close

Promovate

MonarhiePromovate

E. Hurezeanu: Gorbaciov nu s-ar fi opus monarhiei în România, ci altcineva de la București

Monarhie

Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, a relatat la emisiunea Jurnalul de seară de la Digi24 despre un episod care a avut loc la Madrid, în 1990, între regele Spaniei și Mihai Gorbaciov, ultimul conducător al URSS. Acesta din urmă nu s-ar fi opus revenirii României la monarhie, însă altcineva de la București s-a opus. „Și nu e Iliescu!”, a precizat Emil Hurezeanu.

„România modernă împlinește 100 de ani. A fost mai mult monarhie decât republică și a fost republică, vai, 40 de ani, sovietică. Cu forța! În 1990, probabil liderii de atunci au considerat că starea populației nu este sigură și când s-a recurs la acel referendum pentru Constituție nu s-au gândit și la un referendum pentru republică sau monarhie. Noi am lăsat România în ’47 la monarhie”, a spus Emil Hurezeanu, la Digi24.

„Acum se întâmplă la fel, este o suferință decentă, dar este aceeași stare de frământare care a existat și atunci. Este o suferință a oamenilor, care își caută o formă de identificare, sigură, senină, în care cred necondiționat”, a adăugat el.
Emil Hurezeanu a mai spus că, în 2011, la discursul din Parlament, regele Mihai a vorbit „ca un călugăr țăran înțelept, așa cum a fost el mai tot timpul – un om simplu”.

„A avut această simplitate. Istoria e deschisă! În 1992, întorcându-ne de la București, aveam încă forfota Bucureștiului în urechi, de care nu ne despărțeau decât două ore. La un moment dat a sunat telefonul, era la telefon regele Spaniei, care a felicitat-o pe regină, regina l-a chemat și pe rege, a venit și regina Spaniei la telefon, se auzeau replicile mai scurte și destul de jenate ale regelui, ca și cum haideți să nu exagerăm. S-a așezat la masă, și-a strâns șervetul modest și a zis: ‘Familia, tot familie’. Adică verii noștri au spus că au văzut un miracol de Paște”, a mai povestit ambasadorul român.

„Și atunci regina a spus ceva. O întoarcere la monarhie, după tot ce s-a întâmplat – erau întrebări firești, pe care le-am pus atunci – vă gândiți la asta? La un moment dat a venit Gorbaciov în vizită la Madrid, în 90. În 91 cade Uniunea Sovietică. Și regele Spaniei îl întreabă pe Gorbaciov: ‘Înțeleg că România sunt tulburările astea și cum românii seamănă mult cu spaniolii – din relatarea reginei știu asta – poate că soluția ar fi și în România o revenire la monarhie. N-are rost să facă drumul prin război civil. Au fost liniștiți în monarhie, ați avea ceva împotrivă?’ Și Gorbaciov – repet, reproduc relatarea reginei Ana – ar fi spus: ‘Nu, noi n-avem nimic împotrivă’. Nu știu dacă era sincer. ‘Se împotrivește altcineva’. Și aici trebuie să spun că acest altcineva nu este Ion Iliescu. (Era altcineva de la București?) Da! Care ar fi amenințat partea rusă că rezultatul revenirii la monarhie ar fi un război civil și conducerea de atunci a României nu putea risca acest lucru”, a relatat Emil Hurezeanu.

(Mișcarea România Viitoare)

mai mult
CreștinătatePromovate

Predica la Duminica a treia dupa Rusalii – Despre grijile vietii

Predica

Predica la Duminica a treia dupa Rusalii – Despre grijile vietii

Evanghelia acestei duminici, una dintre cele mai frumoase si mai pline de substanta, face parte din Predica de pe munte a Mantuitorului. Atunci si-a prezentat programul de reforme doctrinare si de viata, si a delimitat invatatura si traditia Vechiului Testament, de invataturile noi, revelate de Dansul, in fata unei multimi uimite care se afla in continua „mirare”, „caci El ii invata ca unul ce avea putere, iar nu ca fariseii si carturarii”. E o Evanghelie-poem, opera a unui autor divin!

Dar textul destul de lung, si care ne-ar putea provoca la exegeze mai profunde, si din mai multe unghiuri de vedere, are, ca toate poemele, pasaje care pot usor da nastere la controverse, putand fi interpretate in diferite feluri. Asupra lor as vrea sa va spun careva cuvinte, foarte pe scurt, incercand sa ne lamurim impreuna care si cum trebuie sa fie dreapta lor interpretare ortodoxa.

Textul intreg este acesta: „Luminatorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat, iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci daca lumina care e in tine este intuneric, atunci cum e intunericul? Nimeni nu poate sa slujeasca la doi domni, caci sau pe unul il va uri si pe celalalt il va iubi, sau de unul se va lipi si pe celalalt il va dispretuit nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui mamona. De aceea zic voua: Nu va ingrijiti pentru viata voastra ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti inbraca; au nu este viata mai mult decat hrana si trupul decat imbracamintea? Priviti la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in jitnite si Tatal vostru Cel ceresc le hraneste. Oare nu sunteti voi mai presus decat ele? Si cine dintre voi, ingrijindu-se, poate sa adauge staturii sale un cot? Iar de imbracaminte de ce va ingrijiti? Luati seama la crinii campului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Si va spun voua ca nici Solomon, in toata marirea lui, nu s-a imbracat ca unul dintre acestia. Iar daca iarba campului, care astazi este si maine se arunca in cuptor, Dumnezeu astfel o imbraca, oare nu cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor?

Deci, nu duceti grija, spunand: Ce vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca? Ca dupa toate acestea se straduiesc paganii; stie doar Tatal vostru Cel ceresc ca aveti nevoie de ele. Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua” (Mi. 6, 22-33).

Asupra a trei versete din acest text as dori sa ne oprim cu privire la care sunt sigur ca v-ati pus si dv. intrebari, in timp ce le-ati ascultat. Nu sunt usoare nici la prima, nici la a doua vedere. Dovada ca e asa, e ca pe multi i-au facut sa le interpreteze gresit si sa scoata din ele ceea ce ele n-au intentionat sa spuna. Acesta este unul din marile pericole care ii pandesc pe cei care interpreteaza Scriptura dupa capul lor si o aplica la situatii care n-au fost avute in vedere cand au fost rostite sau scrise cuvintele ei.

Sa le luam pe rand.
Cel dintai text este desigur acesta: „Nimeni nu poate sluji la doi domni, caci sau pe unul va uri si pe celalalt il va iubi, sau de unul se va lipi si pe celalalt il va dispretui. Nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui mamona”.

Al doilea: „Nu va ingrijiti pentru viata voastra ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca. Oare nu este sufletul mai mult decat hrana si trupul decat imbracamintea?”

In sfarsit, si al treilea verset: „Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si toate acestea (de mai sus) se vor adauga voua”.

Dupa cum stiti, in ultima vreme mai ales, s-a abatut un blestem si peste poporul nostru credincios. Acest blestem il constituie cei care vor sa ne schimbe credinta si ne fura credinciosii. Si e de mirare cum chiar aici, in aceasta Transilvanie a noastra, care si-a pastrat de-a lungul mileniilor unitatea de neam, prin limba si credinta, si asa a putut supravietui unor vremuri vitrege care au luat sfarsit abia in 1918, prin Unirea cu tara, e de mirare, zic, ca si aici incep sa prinda pe alocuri invataturi noi si gresite, care vor sa ne abata si de la adevarata invatatura, si de la unitatea noastra. Pentru ca ele, oricum, opereaza o ruptura intre sufletele noastre ale tuturor. Ne impart in grupuri, in „bisericute” care se rup de la Biserica cea una.

Se gasesc rataciti care cred ca abia ei, acum, dupa doua mii de ani, au descoperit cum trebuie interpretata Scriptura, ca si cum mosii si stramosii nostri, ca si cum Parintii Bisericii, ca si cum Biserica aceasta care dureaza de doua mii de ani a trait pana acum in greseala, si toti cei care au murit in credinta Bisericii si-au pierdut mantuirea. Si, de vreme ce si-au pierdut mantuirea, nu mai au nici o comuniune cu dansii, deci nici o legatura cu trecutul socotit ratacit. Cu prezentul Bisericii stramosesti, nici atata. Ei sunt cei despre care spune Sfantul Pavel: „De omul eretic, dupa o sfatuire sau doua, te fereste” (Tit 3, 10) sau: „Caci va fi o vreme cand oamenii nu vor primi invatatura cea sanatoasa, ci-si vor alege invatatori dupa poftele lor, ca sa le gadile auzul, si-si vor intoarce urechile de la adevar si se vor lua dupa basme” (Iisus Timotei 4, 3-4). Ei vin, bineinteles, in numele lui Hristos, dar „au smerenie prefacuta” (Coloseni 2, 18), „iubire de disputa si slava desarta” (Filipeni 2, 3), „si-l propovaduiesc pe Hristos din pizma (fata de adevaratii credinciosi ai Bisericii) si din iubire de disputa… si nu eu gand curat” (Filipeni 1, 15-16).

Sfantul Pavel ii numeste „frati mincinosi” (Iisus Cor. 11, 26), „avand numai chipul cucerniciei, iar puterea ei tagaduind-o”. Si indeamna iarasi: „De acestia sa te feresti” (Iisus Timotei 3, 5). Sunt intr-adevar cu Scriptura in mana, si asa ii insala pe cei simpli, care nu stiu ca si diavolii ca sa-i insele pe oameni vin tot cu Scriptura. Nu cu Scriptura au incercat sa-L ispiteasca pe Mantuitorul? Sf. Iacov spune limpede ca „si dracii cred si se cutremura” (Iacov 2, 19).

Sfanta Scriptura numai atunci are autoritate, cand e interpretata dupa credinta Bisericii. Cei care o interpreteaza dupa capul lor, si fara sa aiba pregatirea necesara, si fara sa se verifice prin Sfintii Parinti, prin Sinoadele ecumenice si prin intreaga Traditie a Bisericii, sunt dintre cei care „pururea invata si niciodata nu pot sa ajunga la cunostinta adevarului” (Iisus Timotei 3, 7), pentru ca invata de la cine nu trebuie, de la cei care nici ei nu stiu, de la cine stie ce exaltati, fie rataciti, fie vicleni.

Unii dintre cei inselati par ravnitori, fiind oameni de buna-credinta, dar sunt prinsi in mrejele amagirilor. Acestia „chiar de se lupta nu se incununeaza, pentru ca nu se lupta dupa lege” (Iisus Tim. 2, 5). Nici nu se mantuiesc.

Imi dau seama cat de grava si plina de raspundere e aceasta afirmatie, dar nu e a mea. E a Sfantului Pavel. Unii dintre ei, sarmanii, se amagesc cu ravna pe care o pun in observarea regulilor gruparii care i-a ademenit, dar la ce le ajuta, cand Sfantul Pavel spune ca o astfel de ravna „fara pricepere” (Romani 10. 2), nu are nici un ecou la Dumnezeu?

