Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei și ASR Principele Consort au fost primiți astăzi după-amiază la Castelul Windsor de către Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord. Întâlnirea a avut un caracter privat.
Cuplul regal se află într-o vizită cu caracter public în Marea Britanie, în zilele de 24-27 noiembrie 2021.
Vom reveni curând cu detalii despre prima zi a vizitei regale la Londra.
Via Familia Regală a României
Au trecut ani de când România nu a mai avut un asemenea „ambasador”, care să-i apere interesele.
În fața ofensivei totale a Occidentului, Principesa Margareta s-a pus scut pentru interesele României, cerând Vestului să înceteze cu dublul standard și politica pumnului în gură.
Prezentă la Institutul Olandez de Relații Internaționale, din Haga, Principesa Margareta a avut pregătit un discurs fulminant, lovind necruțător chiar în gazdele olandeze pentru că s-au opus regulat în ultimii ani primirii României în spațiul Schengen. Custodele Coroanei Regale a atras atenția și Uniunii Europene cu privire la politica promovată, în opinia Principesei Margareta neglijându-se viziunea de ansamblu a construcției Uniunii.
Concluzia discursului și mesajul transmis Occidentului pot fi rezumate într-o singură propoziție: „Încetati cu aerele de superioritate!”.
În prima parte a discursului, preluat de romaniaregala.ro, Principesa Margareta a reamintit eforturile făcute de România și celelalte state est-europene pentru aderare: „Un continent împărțit timp de două generații de Războiul Rece este acum din nou unit. Am făcut aceasta cu sacrificii reciproce, nu pentru că am vrut să reducem costurile la roșii sau la automobilele din țările noastre, ci pentru că am împărtășit aceeași viziune și aceleași valori. Și împărtășim și astăzi aceleași valori și opinii”.
„Da, avem probleme”, a recunoscut Principesa Margareta, însă, în același timp, „avem o creștere economică incredibilă în fosta jumătate comunistă a continentului, iar țara mea este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa”.
În pofida progreselor economice evidente, Principesa Margareta observă că mai există încă „diferențe semnificative de bogăție între jumătățile estice și vestice ale continentului. Au trecut trei decenii de la sfârșitul comunismului, dar probabil avem nevoie de alte trei decenii pentru a șterge pe deplin efectele nocive ale dictaturii comuniste și a proastei administrări a țării (…) Aproape nimeni dintre cei care erau oameni maturi când evenimentele din 1989 în țara mea l-au înlăturat pe dictatorul comunist nu va fi în viață în ziua în care diviziunea economică a estului și vestului Europei va dispărea complet”.
Suntem diferiți față de vestici, admite Principesa Margareta, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim considerați rasiști sau xenofobi!
„În Estul Europei avem perspective diferite asupra vieții sociale și a obiceiurilor. Suntem mai religioși, mai patrioți și mai suspicioși în privința nivelului ridicat de imigrare. S-ar putea ca unora din Occident să nu le placă aceasta. Dar a respinge sentimentele noastre ca doar «rasism și xenofobie» sau a împărți totul între «progresist» și «reacționar» este în mod clar contraproductiv. De asemenea, este greșit să argumentăm că valorile noastre nu sunt valori europene; s-ar putea să nu fie la modă în unele părți ale Europei, dar sunt valori care aparțin continentului. Punctul-cheie pentru toate activitățile noastre este încetarea atitudinii de superioritate față de noile state membre și evitarea amenințării acestora prin clauze de condiționalitate extinse artificial. Diverse propuneri de utilizare a condiționalității politice în acordarea fondurilor din bugetul UE, în schimbul anumitor concesii politice, sunt nu numai ilegale în cadrul tratatelor UE existente, ci sunt, de asemenea, o garanție că vor diviza mai degrabă decât să unească Europa”.
