și pentru anii care vin este acest proiect al unui centru cultural cu o bibliotecă în miezul lui. Avem de toate în Ploiești, de la bănci până la mascarada din fața halelor, inclusiv urâțenia de parc jefuit de atribute estetice de-acolo. Dar nu avem niciun muzeu de etnografie, nici parcuri timișorene și nici o bibliotecă care să stimuleze, numai prin existența ei, apetitul pentru lectură al tinerilor.
R.: Doriți să le transmiteți un gând cititorilor dvs.?
N.B.: Le doresc tot binele și îi asigurăm pe toți cititorii că nu vor lipsi cărțile importante ale momentului și ale veacului din Biblioteca Județeană.
Interviu realizat de Leonida Corneliu CHIFU