Sunt unii, Martorii lui Iehova, pe care nu-i intereseaza nimic din lume – desi profita de tot ce creeaza oamenii, haine, lumina, materiale etc. – nici din Scriptura, pentru ca nu li se cere decat un lucru: sa faca, toti, cat mai multi prozeliti, adica martori ai lui Iehova. Li se spune ca sunt cu atat mai aproape de imparatie, cu cat au la activ un numar mai mare de convertiti. Parca anume pentru ei ar fi spus Mantuitorul: „Vai voua… ca cutreierati marea si uscatul ca sa faceti un prozelit, si daca il dobanditi il faceti fiu al gheenei indoit ca voi” (Matei 22,15).

Ei bine, multi dintre acestia interpreteaza aceste texte, asupra carora am dorit sa ne oprim, altfel decat trebuie. De pilda, unii, pe baza textului: „Nu va ingrijiti ce veti manca si ce veti bea”, se declara impotriva angajarii crestinilor in viata de toate zilele a societatii in care iraiesc, invocand si motivul ca „nu se poate sluji la doi domni”.

Sa vedem asadar care este adevarata interpretare a acestor texte. Este adevarat ca Mantuitorul spune: „Nu duceti grija, spunand: ce vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca” (Matei 6, 3), dar prin aceasta nu trebuie sa se inteleaga ca nu trebuie sa muncim, ca sa ne castigam painea de toate zilele. Accentul trebuie sa cada aici pe „nu duceti grija” sau ca in alte editii, „nu va ingrijorati!”. „Nu va ingrijorati”, adica nu va pierdeti speranta, nu va faceti atat de multe griji, faceti-va datoria si, la datoria voastra, va adauga Dumnezeu ceea ce are El de adaugat, ca doar „sunteti impreuna-lucratori cu Dumnezeu” (I Cor. 3, 9). Faceti voi tot ceea ce trebuie de partea voastra, si atunci nu va ingrijorati, caci Dumnezeu, in mod sigur, va face partea Lui. Si Mantuitorul completeaza limpede ceea ce exegetii improvizati nu vad: „caci Tatal vostru cel ceresc stie ca aveti trebuinta de toate acestea” (Matei 6; 32). Asadar, nu traiti in panica, in alerta, in deznadejde. Pe conlucrarea cu Dumnezeu trebuie sa cada accentul, nu pe faptul ca ar fi aici un indemn la incrucisarea bratelor si la asteptarea manei din cer.

Munca e unul din principiile fundamentale ale invataturii Mantuitorului. Cum s-ar contrazice El acum? In intelepciunea poporului nostru exista o vorba: aduna bani albi pentru zile negre. Dar acestia se aduna prin munca. Si apoi chiar Mantuitorul, n-a spus El: „Vrednic este lucratorul de plata sa”!? (Luca 10, 7). O repeta si Sfantul Pavel (1 Tim. 5, 18) si era lege inca din Vechiul Testament (Num. 18, 31). Sfantul Pavel spune ca si-a castigat painea prin munca, spre a nu fi povara nimanui (Iisus Tes. 3, 8). Si Psalmistul scria: „Iesi-va omul la munca sa si la lucrarea sa pana seara” (Ps. 104, 23). Si din nou Sfantul. Pavel arata ca plugarul trebuie sa munceasca inainte de a strange roadele (Iisus Tim. 2, 6). Si mai departe, ca de obicei, dupa ce expune un fapt particular, trece la generalizare si proclama principiul: „Cine nu vrea sa lucreze, sa nu manance” (Iisus Tes. 3, 10).

Iov se refera si la „muncitorii de ziua” (Iov 7, 1), la saracii care prin munca isi agoniseau cele pentru trai. Si Dumnezeu a lucrat sase zile, iar in a saptea s-a odihnit (Facere 2, 3). Oare n-a spus Mantuitorul cand si-a insusit si El porunca muncii: „Tatal meu pana acum lucreaza, si Eu lucrez”? (Ioan 5, 17). Si nu tot El a spus pilda talantilor, in care se arata ca fiecaruia i se da un talant, sau doi, sau cinci, cu porunca de a-i inmulti? Si cum se pot inmulti? Prin munca.

In „invatatura celor 12 apostoli”, care e din epoca primara a crestinismului, se spune: „Daca cel ce vine la voi este un drumet, ajutati-l cat puteti, dar sa nu ramana la voi decat doua sau trei zile, daca e nevoie. Daca vrea sa se stabileasca la voi ca meserias, sa lucreze si sa ramana, dar daca nu are o meserie, socotiti-va dupa priceperea voastra, ca sa nu traiasca cu voi impreuna un crestin trandav”.

Si atunci cum impacam una cu alta? Cum impacam porunca de a nu strange averi cu aceea de a munci si a inmulti talantii? Intram noi in categoria florilor si a pasarilor? Parca n-am intra. Dar totusi Iisus a dat acest exemplu oamenilor.

Modul cum trebuie sa intelegem aceasta comparatie reiese din modul cum a inteles Mantuitorul cuvintele Sale, atunci cand le-a rostit. E in afara de orice indoiala ca Mantuitorul n-a inteles prin comparatia cu florile si pasarile, ca omul trebuie,sa nu lucreze.

Ca sa pricepem bine lucrul acesta, trebuie sa mergem la radacina invataturii Sale, ceva mai adanc. El a avut in vedere ca fiecare vietate, planta, pasare animal salbatic, domestic sau om, toate tra iesc dupa o randuiala a lor. Precum i s-a randuit fiecaruia. Unele sa-si ia hrana din pamant, precum florile, copacii, cerealele, iarba; altele s-o gaseasca usor, nici avand nevoi prea mari, precum pasarile, desi si ele trebuie s-o caute; altele s-o vaneze, altele, ca animalele domestice, s-o primeasca de la om, dar tot ca rasplata a muncii sau a unui folos pe care il aduc, iar omul trebuie sa si-o agoniseasca singur „Cu osteneala sa te hranesti din pamant in toate zilele vietii tale”, a zis Domnul (Fac. 3, 17), poruncind stramosilor Adam si Eva „sa lucreze pamantul” (Fac. 3, 23). Randuiala sub care a fost pus omul, e aceea de a-si castiga viata prin munca bratelor sale.

Cand Mantuitorul a dat exemplul cu crinii campului si pasarile cerului, a vrut sa spuna ca acestora Dumnezeu le-a pus o anumita randuiala si, iata ca traind dupa randuiala prescrisa lor de Dumnezeu, nu mor de foame. Nu s-a vazut pasare sau animal salbatic care sa moara de foame in vremuri normale. Omului i s-a prescris randuiala de a trai din munca. Deci nici el nu poate muri, daca-si respecta randuiala care i-a fost prescrisa de Dumnezeu. Dumnezeu a randuit sa existe hrana, iar omului i-a randuit s-o caute, s-o pregateasca, s-o scoata din pamant. Florilor, plantelor si copacilor care nu se pot misca, le da Dumnezeu hrana din pamant, din ploaie, din soare si din vant. Animalelor si pasarilor care se pot misca, dar n-au maini ca sa lucreze, nici unelte, le da Dumnezeu hrana de-a gata, dar cu conditia s-o caute, deci sa se osteneasca, iar oamenilor care se si misca, au si maini, le-o da Dumnezeu ca rod al muncii lor.

Asa trebuie inteleasa aceasta invatatura. Cand Mantuitorul se afla in pustie, Satana care il ispitea i-a propus: „De esti Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea sa se faca paini” (Matei 4, 3). Vei fi ascultat. Mantuitorul i-a raspuns: Nu numai cu paine va trai omul, ci cu tot cuvantul care va iesi din gura lui Dumnezeu”. Si acest text e interpretat de unii gresit, in sensul, mai intai ca se poate obtine paine si prin alte mijloace, prin minune, nu neaparat prin munca si, in al doilea rand, ca chiar Iisus a spus ca „nu numai cu paine va trai omul” si ca mai important e „cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu „.

Doua observatii se impun in legatura cu aceasta: mai intai ca propunerea obtinerii painii prin minune venea de la diavol, asa ca lucrul vorbeste prin el insusi; in al doilea rand, se omite din vorbirea Mantuitorului un amanunt. El nu spune ca omul poate trai fata paine, cum interpreteaza unii exegeti de ocazie, ca sa schimbe accentul pe „cuvantul lui Dumnezeu”, pe care pretind ca il propovaduiesc numai ei. Mantuitorul spune: „nu numai cu paine”, ceea ce inseamna ca „si cu paine” Cu cuvantul lui Dumnezeu, dar si cu paine! Cu painea care trebuie muncita! Numai sa nu ramai numai la paine, ci sa te hranesti si cu cuvantul lui Dumnezeu.

Se zice ca intr-o manastire a venit din alta parte un monah foarte evlavios, in cautarea de atmosfera mai monahala decat in manastirea din care a plecat. I-a spus staretului ca el doreste sa traiasca dupa Scripturi, numai cu cuvantul lui Dumnezeu; asa ca sa i se ingaduie linistea cuvenita lecturii si rugaciunii.

In manastiri este o regula: oricine vine este primit si omenit ca oaspete trei zile. Dupa trei zile trebuie sa ia parte la munca impreuna cu obstea monahilor, care traiesc dupa principiul din vechime stabilit, „ora et labora” ” roaga-te si munceste”. Staretul l-a primit pe calugarul nostru, dar dupa trei zile calugarul s-a trezit cu economul manastirii care i-a spus cu binisorul: „Dupa traditia noastra, fii Cuviosia ta bun fi du-te la camp cu fratii si cu calugarii nostri. Acum ai implinit trei zile de cand ai venit, asa cu daca vrei sa mai ramai, asta-i randuiala din vechime”. Calugarul i-a spus cu blandete si evlavie: – „Parinte econoame, am plecat din manastirea cealalta pentru ca eu vreau sa traiesc numai cu cuvantul lui Dumnezeu, cu lecturi sfinte si in rugaciune, si acolo nu puteam. Nu ma tulburati. Parintele staret mi-a ingaduit sa tin regula mea”. Economul se sfatuise inainte cu staretul, asa ca, ingaduitor, n-a insistat. „Bine, parinte, stai, citeste si roaga-te”. A venit vremea mesei. S-au dus toti calugarii la masa, au maneai, dar pe el l-au lasat in chilie sa citeasca si sa se roage. Asa s-a petrecut si la masa de seara, pana ce l-a razbit foamea si, suparat, s-a dus la staret spunandu-i: – „Parinte, staret, mi se pare ca Prea Cuviosiile Voastre mancati de doua ori pe zi”. – „Da, mancam”. – „Dar pe mine de ce nu ma cheama trapezarul la masa? Sunt flamand de doua zile”. – „Eu i-am spus sa nu te cheme. Nu mi-ai spus Prea Cuviosia ta ca esti unul dintre aceia care traiesc numai cu cuvantul lui Dumnezeu? Eu am inteles: nu esti un pacatos ca noi, care trebuie sa si muncim, ca sa mancam. Ca noi avem nevoie si de mancare. Noi am fost la camp, am muncit, dupa aceea ne-am dus si am mancat din rodul muncii mainilor noastre. Pe Prea Cuviosia Ta. daca traiesti numai cu cuvantul lui Dumnezeu, te-am lasat sa te hranesti cu el!” Isi va fi cerut iertare tanarul monah si va fi mers cu ceilalti la munca! Si apoi si la masa.