Chiar dacă a susținut discursul la Haga, în fața înalților reprezentanți ai Institutului de Relații Internaționale, Principesa Margareta nu s-a sfiit să spună lucrurilor pe nume. A criticat Olanda pentru atitudinea duplicitară și a făcut-o în clar, cu subiect și predicat.
„Încă din 2011, Comisia Europeană a apreciat că România a îndeplinit toate condițiile tehnice necesare pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea, una după alta, au fost adăugate condiții. Acum ni se spune în privat – de către oficiali dintr-o serie de țări, inclusiv, sunt tristă să spun, propria voastră țară – că există în țările occidentale considerente politice interne care îngreunează includerea României în Schengen. Pot înțelege acest argument. Dar sper că și voi puteți înțelege că presiuni interne similare revin oamenilor noștri politici din partea conaționalilor mei, care nu pot accepta că trebuie să fie într-o poziție inferioară celorlalți cetățeni europeni”.
Sursa: Evenimentul Zilei
A intrat în Palatul Regal pe la prânz cu cei care o însoțeau.
-Vă rog sâ mâncați ceva. Într-o oră ne întoarcem la spital. Ostașii noștri răniți au nevoie de noi, a spus Regina Maria.
-Majestate, vă rugăm totuși să vă faceți injecția împotriva tifosului. Este prea periculos pentru dumneavoastră!
-Eu nu am timp să fiu bolnavă, domnilor. Am România în gând, inimă și suflet. Respir pentru neamul acesta. Iată de ce, nimeni și nimic nu mă va înfrânge. Ne vedem într-o oră!
Aceasta a fost Regina Maria, cea care a iubit România mai presus de orice.
După război și înfăptuirea Marii Uniri, Regina Maria a plecat în Europa să convingă Puterile vremii să recunoască acest act istoric!
A ajuns în Franța pe o vreme mohorâtă și a mers direct la președintele acesteia. A doua zi toate ziarele titrau…”Franța este norocoasă să primească pe Regina Maria”. Primul pas fusese făcut.
A urmat Anglia. Cu Churchill copilărise. În 30 de minute acesta a fost convins să recunoască România Mare.
Înainte să plece, Regina îl întreabă:
-Cum credeți că pot convinge Statele Unite?
-Majestate, Președintele Wilson este la Paris. Aveți timp să ajungeți. Sunt sigur că o să-l cuceriți.
Regina Maria ajunge degrabă în Franța, dar i se spune că președintele american are programul încărcat.
-De la 8 dimineața are foarte multe întâlniri.
-Spuneți-i președintelui dumneavoastră că eu mă trezesc la ora 6. Vă garantez că nu are cum să plece din Paris fără să ne vedem.
Până la urmă întâlnirea are loc și SUA recunoaște România Mare.
Pentru noi toți, Regina Maria trebuie să fie REGINA INIMILOR NOASTRE!
Marta Retevoi
Acum un an, viața noastră s-a schimbat. Eu și soția mea, Alina-Maria de Roumanie, am primit cel mai frumos cadou de la Dumnezeu, pe fiica noastră!
La mulți ani Maria – Alexandra!
A. S. R. Nicolae al României
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj luni, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României (25 octombrie 1921- 25 octombrie 2021).
„Regele Mihai a trăit cu discreție, dar cu intensitate, credința ortodoxă în care a fost botezat și pe care a păstrat-o cu multă grijă în toată viața sa, ca fiind cea mai prețioasă comoară primită de la mama sa, Regina Elena, şi de la poporul român evlavios. Această credinţă l-a ajutat să fie statornic în iubirea sa faţă de poporul român, de Biserică şi de familie”, transmite Patriarhul României.
Text integral:
Omagiem astăzi personalitatea luminoasă a Regelui Mihai I al României, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea sa, evidențiind marile virtuți care l-au călăuzit de-a lungul întregii sale vieți: credința în Dumnezeu, iubirea faţă de poporul român, răbdarea în suferinţă, demnitatea în comportament şi puterea de-a ierta pe cei ostili.