Textul biblic asupra caruia ne-am oprit este un indemn la echilibru. Echilibru intre munca si rugaciune. Niciodata una fara cealalta. Spuneam ca acest text face parte din Predica de pe munte, cea mai importanta dintre predicile Mantuitorului.

E de remarcat ca, precum in alte imprejurari, Mantuitorul face si aici o demonstratie logica. Propune mai intai o premiza: E mai importanta viata omului decat hrana si trupul lui e mai important decat haina. Voi va preocupati si va ingrijorati mai mult de hrana si de haine. Cum puteti gandi astfel? Cum va puteti teme ca Dumnezeu care a creat viata si trupurile voastre care, la urma urmei, sunt mai greu de facut, nu va avea grija sa va ajute sa le si intretineti?

Foarte interesant acest procedeu logic care apeleaza la ce este mai important ca valoare si mai greu de realizat, spre a trage concluzia ca de cele mai putin importante se va putea ocupa Dumnezeu cu atat mai mult, si cu mai mare usurinta.

Revenind la premiza: E mai importanta viata decat hrana si trupul decat haina, iata o parabola care ilustreaza acest adevar, in mod convingator. Si mai ilustreaza si faptul ca ne-a fost dat sa traim din munca, nu din experiente care ne desfigureaza fiinta si ne taie aripile zborului catre inaltimi si catre mantuire. E drept si e bine sa sacrificam din noi insine pentru altii, dar nu pentru a ne face viata comoda pe pamant, platind cu viitorul nostru. Parabola e si o lectie impotriva lacomiei care trage la pamant fiinta menita sa zboare in ceruri.

Ciocarlia e o pasare mica, vioaie care zboara in inaltimi si canta frumos. Odata unei ciocarlii i s-a facut foame si foamea, cum se zice, nu asteapta. Da de-a dreptul. Si da orice pentru mancare. Face bine insa numai cand si-o plateste cu munca sau cu moneda castigata cinstit. Esau si-a vandut dreptul de intai nascut pe un blid de linte. N-a fost din partea lui un targ cinstit si onorabil. Ciocarlia flamanda ar fi putut gasi hrana pe camp daca ar fi cautat. Dar vazu un pescar care avea intr-un cos o multime de viermisori. I s-a parul mai comod sa ceara, decat sa caute acolo unde ar fi gasit fara indoiala. „Du-mi si mie doi”, ceru ea. „Iti dau, dar da-mi si tu o pana din aripile tale”. Zambind, ciocarlia ii dadu. I se paru un targ usor, o hrana obtinuta fara efort. Mananca viermisorii si zbura vesela, sfredelind inaltimile. Intalni in inaltimi o alta ciocarlie. Aceasta ii spuse: „Vezi, noi trebuie sa fim cele mai fericite pasari, pentru ca avem aripi puternice, ne ajuta sa zburam in inaltimi, tot mai aproape de Dumnezeul” Ciocarlia noastra nu-i dadu atentie, pentru ca tocmai atunci zari jos, din nou, pescarul cu cosul cu viermisori. Se lasa sageata in jos, isi smulse doua pene si capata patru viermisori, pe care ii manca fericita. Si toi asa schimbul se facu mai multe zile la rand.

Veni iarna, cu frigul. Ciocarlia incerca sa zboare spre sud, in tari mai calde, dar nu mai putu. Isi vandusc puterea pe nimic, pe ceea ce ar fi putut capata prin propria sa munca. A fost victima propriei lacomii, condamnata sa-si traiasca ultimile zile pe pamant, in condtii mizerabile.

Asa patesc si oamenii care isi ruineaza viata, vanzandu-si aripile pentru castiguri de moment. Toi ce e castigat astfel, e o pierdere pentru mai tarziu. Numai ceea ce e castigat prin munca ne apara integritatea, cinstea si viitorul.

Celalalt text: „Nu puteti sluji la doi domni, si lui Dumnezeu si lui mamona”, e de asemenea o premiza logica din ordinea evidentei. Dar trebuie sa limpezim mai intai ce trebuie sa intelegem prin mamona? Fiindca si in aceasta privinta unii vin cu o inter pretare gresita. Ei vor sa inteleaga prin mamona, lumea, sau, mai exact, lumea aceasta, spre deosebire de cealalta. Ei ar vrea sa gaseasca in acest text indreptatirea de a nu recunoaste obligatiile crestinilor fata de lumea aceasta. Dar sa ne aducem aminte cum a reactionat Mantuitorul cand a fost intrebat daca trebuie sa se plateasca impozitele, mai ales ca erau platite unei puteri straine, ocupantilor romani (v. si Rom. 13, 6). A spus: „Dati Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu” (Matei 22, 21; Marcu 12, 17; Luca 20, 25). Ba chiar a platit El insusi impozitul, pescuind un ban in pantecele unui peste. in privinta aceasta lucrurile sunt clare.

Dar ce inseamna cuvantai mamona? Mamona este un cuvant aramaic care inseamna „bogatie”, dar si pofta egoista de avere. Deci cand Mantuitorul se refera la mamona spune: Nu puteti sluji intereselor spirituale, daca sunteti orientati in activitatea voastra de egoism, de strangere de bogatii, de interesele voastre exclusiv pamantesti. Daca citim textul din Noul Testament, vom vedea ca Mantuitorul vorbise inainte de aceasta despre bogatii care nu pot intra in imparatia lui Dumnezeu. Spusese ca e mai usor sa treaca o camila prin urechile acului, decat sa intre bogatul in Imparatia lui Dumnezeu. Si tot Mantuitorul spusese, cu cateva versete inainte de acestea cu mamona: „Acolo unde este comoara voastra, acolo este si inima voastra”. Deci, daca interesul vostru cade pe adunarea de bunuri, mai mult decat aveti nevoie, pe interesele personale, fara sa vedeti si interesele aproapelui, ale vecinului, ale societatii din jurul vostru, inima voastra va fi acolo, si inima voastra nu va mai fi deschisa catre Dumnezeu.
Textul este, prin urmare, un avertisment impotriva egoismului.

E de la sine inteles ca in inima egoistului nu mai este loc pentru nimeni. Este loc numai pentru mamona, caci egoismul il indeparteaza de slujirea lui Dumnezeu si a aproapelui. Goleste locul pentru mamona.

In textele indiene egoismul e numit „ignoranta” (Mahabharata). Nicolae lorga spune ca egoismul inseamna „a face din fiinta ta tendinta sufletului tau” si „a-ti da silinta desperata de a fura o raza ca sa im lumineze si pe altii” (Cugetari). Scriitorul francez I. de la Bruyere descrie astfel pe egoist: „cel ce nu se constrange pentru nimeni, nu plange pe nimeni, nu cunoaste decat nenorocirile sale, nu plange deloc moartea altora, nu se teme decat de a lui, pe care ar rascumpara-o bucuros cu pretul stingerii genului uman ” (Les Caracteres)

Indemnul Mantuitorului insa e sintetizat la urma in cel de-al treilea text, cu privire la care ne-am pus intrebarea cum ar trebui talcuit. Acum il putem intelege usor. „Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si toate celelalte se vor adauga voua”. Se vor adauga, dar nu de la sine. Cautarea imparatiei e prin lucrare, intr-ajutorare, milostenie, iubirea aproapelui, asa incat cautand imparatia asa cum se cuvine, ne ajutam noua insine, si ni se adauga reusita si succesul. imparatia se afla acolo unde i-a lasat loc liber egoismul. Interesul pentru tine sa fie in acelasi timp si interes pentru altii. Toti suntem fiii lui Dumnezeu si fata de fiecare din noi Providenta divina isi indreapta atentia in mod egal. Noi nu avem dreptul sa monopolizam pentru noi insine nici interesul nostru, nici interesul lui Dumnezeu.

Sfantul Clement Romanul invata:
„Ziua si noaptea sa va luptati pentru binele tuturor fratilor… Sa nu va caiti pentru nici o binefacere. Fiti gata pentru tot lucrul bun” (Epistola I Cor. 2). Si Sfantul Bamaba spunea: „Aveti imprejurul vostru oameni carora puteti sa le faceti bine. Nu incetati a-l face” (Epistola, 2).

A ne preocupa si „de celelalte”, nu e interzis. Mantuitorul stabileste doar prioritatile. El zice: „mai intai” imparatia Iui Dumnezeu, dar dupa aceea si „celelalte”, pentru care ne promite si concursul Sau. Iata cum, citite cu atentie, chiar cuvintele aparent grele din Sfanta Scriptura isi lumineaza intelesurile.
Auzind acestea, „sa fim nu numai auzitori, ci si implinitori ai cuvantului” (Iacov 1, 22).

IPS Antonie Plamadeala

Predica rostita in catedrala din Sibiu in anul 1986.

(CalendarOrtodox.ro)

mai mult
EditorialPromovate

LASA MINTEA TA SI PUNE-L PE HRISTOS SA LUCREZE!

Isus

Dragii mei,

La parastasul parintelui Ghelasie intre alte discutii a fost una care are aplicabilitate pentru oricine.

S-au pus intrebari despre cum sa ne alegem partenerul de viata, prietenii etc. Dar tema era mai ales pe casatorie. Da da da! Iata ca si barbatii (pentru ca la Frasinei au voie numai barbatii) sunt ingrijorati pe tema asta.

Raspunsul care a venit a fost ca noua ni se spune sa ne rugam si se roaga si duhovnicul. Apoi HRISTOS trimite EXACT PERSOANA alaturi de care noi putem sa ne mantuim. Si noi ce facem?
NICI NU O BAGAM IN SEAMA!!! De ce?

Pentru ca in mintea noastra noi ne facem o imagine despre PARTENERUL NOSTRU IDEAL care nu corespunde DELOC cu ce ne trimite Hristos.

DECI NE LUAM DIN NOU DUPA MINTEA NOSTRA IN LOC SA FACEM VOIA LUI DUMNEZEU.
Ce urmeaza mai apoi?
– Aualeu, parinte, nu ma mai inteleg!
– Aualeu parinte e scandal!
– Aualeu parinte, vreau sa divortez! ETC

CE SA FACA PARINTELE DACA TU NU AI VAZUT CAND TI-A TRIMIS DOMNUL PE CINE TREBUIA???

Dar Hristos se comporta ca un GPS adica iti reconfigureaza traseul. CASCA OCHII SI URECHILE SI FA IN ASA FEL SA FACI CE TI S-A ZIS CAND TI S-A RECONFIGURAT TRASEUL!!

In poza e Avva al meu exact in spatele meu. Va rog sa ma credeti ca iau in serios si virgulele pe care mi le spune la spovedanie pentru ca de multe ori nu el vorbeste atunci ci Domnul. SI totusi, de cele mai multe ori, mintea mea cea impatimita biruie voia Lui Hristos. De unde stiu? Pentru ca sunt vai de capul meu!

Sa luam aminte! Doamne ajuta!

(Cătălin Rusu)

mai mult
PromovateSocial

Bal de absolvire în port tradițional românesc în Găgăuzia

bal

levii Liceului Teoretic Mihai Eminescu din Comrat, Găgăuzia, au sărbătorit încheierea celor 4 ani de liceu îmbrăcați în portul tradițional românesc.

Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia ( UTA Găgăuzia) este o regiune autonomă situată în sud-vestul Republicii Moldova.

Directorul liceului a mulțumit atât colegilor profesori cât și elevilor pentru promovarea valorilor tradiționale.

„Vă mulțumesc dragi absolvenți și scumpi colegi că ați contribuit la perpetuarea în timp a costumului tradiţional, identificându-ne cu tot ce avem mai valoros”, a afimat Svetlana Stoinov, directorul liceului.

Unitatea de învățământ este singura instituție școlară cu predare în limba română din UTA Găgăuzia.

(basilica.ro)

mai mult
PoeziePromovate

PSALM

Arghezi

Te drămuiesc în zgomot și-n tăcere
Și te pândesc în timp, ca pe vânat,
Să văd: ești șoimul meu cel căutat?
Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.

Pentru credință sau pentru tăgadă,
Te caut dârz și fără de folos.
Ești visul meu, din toate, cel frumos
Și nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă.

Ca-n oglindirea unui drum de apă,
Pari când a fi, pari când că nu mai ești;
Te-ntrezării în stele, printre pești,
Ca taurul sălbatec când se-adapă.

Singuri, acum, în marea ta poveste,
Rămân cu tine să mă mai măsor,
Fără să vreau să ies biruitor.
Vreau să te pipăi și să urlu: „Este!”

mai mult
PromovateȘtiință și tehnică

Războaiele Rețelei: tehnologia 5G și spulberarea ascensiunii chineze

5g

Războaiele Rețelei tocmai au început. Iar amploarea lor riscă să amâne cea mai importantă revoluție tehnologică de care economia globală are nevoie pentru a nu intra în recesiune.

Luna aceasta, Statele Unite ale Americii au interzis companiilor americane să facă afaceri cu firma chineză Huawei, unul dintre principalii producători mondiali de echipamente de rețea și al treilea producător global de telefoane mobile.

Acuzația? Compania și-ar putea folosi dispozitivele pentru a intercepta și colecta date de la sute de milioane de utilizatori. În spatele ei s-ar afla guvernul chinez, pregătit să preia controlul asupra rețelelor de comunicații din lumea democratică, cu precădere asupra celor 5G, aflate acum în construcție.

Impactul asupra companiei chineze este uriaș: practic, avântul său pe piața telefoanelor mobile a fost curmat, partenerii săi occidentali vitali nu îi mai pot livra niciun fel de produse, componente sau servicii, iar Google va opri accesul Huawei la Android și la aplicațiile sale, forțând compania să folosească propriul sistem de operare pentru următoarele sale telefoane.

Este o lovitură nucleară, fără precedent, contra unui colos tehnologic mondial. De unde Huawei spera să depășească Apple pe piața telefoanelor mobile și să fie principalul producător mondial de echipamente 5G, compania chineză se vede acum scoasă forțat de pe cele mai importante piețe, cu perspectiva ca niciun stat aliat SUA să nu îi mai permită accesul.

Lăsând la o parte acuzațiile de spionaj nedemonstrate public, este extrem de important să înțelegem contextul acestor măsuri. Pe de o parte avem războiul comercial dintre SUA și China, purtat la inițiativa președintelui Trump. Pe de alta, avem o realitate rușinoasă pentru companiile americane: chinezii de la Huawei au cel puțin un an avans în privința tehnologiei 5G, rod al unor investiții masive.

Iar decalajul s-ar fi mărit și mai tare dacă Huawei ar fi câștigat licitațiile pentru dezvoltarea rețelei 5G în părți din SUA și Europa. În lumea IT, un astfel de avans este uriaș și extrem de greu de recuperat.

În România, acest eveniment a trecut mai degrabă neobservat, deși rezultatele ne vor afecta pe toți, nu doar pe cei care au cumpărat telefoane Huawei. Internetul lucrurilor nu poate exista cu adevărat în absența unor rețele 5G sau mai puternice. Or, toate transformările economiei mondiale din următorii 20 de ani depind de implementarea rapidă a acestui tip de rețea, care permite comunicații de zeci de ori mai rapide decât actuala rețea 4G.

Puteau Statele Unite să permită Chinei să construiască o rețea 5G globală cu echipamentele unei companii asupra căreia guvernul comunist poate interveni oricând?

Pot europenii să ignore pericolul ca un guvern care nu împărtășește principiile democratice să controleze sistemul nervos pe care se va construi noua economie?

Răspunsurile sunt foarte importante, indiferent de cât de adevărate sau nu sunt acuzațiile de spionaj la adresa Huawei.

Tehnologie și politică: trezirea din ceasul al doisprezecelea

Timp de trei decenii după căderea comunismului în 1989-1990, Occidentul a considerat că prosperitatea economică este esențială pentru democratizarea societății, indiferent că e vorba de Rusia, China sau țările arabe. Exemplul țărilor ocupate care fuseseră aduse de către SUA în paradisul capitalist era dublat de cel al țărilor europene care prosperau pașnic în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, rețeta părea să funcționeze și să fie foarte sigură.

În acest context, companiile occidentale au început să investească masiv pe piețele din Rusia și China, fără ca politicienii să mai condiționeze accesul acestor state la tehnologia avansată de implementarea unor reforme democratice reale.

Dezvoltarea unei clase de mijloc în aceste țări ar fi asigurat, de la sine, și o democratizare treptată, conform valorilor fundamentale nord-atlantice. Pentru o vreme s-a mimat chiar și democrația, pentru ca obstacolele morale care încă mai rețineau avalanșa de fonduri și tehnologie să fie îndepărtate.

A fost nevoie de două intervenții militare agresive ale Rusiei în Georgia și Ucraina pentru ca această țară să revină la statutul de paria. Dar China este mult mai mare și mai atractivă pentru economia nord-atlantică și a știut să se facă indispensabilă exact în domeniile pe care se va baza tehnologia anilor 2020-2040: pământurile rare, bateriile electrice, rețelistica de mare viteză.

Dinamica Chinei în aceste domenii, precum și expansiunea sa militară și economică în Asia și Africa au aprins, într-un final, luminile de pericol în camerele de comandă vestice.

Spre deosebire de ruși, care nu și-au diversificat economia și irosesc în continuare miliarde de dolari din exportul de resurse naturale brute, chinezii au învățat la perfecție jocul capitalist. Giganți tehnologici precum Alibaba, Tencent, Huawei, Xiaomi, ZTE sau Foxconn nu au rămas activi doar pe piața domestică, ci s-au extins și pe piețele vestice. Iar fondurile uriașe pe care le au la îndemână le reinvestesc cu încăpățânare în cercetare și dezvoltare, atunci când nu primesc ajutor chiar de la statul chinez și de la spionii săi industriali.

Dar dacă China domină peisajul tehnologic, Rusia face apel la alte arme în acest război.

Sperieturi rusești: cât de sigură este tehnologia 5G?

Au ajuns și la noi zvonurile conform cărora tehnologia 5G cauzează cancer, este periculoasă pentru sănătatea umană și, în general, va declanșa Apocalipsa.

În ciuda lipsei dovezilor și a asigurărilor din partea experților că tehnologia este sigură, se repetă scenariul aplicat și cu ocazia implementării rețelelor 3G și 4G: oamenii sunt speriați că abundența de antene 5G le va afecta sănătatea.

Sperietura nu vine din senin. Campania de dezinformare vine direct de pe siteurile rusești și are un scop foarte precis: întârzierea desfășurării acestui tip de tehnologie în spațiul nord-atlantic poate diminua, pentru o perioadă, avansul economic al țărilor democratice. Rusia, incapabilă să țină pasul, duce propriul război cu armele care i-au mai rămas: dezinformarea, știrile false, stârnirea panicii.

„Fiind o tehnologie foarte complexă, nouă și încă în dezvoltare, cu siguranță se vor găsi în continuare diverse vulnerabilități de securitate în 5G. Cu cât complexitatea crește, cu atât securitatea reprezintă o provocare mai mare. Dar asta e valabil pentru toți producătorii de echipamente de rețea”

Dan Broască, expert în securitate IT, Omnient

Dar este sigură pentru sănătatea noastră tehnologia 5G? Răspunsul este foarte simplu: frecvențele folosite de 5G sunt de maximum 70GHz. Pragul de la care radiațiile devin ionizante și pot cauza cancer prin afectarea ADN-ului nostru este de 2.400.000GHz.

În plus, radiațiile 5G nu pot pătrunde în organismul nostru, ci sunt oprite la nivelul pielii.

De asemenea, radiațiile neionizante primite de la toate tipurile de emițătoare din preajma noastră (telefoane mobile, routere internet, televizor, radio, antene de comunicații etc.) sunt echivalente cu cele primite de la un simplu bec incandescent. Tehnologia 5G nu va schimba această stare de fapt.

Cu alte cuvinte, este foarte puțin probabil ca expunerea la radiațiile noii rețele să aibă vreun efect cancerigen. Așa cum nici în cazul implementării tehnologiilor 3G și 4G nu s-a remarcat vreo creștere a numărului de cancere, nu avem de ce să ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple acum. Teoriile conspirației nu se bazează pe date științifice, ci pe răstălmăcirea acestora.

Dar tehnologia 5G ne poate afecta viața în alt mod.

De unde vine, de fapt, pericolul 5G

Comunicațiile mai rapide de zeci de ori și timp de latență mic permit transformarea societății umane într-una asistată și modelată de inteligența artificială și de roboți. Efectele benefice sunt uriașe, dar și cele negative pot fi incredibil de periculoase.