Personalitate istorică marcantă a veacului său, monarh, mareșal al României, veteran al celui de-Al II-lea Război Mondial, eroic în actul de la 23 august 1944, Regele Mihai I al României a fost, în același timp, un credincios statornic al Bisericii Ortodoxe Române, un om cu o credință puternică pe care nu s-a sfiit niciodată să o mărturisească în public, trăind potrivit principiului călăuzitor al Monarhiei Române „Nihil sine Deo” („Nimic fără Dumnezeu”).
Născut la 25 octombrie 1921, în ajunul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a fost primul principe născut după întregirea țării din 1918. De aceea a primit numele Voievodului Mihai Viteazul, domnitorul primei Uniri de la 1600, fiind botezat de către Mitropolitul Primat al României, viitorul Patriarh Miron Cristea, duminică, 22 ianuarie 1922.
În prima parte a copilăriei, definitorie pentru formarea personalității unui om, tânărul principe Mihai s-a bucurat de educația duhovnicească a mamei sale, Regina Elena, o femeie deosebit de credincioasă și evlavioasă. Mai târziu, Regele Mihai avea să mărturisească, adesea, faptul că de la mama sa Elena a deprins obiceiul de a se ruga des, de a citi Scriptura, de a frecventa Biserica, de a se spovedi și împărtăşi.
În perioada primei domnii (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930), Regele minor Mihai I s-a bucurat de protecția și grija părintească a Patriarhului Miron Cristea, membru al Regenței Regale. Mărturiile vremii și fotografiile care se păstrează arată această relație apropiată dintre Rege și Patriarh ca una dintre nepot și bunic.
Între anii 1932-1940, la clasa palatină organizată special de tatăl său, Regele Carol al II-lea, pentru educația tânărului prinț, Mare Voievod de Alba Iulia, acesta a avut ca profesor de religie pe preotul academician Nicolae M. Popescu, o mare personalitate a epocii, care, împreună cu savanții Nicolae Iorga și Simion Mehedinți, a contribuit mult la formarea intelectuală și spirituală a viitorului Rege.
În toată această perioadă a formării sale, Principele Mihai venea în mod frecvent la Catedrala Patriarhală sau la diferite biserici din București participând la Sfintele Liturghii de Paști, de Anul Nou, de Bobotează, la slujbele de Te-Deum din zilele oficiale, dar și în duminicile obișnuite, însoțit de membri ai Familiei Regale sau de oficialități.
După abdicarea Regelui Carol al II-lea, în ziua de 6 septembrie 1940, Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, a depus jurământul de credință în fața Patriarhului Nicodim Munteanu, la Palatul Regal, după care, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, a primit din mâinile aceluiași Patriarh ungerea cu Sfântul și Marele Mir, devenind Rege al României. Relațiile Regelui Mihai I cu Biserica se vor intensifica acum și din perspectivă instituțională.
Noul Rege va participa la marile sărbători religioase şi chiar la sfințiri de biserici, ca de pildă în ziua de 6 octombrie 1946, când a avut loc sfinţirea Catedralei Mitropolitane din Timișoara, de către Patriarhul Nicodim, Regele Mihai numărându-se între ctitorii acestei noi şi impunătoare catedrale.
În baza prevederilor constituționale, Regele Mihai I va învesti, la Palatul Regal, pe noii ierarhi aleși ai Bisericii Ortodoxe Române: Mitropolitul Tit Simedrea al Bucovinei (1941), Episcopul Veniamin Nistor al Caransebeșului (1941), și alții.
Actul de abdicare forțată, de la 30 decembrie 1947, şi plecarea Regelui Mihai I din România într-un îndelungat și nedrept exil a fost o grea lovitură pentru România, dar şi pentru Biserică, deoarece în anii următori regimul comunist va începe o cruntă perioadă de persecuții împotriva Bisericii şi împotriva celor care manifestau fidelitate sau admirație faţă de monarhie.