În acest context, ar fi pentru prima dată când un model distopic al unei culturi în care statul controlează totul prin tehnologie devine unul de succes din punct de vedere economic. Dacă America postbelică a exportat democrația și piața liberă ca fundamente pentru o cultură a libertății și prosperității, China poate exporta în schimb statul atotputernic și piața reglată științific și robotizată ca fundament pentru o cultură a supunerii mercantile față de o oligarhie, față de Partid.

Rețeaua de comunicații ultrarapidă este esențială atunci când construiești un astfel de sistem. Rusia este, de altfel, unul dintre principalii clienți care vor să implementeze tehnologia 5G cu scopul urmăririi în timp real a propriilor cetățeni.

Un reportaj din Forbes arăta că Moscova se grăbește să acopere integral străzile cu camere de supraveghere video capabile de identificare facială cu scopul declarat de a combate criminalitatea. Într-un regim dictatorial, evident că nu doar criminalii sunt cei vizați. Iar ofițerii de poliție moscoviți vor fi echipați în curând cu ochelari smartcu funcții de identificare a indivizilor de pe listele de urmăriți.

China a ajuns deja o nație supravegheată intens, iar tot felul de politicieni autocrați privesc cu jind la această tehnologie.

Evident, companiile americane ar putea fi acuzate, la rândul lor, de fix aceleași lucruri de care sunt acuzate companiile chineze. Iar abuzul de instrumente financiare și de amenințări legale de către administrația americană începe să deranjeze Europa.

În fond, oamenii politici care arată cu degetul către China sunt aceiași care atacă instituțiile democratice și bazele alianței nord-atlantice. Ipocrizia politică nu este ceva nou, însă în acest război restul lumii este prins la mijloc, cu consecințe care pot fi dramatice dacă se prelungește confruntarea.

România și 5G: indecizii

În România, lansarea primei rețele 5G a fost anunțată de Vodafone tot luna aceasta. Echipamentele de rețea folosite provin de la Ericsson și… Huawei, testul public fiind efectuat tot cu telefoane Huawei.

Demonstrația a mers brici: 955 Mbps pentru download și 52,6 Mbps pentru upload, viteze de peste zece ori mai mari pentru download și de peste douăzeci de ori mai mari pentru upload față de rețeaua 4G actuală.

Nu sunt planuri pentru a opri vânzarea telefoanelor mobile Huawei la niciuna dintre companiile telecom din România, pentru simplul motiv că aparatele aflate pe stoc nu vor avea probleme cu accesul la serviciile Google. Dar licitația pentru atribuirea drepturilor de utilizare a benzilor de frecvențe tipice pentru 5G se va finaliza abia la sfârșitul acestui an, iar România încă nu a reacționat la nivel oficial cu privire la interzicerea sau păstrarea accesului echipamentelor 5G Huawei.

Miza nu este deloc mică. Se estimează că desfășurarea rapidă a tehnologiei 5G în România va duce la un plus de 4,7 miliarde de dolari în PIB și la 250.000 de locuri de muncă noi până în 2025, ca urmare a creșterii industriei 4.0 bazate pe această tehnologie. Dar România, ca aliat strategic al SUA, nu poate ignora presiunile externe dintr-un război comercial care începe să îmbrace și accente ideologice.

Guvernul Ponta încheiase un memorandum cu Huawei pentru construcția mai multor sisteme IT vitale: rețeaua integrată pentru Transelectrica, sistemul național de informații și comunicații, sistemul pentru orașele smart, sistemul pentru E-Government (guvernare electronică) și, nu în cele din urmă, sistemul de monitorizare și supraveghere a traficului. Este puțin probabil ca SUA să privească cu ochi buni continuarea acestei colaborări strânse.

Temporizarea din partea guvernanților este de înțeles, având în vedere rapidele schimbări de dispoziție și direcție din partea actualei administrații americane. În plus, atracția uriașă pe care a reprezentat-o China pentru liderii PSD nu doar în domeniul IT, ci și în cel al infrastructurii de transport, acolo unde s-a renunțat la proiecte pe bani europeni nerambursabili în favoarea unora în parteneriat public-privat „strategic” cu companii din China, a fost un element care a alarmat nu doar partenerii americani, ci și pe cei europeni.

Poate că schimbarea de atmosferă politică de acum va clarifica lucrurile la timp și în privința 5G. România nu-și va permite să întârzie pentru mult timp o decizie strategică extrem de importantă în acest domeniu. Iar când o va lua, va trebui să fie în acord atât cu interesele proprii, cât și cu cele ale aliaților europeni și americani, pentru că următorii 20 de ani vor sta sub semnul acestei decizii.

(pressone.ro)

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

Cronică literară, 1.07.2019 – Ședința cenaclului literar I. L. Caragiale

Cen7

– Ce faci, tu ?
– La ceai, la Adu !
– La ora cinci ?
– Exact ! P-aici !

Imortalizăm vara …

Revista Presei ne este actualizată și prezentată de Ioan Vintilă Fintiș cu articole din ”România literară ”, ”Luceafărul de dimineață”, „ Cafeneaua literară”și ”Orizonturi”.

Dan Cristea îl citează pe George Călinescu care la 33 de ani afirma: ”Literatura se face prin cultură, iar cultura prin lectură.” Tot Dan Cristea o reactualizează pe Nora Iuga, reproducând opere din vasta publicație literară a acesteia. Noua rubrică lui Alex Ștefănescu Poeți de ieri și de azi, are menirea de a construi un liant necesar între generațiile literare.

Daniel Bănulescu, membru vechi al Cenaclului I. L. Caragiale detaliat de foarte multe multe conjunctural, fragmentează : ”Lumea invizibilă dansează strâns îmbrățișată cu lumea invizibilă ”.
Lecturile prezentate în cadrul ședințelor noastre reliefează personalitatea unor personajele interlope, bine definite în spațiul său literar.
Intervenția lui Theodor Ghiondea face referire la hermeneutica lui Călinescu și modul de bordare a activității lui Mateiu Caragiale. Egolatria devine parte semnificativă de abordare și sinteză a lui Călinescu.
Horia Gârbea în ”Luceafărul de dimineață” scrie despre Sorin Lavric noua apariție editorială.
”Cafeneaua literară” îl are ca protagonist pe Virgil Diaconu cu ”Poezia începe la Summer” de Constantin Daniel, medic psiholog.
Rubrica ”Cel mai recent poem” este deschisă de către Luminița Bratu. Colega noastră ne mărturisește că scrierea sa este influențată de dialogurile din cadrul cenaclului referitoare la suflet, susținute de ipotezele lui Florin Manole, precum și de lecturile revelatoare ale lui Toma de Aquino. Identificarea esenței umane în suflet verifică realitatea umană corelată cu cea divină.
Surpriza acestei jumătăți de an o constituie prezența tânărului Alexandru Popa care ne oferă un microrecital la chitară, dar și ne lecturează câteva dintre poemele sale.
Valentin Irimia, revenit după o lungă absență ne încântă cu un sonet ”Rătăcit în propriul nume”. Ramona Müller citește poemul creat în timpul ședinței de cenaclu ”on-off”, recunoscând că a fost inspirată de Marian Smaranda.

”Cronica unui film” pusă la dispoziție de Mihai Ioachimescu ne propune o ”temă deprimantă, dar încă actuală” rulată de pelicula ”Silkwood” . În distribuția filmului joacă Kurt Russel și Meryl, actrița cu cele mai numeroase nominalizări la Oscar. Regia este asigurată de Mike Nichols. Filmul reprezintă un fel de ”Cernobâl american” al anilor ‘70, deoarece redă atmosfera și realitatea pericolului de contaminare dintr-o uzină nucleară. Karen Silkwood, interpretată de Meryl Streep se transformă ”într-un fel de Ioana dˈArc” încercând să dezvăluie opiniei publice adevărul referitor la infracțiunile comise în domeniul nuclear. Având 40 de ori mai mare decât limita legală radioactivă , Silkwood contactează un reporter de la The New York Times pentru a-i pune la dispoziție informațiile pe care le-a strâns. Moare însă…accident sau crimă ?

Florin Manole ne redescoperă valențele sufletești, ideea existenței lui Dumnezeu și valorile creștine. Omul este ființa prin care Dumnezeu pătrunde în natură. Omul nou este cel trecut prin credință și prin sistemul determinat de divin și reprezintă mai mult decât o legendă, o actualitate …Surâsul Tatălui coboară din ceruri prin privirea și zâmbetele sfinților. Iubirea este o minune deoarece naște spontan reciprocitatea. Orice mare iubire este întotdeauna reciprocitate.
”Geniul meu stă în nările mele” afirmă Friedrich Nietzsche, considerând că realitatea reprezintă ceva foarte crud, o realitate senzorială, ceea ce face ca sufletul să fie iritabil în fața realității materiale. Lucrurile mărunte fac diferența dintre profunzimea sufletului din Antichitate și cea din Europa occidentală contemporană ele colorând nuanțele sufletești, printre care se numără și ura. Autodepășirea omului determină ura. Voltaire în scrisorile sa filosofice ( cea cu nr. 25) descrie răfuiala unui creștin. Voltaire se revoltă cu Pascal, se luptă cu cel care a descris cel mai bine sufletul creștin. Învățătura de credință a creștinismului poate înălța și valorifica, explica și așeza sufletul, susține Pascal. Voltaire restrânge definiția sufletului la necesitatea individuală și colectivă, imediată și pragmatică : ” Pe măsură ce oamenii vor trăi din ce în ce mai bine, viața le va fi mai ușoară și mai asigurată.” Nălucirea lui Pascal vis-à-vis de complexitatea și profunzimea structurii sufletești va fi anulată de progresul tehnologic, ce va oferi omenirii un nivel de trai mult mai ridicat și facil prin instrumentele de care vor beneficia oamenii în viitor. Voltaire și Nietsche au oferit un contra-exemplu sufletului creștin bazat pe argumente raționale.

Ca de obicei, discuțiile suscită interesul și opinia incisivă a lui Marian Smaranda are prioritate : ”Voltaire, de fapt, are un dezgust pentru religia creștină. Aceasta îl face pe om sclav și îl face să mai plătească impozit, acolo, unde este iarbă verde.”

Ghiondea consideră că argumentele de estetizare a sufletului susținute de Nietzche sunt
legate de existențialism, acestea fiind o atitudine vehement sentimentalistă. Domnul profesor dându-i dreptate lui Smaranda, percutează argumentativ teoria sofiologiei. Smaranda cere explicații, iar le vin din partea colegului nostru. Serghie Bulgakov este cel care susține că Sf. Duh este o teoretizare, o dogmatizare, o analiză mai detaliată decât o avem de la sfinții părinți.” Creștinismul din acest punct de vedere se manifestă ca o ” practică ezoterică și inițiatică din oportunități diverse”. Opera de artă în perioada lui Nietzche nu avea nevoie de interpretări filosofice. Era interpretată și luată în seamă ca atare. Cultul mitologiei amestecat cu mirodeniile artei mileniului XIX creează discrepanțe culturale în foarte multe țări. Nodul dilematic al problemei constă în existența cultelor prezente (vechi, antice) la un moment dat și autenticitatea religiei din zilele noastre.