În pofida politicii de ștergere a tuturor urmelor care aminteau de contribuția monarhiei la progresul României, Biserica a găsit soluții abile de salvare a inscripțiilor sau pisaniilor în care apărea numele Regelui Mihai sau a tablourilor votive ale acestuia, ca de pildă tabloul votiv din Catedrala din Timișoara, din Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din biserica de parohie de la Dragoslavele – Argeș, din biserica de la parohia Salcia, jud. Dolj, şi altele.
În exilul îndelungat al Regelui Mihai, credința sa puternică l-a ajutat să treacă răbdător, biruitor și demn peste toate necazurile și nedreptățile îndurate, potrivit propriilor sale mărturisiri. Deşi geografic departe de România, Regele Mihai a continuat să frecventeze Biserica Ortodoxă al cărui fiu spiritual era prin Botez şi care, la Atena, în ziua de 10 iunie 1948, va oficia cununia sa cu principesa Ana de Bourbon, ca apoi, tot în Biserica Ortodoxă, ei să-şi boteze şi cele cinci fiice: Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria.
La doi ani după prăbușirea regimului comunist, vizita Majestății Sale Regele Mihai, în România, din zilele de 25-27 aprilie 1992, a avut o semnificație profundă. Alungat din ţară în anul 1947, de regimul comunist instalat la putere, Regele Mihai revine, după 45 de ani, în anul 1992, în România, la Mănăstirea Putna, ctitorie a Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare, pentru a participa la Sărbătoarea Învierii Domnului, confirmând astfel că, după crucea suferinţei, a sosit învierea sau eliberarea poporului român de sub regimul comunist totalitar.
De atunci, în ultimele două decenii, prezența Regelui Mihai în România, la marile sărbători creștine sau la diverse evenimente importante din viața Bisericii a devenit una familiară şi mult apreciată de cler şi popor.
Regele a fost prezent la Catedrala Patriarhală şi la Reşedinţa Patriarhală din București, în anii 1997, 2000, 2001 şi 2006. A fost la Catedrala Mitropolitană şi la Reşedinţa Mitropolitană din Iaşi, în anii 1997 şi 1999, a fost la Catedrala Mitropolitană şi Reşedinţa Mitropolitană din Timişoara, în anii 1997, 2002 şi 2008. A fost la Catedrala Mitropolitană şi Reşedinţa Mitropolitană din Craiova, în anii 2005 şi 2007, precum şi la alte Catedrale eparhiale, în care a fost primit cu onoruri bisericești deosebite.
A vizitat multe biserici şi mănăstiri din România, fiind primit cu respect şi mare bucurie. La Mănăstirea Sihăstria de Neamţ a dorit să aibă o întrevedere cu marele duhovnic Părintele Cleopa Ilie, care l-a preţuit şi l-a admirat foarte mult pe Rege.
La 15 martie 1998, Regele Mihai a participat, în Paris, la hirotonia Mitropolitului Iosif Pop al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, arătând astfel românilor din Occident legătura sa cu Biserica poporului român.
Apoi, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif i-a devenit duhovnic și confident. La 30 septembrie 2007, Regele Mihai a participat personal la evenimentul întronizării noastre ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, adresând un mesaj celor prezenţi în Palatul Patriarhiei de azi, adică în fostul Palat al Parlamentului României în care Majestatea Sa a rostit un discurs în anul 1946, pe când era încă Rege al României.
Ultimii ani ai vieții Regelui Mihai s-au identificat într-un fel cu viața de rugăciune a monahului, deoarece, fiind ajutat și îngrijit de maici călugărițe, le cerea acestora să facă pravila lor zilnică de rugăciune cu voce tare, în prezența sa. A fost vizitat adeseori de Mitropolitul Iosif de la Paris şi de preotul ortodox român Adrian Diaconu de la Geneva și Lausanne, cărora le solicita diferite slujbe şi rugăciuni.
Regele Mihai a trăit cu discreție, dar cu intensitate, credința ortodoxă în care a fost botezat și pe care a păstrat-o cu multă grijă în toată viața sa, ca fiind cea mai prețioasă comoară primită de la mama sa, Regina Elena, şi de la poporul român evlavios. Această credinţă l-a ajutat să fie statornic în iubirea sa faţă de poporul român, de Biserică şi de familie. De asemenea, trebuie să menționăm că, deşi era un creştin ortodox în cuvânt şi faptă, Regele Mihai era, în acelaşi timp, respectuos faţă de alte culte religioase, fiind un om al păcii interetnice şi interreligioase.
Regele Mihai I al României a militat şi a contribuit intens pentru integrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană, pentru că prețuia mult libertatea şi democrația. După realizarea acestor deziderate, a rostit o cuvântare în Parlamentul României, la 25 octombrie 2011, în care a spus că „lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie” şi a adresat îndemnul de a cultiva, de asemenea, identitatea şi demnitatea naţională, valori pe care Regele Mihai le-a apărat prin exemplul personal în tot timpul vieţii sale.
Prin personalitatea, viaţa şi lucrarea sa, Regele Mihai I al României va rămâne în memoria poporului român o făclie de Înviere în vremuri de răscruce.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Dragii mei,
Până încep promo-urile, vreau să vă anunț că primul documentar dedicat Centenarului Regelui Mihai o să-l vedeți la ” Ora Regelui”, sâmbata aceasta, pe 23 Octombrie, de la ora 14.30, pe TVR1. Bogdan- Șerban Iancu este în montaj cu el. Cred că e gata primul episod! ?. Am și o veste bună! Nu este un singur documentar, ci sunt 5 ore de documentar: 3 episoade a câte 2 părți fiecare, care cuprind informații care vă vor intriga din viața Regelui Mihai, începând din 1990 până în 2017. Primul episod, repet, este sâmbătă!
Când termină Bogdan, o să vin eu cu un alt documentar, în pregatire și el, care va cuprinde perioada 1940-1947. Probabil, ne vom extinde și anul viitor, căci ele vor fi difuzate, cum am spus, toate la ” Ora Regelui”.
Dar până atunci, stați cu ochii pe TVR1, la Știrile TVR! Începând de vineri, 22 Octombrie, dăm startul unei serii de reportaje despre viața celui mai iubit monarh al României. De aceasta mă ocup eu. Și, sigur, mai este documentarul lui John Florescu la care TVR este partener, un fel de coproducător, 12 minute din filmările mele și ale lui Bogdan, realizate în ultimii ani, l-au ajutat să recunostituie viața suveranului României pentru documentarul ce va fi difuzat pe History, pe 24 Octombrie.
(Csiki Camelia)
Vă invit să urmăriți documentarul „Regele Mihai: Drumul către casă”, difuzat în premieră și în exclusivitate pe History Channel, cu o zi înainte de a marca 100 de ani de la nașterea bunicului meu!
(ASR Nicolae al României)
Ca Ambasador al proiectului Via Transilvanica, am străbătut o parte din Terra Banatica (cel mai lung tronson al traseului) alături de jurnaliștii de la TVR, RFI, Deutsche Welle, DIGI FM și Radio România, cu scopul de a promova „Drumul care Unește” atât în țară, cât și în străinătate.
Pașii ne-au purtat pe potecile rutei Gărâna-Secu, o zonă forestieră (predominant fag) ce trece pe lângă apeductele, viaductele și canalele de captare a Râului Timiș, cel mai mare râu drenant din spațiul hidrografic Banat.
De asemenea, am vizitat și borna ce înfățișează silueta Regelui Mihai I, recent instalată la Văliug. Aici, în apropierea Vilei Klaus, bunicul meu și-a petrecut un an din viață, în perioada Clasei Palatine.
Mulțumesc primarului Reșiței, Nelu Popa, și ghizilor Dan Bugarschi și Mark-Alex Muntean, care ne-au împărtășit multe detalii despre Banatul Montan, o zonă bogată în peisaje minunate și locuri încărcate de tradiție!