”Între Uniunea Sovietică și SUA există o singură diferență cantitativă. Un student străin îmi spunea : Pot să îmi imaginez Albania ca un Neon ?”

Toate exagerările lui Nietzche sunt o tradiție în filosofia psihologizată și psihologizantă a secolului 19.” Sorin Vânătoru și Marian Smaranda completează tabloul înrămat în discuții superlative :
– De ce reforma este formală ? întreabă Smaranda
– Depinde de spațiul exterior al manifestării ! E ca și cum ai privi un abuz al unui alt
abuz, un fel de sacrificiu. Originea tuturor tulburărilor și eșuărilor de mai târziu din fiosofie s-a datorat diferenței de mesaj.

”Mesajul pur” la care se face referire în discuțiile ședinței Smaranda,caută esența retoricii care se bazează pe fundamentul cristalizării mesajului doar printr-un proces bine definit și definitivat. 102% Ghiodea ne așează umerii literari în bibliografia lui Blaga pentru care garantează vis-à-vis de subiectul analizat. ”Limbajul kantian transformat de Blaga și trecut de cenzura existențială ne obligă să ne asumăm asupra elementelor artificiale induse.”

Respirația teologică îmbină literar și opinii individuale legate de creștinismul ortodox cu practica lui Steinhard îmbinând multe elemente pro sau contra. Expirăm…

La Rubrica principală, eu, personal descopăr o POEZIE.

Diana Petroșanu (Femeia alogenă)

Ioan Vintilă Fintiș ne prezintă un scurt CV al autoarei. Fără să vreau, mă pun în locul ei. O privesc. Mâinile îi tremură. Țigara se unduie fumegând între două spirale de nicotină…mi-aduc aminte de ”botezul” meu din cadrul cenaclului. Îmi revin câteva foi pe care le parcurg cu insațietate…versurile ei mi-aduc aminte de începuturile mele și reverberez…

E mai tânără cu 2 ani decât mine și scrie bine….demult, la seara de autor din cadrul cenaclului nu mi-a fost dat să lecturez cu mare plăcere un asemenea autor.
Este o ”poezie dezbrăcată de dulcegăriile și stările lirice care brodează în general poezia feminină, mai ales la poetele care nu au un bagaj cultural poetic, lucru care este valabil și pentru alte categorii de așa ziși poeți. Versurile se croșetează în preajma umbrei și a nimicului.” (Ioan Vintilă Fintiș).

Necuvântare

Mă frâng
fără un cuvânt
ca și cum nimicul
ar fi mai important
decât o clipă
în netăcere

când-necând
mă întorc la mine
mă înfășor zdrobit
cu propriul eu

Smaranda recomandă ca textele să fie corecte scrise din punct de vedre gramatical. În plus o invită pe autoare să caute să dezvolte sensul poetic prin spații mult mai largi decât celor oferite, deoarece miza versului se pierde înainte de a fi căutată. Rigurozitatea mesajului constă în plurivalența mesajului transmis, chiar dacă este un mesaj bine transmis din primele două cuvinte. Ciudățenia versului constă în faptul că nu îi găsești acel ”ceva”, tragismul necesar care aici, pare destul de plat, indefinit…

Noi, cenaclistele susținem tema feminină a Dianei Petroșanu, regăsindu-ne în versurile ei. Ne apărăm și luăm cuvântul. Grațiela Avram consideră că lectura noii colege de cenaclu respirabilă în suflul contemporan. Susțin argumentul și afirm că de mult Cenaclul nu a mai dezbătut la rubrica de sine stătătoare o asemenea lectură de calibru, în vers alb. Poezia Dianei are mutilare, frumusețe și incertitudine. I se recomandă amploarea analizei pe filon de structură poetică.

Ora fiind mai înaintată decât cea propusă, ne-am retras, eu și Dimi, înainte de finalizarea ședinței de cenaclu. Despre celelalte rubrici nu pot să îmi dau cu părerea, pentru că nu am fost prezentă.

– Căldură mare, mon cher !

de Ramona Müller, coana secretarița

mai mult
PoeziePromovate

CĂRŢI DISPERATE

book

Sunt carte şi tac
În sac dosită…

Am fost fiinţă vie
Din falnicul brad,
Din tulpini de grâu
Topite şi zac.

Câteodată mă citeşte
vreunul,
Mă învie la a doua
citire
Ca un Hristos.

Sunt carte disperată
tocată economic
Să mai fiu necitită,
dosită în sac,
Ori act de divorţ,
bancnotă
În mâna unui hoţ.

Citeşte-mă şi dă-mă
mai departe!

De un veac sunt carte
disperată.

2019-07-02
(Dan Drăguş)

mai mult
ActualitatePromovate

Sesiuni estivale inter-disciplinare pentru cariere profesionale de succes prin Programul Pre-Doctoral al Catedrei Internaționale Onorifice ”Jean Bart”

UMC

Sub egida Hubului MACRO-REGIONAL DUNĂRE – MAREA NEAGRĂ, fondat sub Președinția CLUJ IT Cluster la Constanța (februarie 2019), cu ocazia recentului Forum Anual al Dunării (Palatul Parlamentului, iunie 2019), în urma consultării cu institute partenere care coordonează studii avansate și doctorale în cadrul Academiei Române, a fost lansată seria sesiunilor estivale, atât on line, cât și live, după modelul de Școală Pre-Doctorală, cu scopul sprijinirii celor interesați printr-un mentorat pro-activ constând în pregătirea, consilierea și recomandarea, în special la școlile doctorale ale Academiei Române. Programul de formare are drept public-țintă în special pe profesioniștii, consultanții, avocații, managerii sau decidenții potențiali care, conform modelelor testate pe plan european și internațional, au astfel oportunitatea de a promova mai prestigios și mai rapid în carieră, inclusiv prin obținerea titlului de doctor într-un anumit domeniu dorit.

Obiectivul-cheie al acestor sesiuni, care se desfășoară în lunile iulie-august-septembrie, constă în ghidajul celor motivați de continuarea carierei, fie în țară, fie la nivel UE, pentru a dezvolta, în cadrul viitoarelor lor lucrări științifice, îndeosebi aplicații și metodologii inovative în contextul priorităților dezvoltării macro-regionale de proiecte și afaceri în Regiunea UE a Dunării și în Bazinul Mării Negre.

Sesiunile au loc în serii de câte maxim 5 zile, atât la sediul Institutului de Cercetări Juridice – Casa Academiei Române, cât și la cel al Bazei Nautice – Lacul Mamaia – Universitatea Maritimă din Constanța, Președinte CLDR România. Cei interesați de sesiunile estivale la Constanța pot primi și sprijin pentru cazarea în condiții cât mai convenabile în cadrul Bazei Nautice. Alternativ, pentru cei care nu se pot deplasa la București sau Constanța, sesiunea poate fi organizată și online, pe platforma educațională CIO-SUERD (de tip Moodle).

Sesiunile on line încep din data de 10 iulie 2019, pe platforma educațională CIO-SUERD, cu acces flexibil în funcție de programul fiecărui participant și se încheie în luna septembrie. La final, pe baza cunoștințelor și consilierii oferite, ca evaluare, cursanții vor prezenta o schiță / concept cadru a unei teme cu caracter cât mai inter-disciplinar și inovativ posibil. Cei interesați vor fi, de asemenea, îndrumați și recomandați către filierele optime de continuare a carierei lor profesionale.

Tematica inter-disciplinară a sesiunilor estivale:
– pentru project managerii, consultanții și antreprenorii în economie circulară, bioeconomie și managementul inovării – Expert în managementul bioeconomiei, inovării și bunei guvernanțe
– pentru cei interesați în studiile de planificare și dezvoltare macro-regională, în special în context SUERD – Expert în dezvoltare macroregională – Regiunea UE a Dunării
– pentru urbaniști, arhitecți, decidenți – Expert în inovare urbană – Smart City
– pentru cei interesați de domeniul turismului și serviciilor conexe – Promotor și Expert în Managementul Destinației Turistice (OMD)
– pentru specialiștii IT&C – Ofițer Protecție Date cu Caracter Personal (DPO), respectiv Expert în incidente de securitate GDPR & CyberSecurity

Care sunt principalele beneficii ale participării?
1. acompaniere de la A la Z în scopul valorificării unei idei/proiect personal, evitând inteligent orice recurs la tehnici ”copy-paste”
2. orientarea cât mai aplicativă a temei alese, inclusiv prin ”marketizarea” sa și includerea în proiectele Acceleratorului de Idei și Afaceri al Hub-ului Macro-Regional Dunăre-Marea Neagră
3. stabilirea legăturii și recomandarea către domeniul / coordonatorul lucrării de doctorat
4. însușirea și punerea în practică a celor mai actuale instrumente inovative, implicit de protecția drepturilor de autor
5. Certificat de Absolvire însoțit de Anexă de Studii și, la cerere, Scrisoare de Recomandare.

Înscrierile se fac conform principiului „Primul venit-primul servit”. Detalii suplimentare pot fi solicitate Secretariatului Tehnic prin e-mail: ciosuerd@gmail.com ori telefonic la tel./fax: 021.230.49.97.

mai mult
PromovateRepere

De ziua Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

Stefan

Astăzi, Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, domnitorul muşatin căruia, pentru sfinţenia faptelor sale, poporul român de pretutindeni îi înalţă, din adâncul conştiinţei sale, un prinos de mulţumire şi recunoştinţă.

Fiu al voievodului Bogdan al II-lea şi al doamnei Maria – Mălina Oltea, domnitorul Ştefan cel Mare a manifestat, încă din fragedă pruncie, o deosebită dragoste faţă de ţară şi credinţa strămoşească. După uciderea tatălui său, este chemat la tronul Moldovei, la 12 aprilie 1457. Deşi a fost încercat, pe parcursul lungii sale domnii, de numeroase suferinţe, domnitorul nu şi-a pierdut niciodată nădejdea în Dumnezeu, purtându-şi cu evlavie crucea vieţii sale. A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, a dus lupte împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei şi Regatul Ungariei.

„Atletul creştinătăţii”, aşa cum l-a numit papa Sixt al VI-lea, a luptat pentru apărarea dreptei credinţe, menire pe care a considerat-o sfântă şi pentru care şi-ar fi dat oricând viaţa, aşa cum arăta în scrisoarea pe care o adresa în 25 ianuarie 1475 tuturor principilor creştini ai Europei, după biruinţa dobândită împotriva turcilor, la Podu-Înalt, lângă Vaslui.