(Nicolae al României)
De mâine, elevii din toată țara vor reveni în bănci, însă condițiile în care o vor face încă sunt sub semnul întrebării.
Multe unități de învățământ nu îndeplinesc toate regulile sanitare actuale sau nu sunt pregătite pentru sezonul rece, ceea ce este inacceptabil. Elevii trebuie protejați mereu, în special în aceste vremuri tulburi, iar educația este un element ce trebuie facilitat, nu constrâns, deoarece este cheia dezvoltării oricărei națiuni.
Mai mult, probleme precum scăderea calităţii actului educational, creșterea constantă a ratei abandonului şcolar și a numărului elevilor ce nu ajung să mai susțină examenele de Evaluare Națională sau Bacalaureat trebuie rezolvate de urgență de către autorități, pentru a evita atingerea unui punct de unde va fi greu să revenim pe linia de plutire.
Multe asociații ale elevilor din toată țara anunță proteste, declarându-se nemulțumite de condițiile actuale în care se desfășoară învățământul din România și cer măsuri concrete, corecte și, mai ales, rapide.
Consider că acești tineri trebuie ascultați și este extrem de necesar să existe un interes real de a rezolva aceste probleme, gândindu-ne la viitorul copiilor noștri.
FOTO: Regele Mihai I alături de colegii săi, în una din activitățile Clasei Palatine, clasa de elevi fondată la cererea Regelui Carol al II-lea al României
SURSA FOTO: Arhivele Naționale ale României
(Nicolae al României)
Dragii mei,
Nu am cum să nu scriu azi, 23 August, despre MS Regele Mihai.
Un exemplu de creștin care în ciuda vârstei fragede a avut curajul de a face un act deosebit fiind recunoscut pe plan mondial pentru faptele sale.
Așa arăta atunci MS Regele Mihai.
A urmat o viață în slujba României de atunci pana cand a murit. O sa dau patru citate ale PF Daniel care cred eu că sintetizează excepțional viața și personalitatea regelui:
„Prin personalitatea, viața și lucrarea sa, Regele Mihai va rămâne în memoria poporului român o făclie de Înviere în vremuri de răscruce”.
„În exilul Regelui Mihai, credința sa puternică l-a ajutat să treacă răbdător, biruitor și demn peste toate necazurile și nedreptățile îndurate”.
„Marile virtuţi care l-au călăuzit pe Regele Mihai au fost: credința în Dumnezeu, iubirea faţă de poporul român, răbdarea în suferinţă, demnitatea în comportament şi puterea de-a ierta pe cei ostili”.
„Regele Mihai a fost un credincios statornic al Bisericii Ortodoxe Române, un om cu o credință puternică pe care nu s-a sfiit niciodată să o mărturisească public, trăind principiului călăuzitor al Monarhiei Române: nihil sine Deo”.
(Cătălin Rusu)
Proiectul Romanian Excellence a ajuns la castelul din Cetatea de Baltă, cunoscut şi sub numele de Castelul Bethlen-Haller, un loc reprezentativ din Transilvania.
Preț de două zile, locația a fost gazda unui eveniment destinat antreprenorilor români, realizat cu sprijinul Jidvei. Aici, firme mici și mijlocii și-au prezentat propriile proiecte, au discutat despre modalitățile de promovare și au făcut schimb de experiență, încercând să creeze o mini-rețea națională de antreprenori.
Tot în cadrul acestui eveniment, elevii din zonă au beneficiat de momente educaționale, învățând despre ce înseamnă să fii antreprenor și cum se pot dezvolta în diverse domenii. Tinerii au avut posibilitatea de a participa și la un workshop cu Puiu Manu, unul dintre cei mai longevivi, prolifici și talentați creatori de benzi desenate din țară, de la care au aflat secretele unui artist de succes.
De asemenea, Nicolae al României le-a împărtășit tinerilor informații despre istoria regalității, prezentând amănunte inedite și povești educative, întâlnire încununată cu proiecțiile filmelor „Războiul Regelui” și „Maria, Inima României”.
Invitații acestui eveniment au fost Nicolae al României, medaliatul Special Olympics Romania Andrei Cupsa, Ionela Lupu, creatoarea jucăriilor croșetate manual Maruca Toys, Andreea și Babis Koronios, creatorii uleiurilor extravirgine Zaliari Olive Oil, Mihaela și Tudor Pop, producători de fructe ecologice – Pomăria Bădăcin, Cristina Lupu, Infinitum Cosmetics, Narcis Pintea, creatorul brânzeturilor de la Atelierul de branza NarCheese, Mircea Dragos de la Mircea Dragos – Business Portrait & Corporate Photography, Radu George de la Teracota Meas și Puiu Manu, maestrul benzii desenate romanești.
Astăzi se împlinesc 5 ani de când bunica mea, Regina Ana, a plecat dintre noi.
Momentele fericite trăite împreună îmi vor rămâne vii în minte, la fel ca dorul pe care i-l port în suflet.
Pentru mine, Regina Ana este cel mai bun exemplu de iubire, credință și tenacitate, virtuți de care a dat dovadă pe tot parcursul vieții, mai ales în timpul exilului îndelungat alături de bunicul meu, Regele Mihai I. Greutățile pe care le-au înfruntat i-au unit și mai tare, devenind astfel cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.
Voi prețui mereu toate clipele petrecute alături de bunica mea, precum și numeroasele valori pe care mi le-a insuflat. Dumnezeu s-o odihnească în pace!
(ASR Principele Nicolae al României)
Valorile tradiționale definesc fiecare popor. Ele trebuie păstrate cu sfințenie și valorificate cu fiecare ocazie.
Sunt bucuros să anunț noul proiect al soției mele, Alina-Maria de Roumanie, pregătit din dragoste pentru portul popular românesc, un patrimoniu cultural neprețuit.
Astfel, frumusețea elementelor etnografice specifice și istoria fiecărei zone va fi prezentată într-un mod atractiv și accesibil tuturor, rodul proiectului rămânând moștenire pentru generațiile viitoare.
(Nicolae al României)
Ca Ambasador al proiectului Via Transilvanica , sunt onorat să pot ajuta la realizarea acestui drum care unește.
Traseul de aproximativ 1.400 de km care va străbate România de la Putna la Drobeta Turnu Severin, plin de peisaje frumoase, oameni calzi, sate și orașe pline de cultură s-a mai îmbogățit acum cu un sector.
În ultimele zile, un număr de 265 de borne kilometrice au fost instalate în județul Caraș-Severin și predate comunităților care se află pe traseu, printre care Caransebeș, Reșița, Târnova, Carașova, Prigor, Lăpușnicel, Iablanița, Mehadia, Cornereva și Cornea. Totul pentru ca sectorul Terra Banatica (de aproape 260 de kilometri) să poată fi deja parcurs de pasionații de drumeție, începând cu data de 24 iulie 2021.
Felicitări fraților Ușeriu pentru această inițiativă minunată, dar și tuturor voluntarilor, sponsorilor și autorităților care au făcut ca acest proiect să prindă viață! Voi fi în continuare alături de Tasuleasa Social ca prieten și ca voluntar!
(Nicolae al României)
Astăzi marcăm 101 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, un moment crucial în istoria Europei, dar și un moment al triumfului pentru români.
Acordul de la Trianon, semnat între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar învins în război, recunoaște România Mare, creată la data de 1 Decembrie 1918, sub domnia Regelui Ferdinand.
Să ne amintim cu recunoștință de toți eroii care au semnat pacea istorică, precum și de Regina Maria, care a avut un rol esențial în realizarea actului de recunoaștere internațională a României Mari, prin campania diplomatică, dar și prin grija față de ostași, în calitate de asistent medical.
(Principele Nicolae al României)