În cei 47 de ani de domnie, Ştefan a ctitorit 44 de biserici şi mănăstiri pentru războaiele purtate. Ctitoriile erau apoi înzestrate cu pământuri şi împodobite cu Sfinte Evanghelii şi cărţi, cu epitafuri şi veșminte de brocarturi scumpe, cu cădelniţe şi sfeşnice de aur. Dreptcredinciosul Voievod  a pus numeroasele victorii nu pe seama iscusinţei minţii sale ci, cu smerenie, pe seama voii şi puterii lui Dumnezeu, care i-a stat mereu alături. Prin numărul mare de mănăstiri şi biserici zidite, atât în Moldova cât şi în Muntenia, Transilvania şi Muntele Athos, Sfântul Ştefan a fost nu numai apărător, ci şi mărturisitor al credinţei creştine.

L-a avut ca duhovnic şi sfetnic pe Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, de la care a învăţat să fie un om al înţelepciunii şi dreptăţii, al iubirii şi iertării:„Te-am iertat şi toată mânia şi ura am alungat-o cu totul din inima noastră”, scria voievodul, adresându-se boierului său, Mihu, unul din cei care participaseră la uciderea părintelui său.

Ştefan a murit pe data de 2 iulie 1504, cronicarul amintind că „l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere la mănăstire la Putna care era de dânsul zidită. Atâta jale era de plângeau toţi, ca după un părinte al lor”.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat la 20 iunie 1992, Sfântul Ştefan fiind sărbătorit în fiecare an, pe data de 2 iulie.

Sfinţenia Voievodului Ştefan cel Mare

Vorbind despre sfinţenia voievodului Ştefan cel Mare, pr. prof Constantin Coman amintea, în articolul „Dreptcredinciosul domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt sau despre criteriile sfinţeniei”, publicat în volumul „Prin fereastra bisericii sau o lectură teologică a realităţii”, apărut la Editura Bizantină:

„O anumită parte a intelectualităţii noastre – mereu aceeaşi – face alergie la auzul numelui Domnitorului Ştefan cel Mare, mai ales când acestuia îi este asociată sfinţenia, recunoscută de Biserica Ortodoxă Română cu câţiva ani în urmă prin hotărârea Sfântului Sinod care, de fapt, a pecetluit o cinstire pe care poporul binecredincios român a acordat-o dintotdeauna bravului domnitor. O anumită presă care revendică pentru sine rigoarea, obiectivitatea şi corectitudinea a atacat verdictul popular prin consideraţii care trimit mai curând la suficienţa de sine, trufie şi dispreţ, vorbind despre „calităţile” de bătăuş şi vărsător de sânge ale domnitorului şi de alte aspecte care ar viza moralitatea acestuia (…) Atunci când pun în discuţie problema sfinţeniei lui Ştefan cel Mare, intelectualii in discuţie fac dovada unei incorecte cunoaşteri a conceptului de sfinţenie aşa cum este el perceput în Biserica Ortodoxă. Mentalitatea ai cărei exponenţi sunt cei în cauză operează cu o accepţie puţin deformată a sfinţeniei, socotind că aceasta ţine de performanţele mai ales morale ale unui om. (…) Mântuitorul Hristos limpezeşte odată pentru totdeauna aceste lucruri, deschizând uşa Împărăţiei cerurilor vameşilor, tâlharilor, desfrânatelor etc. Sfintele Evanghelii ne arată foarte clar că nu cei drepţi, ci cei păcătoşi se apropiau de Hristos şi tot aceştia sunt cei care-L primesc şi-şi oferă şansa împărtăşirii de puterea Sa dumnezeiască. Cei drepţi, sau mai curând cei care se considerau drepţi se închid asfixiant în limitele proprii şi în propria logică şi Îl resping pe Hristos cam cu aceleaşi argumente cu care resping contemporanii noştri sfinţenia lui Ştefan cel Mare.”

De asemenea, cronicarul spune că „după moartea lui până astăzi îi zic Sfântul Ştefan Vodă (…), pentru lucrurile lui cele vitejeşti, la care nimeni din domni, nici mai înainte, nici după aceea, n-au ajuns”.

Minunile Sfântului Ştefan

După cum spune tradiţia, în lupta cu polonii de la Codrii Cosminului, la 26 octombrie 1497, soarta armelor era de partea marelui voievod Ştefan. În acea zi de joi, înainte de începerea bătăliei, când preoţii ce însoţeau oştirea slujiseră Sfânta Liturghie lângă flamura domnească, lui Ştefan Vodă i-a venit în ajutor Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, care i s-a arătat călare şi înarmat ca un viteaz, anunţând izbânda oastei moldovene. Altă dată, la Râmnic, Ştefan Vodă a primit de asemenea cerescul ajutor, de data aceasta prin Sfântul Mucenic Procopie. Drept mărturie stă inscripţia bisericii din Milişăuţi – Suceava: „În anul 1481, luna lui iulie 8, în ziua Sfântului Mare Mucenic Procopie, Io Ştefan Voievod … a făcut război la Râmnic cu Basarab Voievod cel Tânăr … şi a ajutat Dumnezeu pe Ştefan Voievod şi a biruit … De aceea, Ştefan Voievod a binevoit a zidi biserica aceasta întru numele Sfântului Mare Mucenic Procopie”. Totodată, cronicarul Grigore Ureche istoriseşte că, „în timpul acestei lupte, Ştefan cel Mare a văzut în chip minunat pe Sfântul Mare Mucenic Procopie, umblând deasupra războiului, călare şi înarmat ca un viteaz, fiind întrajutor lui Ştefan Vodă (…).”

O altă întâmplare minunată dovedeşte, o dată în plus, legământul de iubire dintre domnitor şi neamul său. În anul 1775, când Bucovina a fost răpită de austrieci, chipul Sfântului Ştefan de lângă mormânt s-a întunecat la cu faţă totul, iar clopotul cel mare a început să bată singur. Candelele de la mormânt, întotdeauna aprinse, s-au stins singure, iar biserica întreagă s-a umplut de o lumină stranie, semn că voievodul însuşi se mâhnise de mulţimea păcatelor acestui popor, din pricina cărora a ajuns sub stăpânire străină.

Cu o mână de oşteni, Ştefan a ţinut piept hoardelor barbare, punându-şi viaţa pentru ţară şi credinţa creştină. Noi, urmaşii sfântului voievod, ne-am lăsat însă atât de uşor grumajii prinşi sub jugul umilitor al tuturor compromisurilor, încât nu mai ştim ce-a mai rămas azi din moştenirea inestimabilă pe care ne-a lăsat-o cândva Ştefan cel Mare. Suntem, oare, demni de sacrificiul înaintaşilor noştri?

(Irina Nastasiu – doxologia.ro)

mai mult
PersonalitățiPromovate

Gheorghe Iova

Iova2

Gheorghe Iova (n. 29 ianuarie 1950, sat Găgeni, comuna Săhăteni, județul Buzău – d. 29 iunie 2019, București) a fost un prozator, poet și eseist român.

Studii
A absolvit în 1972 Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, specialitatea Limba și literatura română – Limba și literatura franceză.

Până în 1989 a fost, pe rând, profesor de limba franceză (1972-1976), în comuna Breaza și în orașul Râmnicu Sărat, muncitor necalificat la Întreprinderea de Filatură si Finisaj Balotești (febuarie-august 1978) și la Centrul de Cercetare și Proiectare a Îmbrăcămintei din cadrul Centralei Industriei Confecțiilor din București (1980-1989).

Din 1990, a fost redactor la revistele Contrapunct (1990-1992) și Contemporanul – ideea europeană (1992-1994), profesor de filosofie la Academia de Arte din București (1994-1996 și 1997-1998) și muzeograf la Muzeul Literaturii Române din București. S-a pensionat în ianuarie 2015.

Cariera literară
A fost membru activ al cenaclului literar Junimea, condus de criticul și profesorul universitar Ovid S. Crohmălniceanu, făcând parte din grupul de prozatori și poeți Noii, alături de Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Constantin Stan, Ioan Lăcustă, Emil Paraschivoiu și Sorin Preda.

A debutat, în 1983, în antologia Desant 83, prefațată de Ovid S. Crohmălniceanu (1983; ediția a II-a, Editura Paralela 45, 2000). În 1992, a publicat volumul personal ”Texteiova”. A primit premiul Frontiera Poesis, „Cartea de poezie a anului”, pentru volumul ”1973. Sintaxa libertății de a spune”. În anul 1999, a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru eseu, pentru volumul ”Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar”. În 2000, a fost distins cu premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști din România pentru romanul ”De câți oameni e nevoie pentru sfârșitul lumii”, publicat în 1999.

Printre ultimele volume publicate se află ”Etalonul Mizil” (2016), la care a fost coautor împreună cu Cosmin Manolache, ”Ciungamații. Liber de faptul că mi se garantează litertatea. Dosar de «dușman al poporului»” (2017) și ”Citate/Cecitate” (2018).

A colaborat cu poezie, proză scurtă, fragmente de roman și articole teoretice sau de opinie la diferite reviste de cultură din țară.

Afilieri
Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO).

Opera literară
Poezie
Nouă poeți (poezie, volum colectiv, 1984)
Texteiova, poezie (1992)
Ordinea în care el plânge (poezie, 1997)
Sintaxa libertății de a spune (poezie, 1998)
Călare pe mușcătură (poezie, Editura Paralela 45, 1998)
Proză
De câți oameni e nevoie pentru sfârșitul lumii: pulberi și țăndări ale unor resturi de fragmente ale urmelor pe care le-a lăsat un roman visat de mai multă vreme (roman, Editura Paralela 45, 1999)
Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar (eseuri, 2000)
Antologii
Este prezent cu articole teoretice în antologia Competiția continuă. Generația 80 în texte teoretice (1994) și cu proză în antologia Generația 80 în proza scurtă, (Editura Paralela 45, 1998) și în secțiunea antologică a volumului Experimentul literar românesc postbelic (1998).

Este inclus cu poeme în antologiile: Poezia română actuală, alcătuită de Marin Mincu (1998) și Romanian Poets of the 80s and 90s, alcătuită de Andrei Bodiu, Romulus Bucur și Georgeta Moarcăs (Editura Paralela 45, 1999).

Premii și distincții
Premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO) pentru roman (1999)
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu (1999)
(Wikipedia)

mai mult
CreștinătatePromovate

Duminica Sfintilor Romani, a doua dupa Rusalii

SfRomani

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat pe 20 iunie 1992, ca Duminica a doua dupa Rusalii sa fie numita „Duminica Sfintilor Romani”. In sedinta din 28 februarie 1950, Sfantul Sinod a inceput canonizarea sfintilor de origine romaneasca.

Sfinti Romani canonizati in anii 1950-1956

Canonizarea Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica (cinstit pe 11 aprilie); a Sfintilor Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest si Sava, mitropolitii Transilvaniei (24 aprilie); Sfantului Ierarh Iosif cel Nou de la Partos (15 septembrie); si a Sfintilor Cuviosi Marturisitori Visarion, Sofronie si Sfantul Mucenic Oprea (21 octombrie), a fost hotarata de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pe 28 februarie 1950.

Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc pe 21 octombrie 1955, in catedrala din Alba Iulia.

Proclamarea canonizarii Sfantului Ierarh Iosif cel Nou de la Partos s-a facut mai tarziu, in catedrala Catedrala mitropolitana din Timisoara, pe 7 octombrie 1956.

Sfinti Romani canonizati in anul 1992

Introducerea in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane a Sfantului Cuvios Antipa de la Calopodesti (10 ianuarie) si canonizarea Sfantului Cuvios Gherman din Dobrogea (29 februarie); a Sfantului Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures (24 aprilie); Sfantului Ierarh Ghelasie de la Ramet (30 iunie); Sfantului Ierarh Leontie de la Radauti (1 iulie); Sfantului Voievod Stefan cel Mare si Sfant (2 iulie); Sfantului Cuvios Ioan Iacob de la Neamt – Hozevitul (5 august); Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla (7 august); Sfintiilor Martiri Brancoveni, Constantin Voda cu cei patru fii ai sai: Constantin, Stefan, Radu, Matei, si sfetnicul Ianache (16 august); Sfantului Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sfantului Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sfintiilor Preoti Marturisitori Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel (21 octombrie); Sfantului Cuvios Antonie de la Iezerul-Valcea (23 noiembrie), si Sfantului Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie), a fost hotarata de Sfantul Sinod, in sedinta din 20-21 iunie 1992.

Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc pe 21 iunie 1992.

Canonizari in anul 1997 

Introducerea in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane a Sfantului Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului (22 decembrie). Proclamarea oficiala a canonizarii a fost in data de 13 octombrie 2002.

Sfinti Romani canonizati in anul 2003

Canonizarea Sfantului Cuvios Vasile de la Poiana Marului (25 aprilie), si a Sfantului Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi (22 septembrie), a fost hotarata de Sfantul Sinod pe 5 martie 2003.

Proclamarea oficiala a canonizarii lor s-a facut la Manastirea Brazi, pe 5 octombrie 2003.

Sfinti Romani canonizati in anul 2005

Pe 5 iulie 2005 s-a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Onufrie de la Vorona (9 septembrie) si a Sfantului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei (13 decembrie).

Proclamarea oficiala a canonizarii Sfantului Cuvios Onufrie de la Vorona a avut loc pe 9 septembrie 2005, la Manastirea Vorona, iar cea Sfantului Ierarh Dosoftei, a avut loc pe 14 octombrie 2005, la Catedrala mitropolitana din Iasi.

Pe 20-21 octombrie 2005, s-a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie), si a Sfantului Ierarh Grigorie Dascalul, mitropolitul Tarii Romanesti (22 iunie). Proclamarea oficiala a canonizarii Sfantului Cuvios Gheorghe de la Cernica a avut loc pe 3 decembrie 2005, la Manastirea Cernica, iar cea a Sfantului Ierarh Grigorie Dascalul pe 21 mai 2006, la Catedrala patriarhala din Bucuresti.

Sfinti Romani canonizati in anul 2006

Pe 14-15 noiembrie 2006, s-a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului (14 aprilie). Proclamarea oficiala a canonizarii sale a avut loc pe 14 aprilie 2007, in localitatea Gledin.

Sfinti Romani canonizati in anul 2007

Pe 12 februarie 2007, s-a hotarat canonizarea mitropolitului Varlaam al Moldovei (30 august). Proclamarea oficiala a canonizarii lui a avut loc pe 29 august 2007, la Manastirea Secu.

Pe 22-24 octombrie 2007, s-a hotarat canonizare Sfintilor Martiri si Marturisitori: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra si Vasile din Telciu (12 noiembrie). Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc pe 11 mai 2008, la Manastirea Salva.

Sfinti Romani canonizati in anul 2008

Pe 5-7 martie 2008, s-a hotarat canonizarea Sfintilor Cuviosi Rafael si Partenie de la Agapia (21 iulie); a Sfantului Cuvios Iosif de la Varatec (16 august); Sfantului Cuvios Ioan de la Rasca si Secu (30 august); Sfintilor Cuviosi Simeon si Amfilohie de la Pangarati (7 septembrie); Sfantului Cuvios Chiriac de la Tazlau (9 septembrie), si a Sfintilor Cuviosi Iosif si Chiriac de la Bisericani (1 octombrie). Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc la Manastirea Neamt, pe 5 iunie 2008.

Pe 8 iulie 2008, s-a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Iachint, mitropolitul Tarii Romanesti (28 octombrie); Sfantului Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie), si a Sfantului Dionisie Exiguul (1 septembrie). Proclamarea oficiala a canonizarii acestora a avut loc la Catedrala patriarhala din Bucuresti, pe 26 octombrie 2008.

Amintim ca alaturi de sfintii mentionati, in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane sunt trecuti si sfinti de alt neam, care au trait in tara noastra sau ale caror moaste sunt prezente la noi.

(crestinortodox.ro)

mai mult
PromovateSfinții zilei

Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Petru-Pavel

Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriti pe 29 iunie, dupa o perioada de post, care variaza ca durata, in functie de data Sfintelor Pastilor.

Sfantul Apostol Petru – fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Dupa o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devina pescar de oameni. Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit. Dupa Inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane.

Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.

Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor. Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan. Pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”. Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.

Din cauza faptului ca Sfintii Apostoli Petru si Pavel au fost in temnita pentru ca L-au marturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din Romania. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate si din cauza faptului ca cei ajunsi in penitenciare sunt persoane care au gresit fata de Dumnezeu, precum au gresit si ei: Petru S-a lepadat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe crestini.

Troparul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Cei ce sunteti intre apostoli mai intai pe scaun sezatori si lumii invatatori, Stapanului tuturor rugati-va, pace lumii sa daruiasca si sufletelor noastre mare mila.

Maine, serbam Soborul Sfintilor 12 Apostoli si facem pomenirea Sfantului Ierarh Ghelasie de la Ramet.

(crestinortodox.ro)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Summitul G20 de la Osaka, Japonia, 28-29/06/2019

tusk-japan

Puncte importante de pe ordinea de zi

Liderii G20 se vor reuni la Osaka în perioada 28-29 iunie, având în vedere că Japonia deține președinția G20 pentru prima dată.

Președintele Donald Tusk va reprezenta UE în cadrul summitului împreună cu președintele Comisiei Europene. Prim-ministrul Japoniei, Shinzō Abe, va găzdui summitul.

La briefingul de presă dinaintea summitului, președintele Tusk a pledat pentru apărarea multilateralismului și a democrației liberale:

„Cine susține că democrația liberală este învechită susține, de asemenea, că libertățile sunt învechite, că statul de drept este învechit și că drepturile omului sunt învechite. Pentru noi, în Europa, acestea sunt și vor rămâne valori esențiale și solide. Ceea ce mi se pare cu adevărat învechit sunt autoritarismul, cultul personalității și legile făcute de oligarhi. Chiar dacă, uneori, acestea pot părea eficiente.”

Declarația președintelui Donald Tusk înaintea summitului G20

Președinții Tusk și Juncker au publicat o scrisoare comună în care evidențiază obiectivele UE pentru summit:

„UE și Japonia au același obiectiv: apărarea ordinii internaționale bazate pe norme și a instituțiilor multilaterale pe care se întemeiază aceasta. Sprijinind președinția japoneză, vom aborda provocările majore ale vremurilor actuale. Vom adresa liderilor G20 apelul să își intensifice acțiunile în scopul evitării amenințării existențiale pe care o constituie schimbările climatice, să se angajeze să asigure un comerț global liber și echitabil, să reducă inegalitățile, să fructifice efectele digitalizării și să promoveze o dezvoltare durabilă.”

Scrisoare comună a președinților Donald Tusk și Jean-Claude Juncker cu privire la summitul G20

Modernizarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) va figura pe ordinea de zi a summitului G20

Cu ocazia summitului, UE va solicita apărarea multilateralismului și a comerțului bazat pe norme. Acesta va reprezenta o ocazie de a dezamorsa tensiunile comerciale și de a discuta despre reforma Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

De asemenea, UE va încerca să își reafirme angajamentul de a conduce lupta împotriva schimbărilor climatice și de a pune în aplicare Acordul de la Paris înainte de reuniunea COP25 din decembrie.

În plus, liderii vor discuta despre chestiuni legate de:

  • inegalități și societățile în curs de îmbătrânire
  • capacitarea femeilor
  • inovarea și economia digitală

Aceștia vor discuta, de asemenea, despre dezvoltarea durabilă, inclusiv despre Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă.

Donald Tusk în Japonia

Pe 26 iunie, Donald Tusk a fost la Nagasaki înaintea summitului, unde a vizitat Muzeul bombei atomice și Centrul memorial național. El a îndemnat participanții la G20 să se „trezească înainte să fie prea târziu”:

„Scena mondială nu poate să devină o arenă în care cei mai puternici să le dicteze fără ezitare celor mai slabi condițiile lor, în care egoismul să predomine în detrimentul solidarității, iar sentimentele naționaliste să prevaleze asupra bunului simț. Trebuie să înțelegeți: responsabilitatea trebuie asumată nu numai pentru propriile interese, ci, mai presus de orice, pentru pace și pentru mai multă siguranță și dreptate în lume.”

El a vizitat, de asemenea, Muzeul memorial al păcii din Hiroshima. Hiroshima este o proiecție a sfârșitului lumii, care – dacă dăm uitării această tragedie – se poate întâmpla oricând.

Pe 27 iunie, Donald Tusk s-a întâlnit cu Shinzō Abe, prim-ministrul Japoniei. În cuvântul său de deschidere, Donald Tusk a avertizat că „va fi un G20 dificil”:

„Trebuie găsite răspunsuri la provocări globale: necesitatea de a intensifica acțiunea în scopul evitării amenințării pe care o constituie schimbările climatice, al evitării războaielor comerciale, al reformării sistemului comercial internațional, precum și de a se pregăti pentru revoluția digitală. În același timp, cresc tensiunile internaționale, pentru a da doar exemplul Iranului sau al situației dintre SUA și China.”

Cuvântul de deschidere al președintelui Donald Tusk la întâlnirea cu Shinzō Abe

Informații despre președinția japoneză a G20

În cursul președinției G20, Japonia se va axa pe o serie de priorități, printre care se numără:

  • creșterea economică și reducerea inegalităților
  • infrastructuri de calitate și sănătatea
  • chestiuni globale, precum schimbările climatice și deșeurile de plastic din oceane
  • economia digitală
  • provocările reprezentate de societățile în curs de îmbătrânire

(consilium.europa.eu)

mai mult
1 2 3 4 42
Page 2 of 42