close

Promovate

CronicăPromovate

Melsambria

gra2

Melsambria, așa i-au zis grecii cu vreo 500 de ani înainte de Hristos, când au colonizat mica așezare de la malul Mării Negre.

A devenit Mesambria și l-a avut ca patron pe zeul Apollo. 400 de ani mai târziu, romanii au modificat o literă: s-a chemat Mesembria După anul 800, de când a fost cucerit de un han protobulgar al cărui nume l-am uitat, a început să fie cunoscut sub denumirea slavă, Nessebăr.

 

Numele a fost păstrat și pe timpul dominației otomane. In ciuda istoriei zbuciumate, orașul a rămas majoritar locuit de greci până spre 1900 și-n ale căror case părăsite s-au stabilit refugiații bulgari din Macedonia, după războaiele balcanice.

Nessebăr e acum o mică peninsulă fermecătoare. A pierdut 80 la sută din teritoriul pe care-l avea in antichitate, l-a înghițit marea. A rămas un sat inedit, pe care-l străbați la pas dintr-o parte in alta și de jur împrejur, printre ruinele templului și ale vechilor biserici, pe falezele înalte și pe străduțe înguste, printre casele construite in stilul “Marea Neagră”, unde, ca să se apere de vânturile puternice și schimbătoare, localnicii ridicau parterul din piatră și îl completau cu un etaj de lemn, cel mai adesea pin, extins și sprijinit cu arce de lemn curbat. Pentru că solul era stâncos și greu de forat, parterul era folosit drept beci, iar inima casei, cu un salon central, cu dormitoarele dispuse de jur împrejur și cu terase, se muta la primul nivel.

Pescărușii sunt simpatic-obraznici la Nessebăr, se așează cu tupeu pe balustradele teraselor dinspre mare, țipă și pândesc farfuriile. De cealaltă parte așteaptă pisicile. Berea e bună și ieftină și in centru, la o cafenea de la parterul uneia dintre cele mai vechi case din peninsulă, am mâncat cel mai mare sandwich de mic dejun din lume, cu felii de șuncă groase cât degetul și cașcaval fierbinte. Ah, și de pe vest, se vede un apus fabulos. Probabil că de pe partea cealaltă e spectacol la răsărit, dar eu nu-s în stare să mă trezesc la ora aia.

(Oana Costea)

mai mult
ActualitatePromovate

Cazul Gațcan și abuzurile nemaiîntâlnite ale guvernării, în atenția presei de la Bruxelles

flagmd

Cazul deputatul Ștefan Gațcan, sechestrat și impus de către deputații guvernării să renunțe la mandat, a făcut înconjurul lumii. Publicația „The Bruselles Times”, publică un amplu articol la acest subiect, în care accentuează cum în Republica Moldova sunt furați deputații pentru a nu admite destrămarea unei coaliții obediente Moscovei.

Autorul constată că în Republica Moldova „lider regional” la răspândirea COVID-19, situația politică se încinge, după ce guvernarea pro-rusă a pierdut mai mulți deputați.

„Situația însă a escaladat în momentul în care a ieșit din coaliție un deputat care ar fi asigurat opoziției majoritatea parlamentară. Guvernarea de la Chișinău, apropiată de Kremlin și Putin, a recurs la sechestrarea acestui deputat”, se menționează în articol, făcându-se referire la cazul lui Ștefan Gațcan.

Publicația prezintă pe scurt filmul evenimentelor, pornind de la anunțul lui Ștefan Gațcan prin care părăsea PSRM, și până la dispariția acestuia și informațiile că a fost luat ostatic de foștii săi colegi din PSRM. De asemenea, sunt amintite protestele din fața președinției, apoi apariția „miraculoasă” a lui Gațcan într-o vie, precum și video-ul care a urmat a doua zi, în care Gațcan apărea în mască, existând mai multe voci care susțin că aceasta avea scopul de a ascunde urmele de lovituri.

„Dodon trece de liniile roșii de dragul Rusiei”, accentuează „The Brusseles Times”, menționând că această istorie suspectă a atras atenția diplomaților, ONG-urilor și activiștilor de la Chișinău.

„Mai multe voci din această țară afirmă că guvernarea pro-rusă va trece toate liniile roșii pentru a păstra puterea de la Chișinău în interesul Rusiei. Iar cazul medicului Gațcan arată până unde poate merge președintele Igor Dodon, care controlează de facto puterea de la Chișinău. Mai ales că în noiembrie în această țară sunt planificate alegeri prezidențiale, iar Igor Dodon va candida, mai mult ca probabil, pentru al doilea mandat. Kremlinul va face tot posibilul pentru a-și împinge favoritul în fotoliul de președinte, chiar dacă acesta este tot mai urât de proprii cetățeni”, mai scrie titrata publicație.

Sursa face referire și la tot mai frecventele acuzații privind instaurarea dictaturii în Republica Moldova, dar și demersurile față de politicienii de opoziție să-și coaguleze forțele pentru a reduce influenței lui Igor Dodon și a resurselor administrative de care va putea beneficia în campania electorală din toamnă.

Sursa: brusselstimes.com

(timpul.md)

mai mult
PersonalitățiPromovate

Gustav Mahler

Mahler3533

Gustav Mahler (n. 7 iulie 1860 – d. 18 mai 1911) a fost un compozitor austriac al romanticului târziu și unul dintre cei mai importanți dirijori ai generației sale. S-a născut în satul Kalischt, Boemia, Imperiul Austriac, astăzi Kaliště, Republica Cehă. Familia s-a mutat apoi în Iglau (astăzi Jihlava), unde Mahler a crescut.

În calitate de compozitor, stilul lui Mahler se regăsește la granița dintre tradiția austro-germană a secolului al XIX-lea și modernismul începutului de secol XX. Deși în timpul vieții sale aptitudinile de dirijor erau unanim recunoscute, muzica proprie a căpătat popularitate doar după perioade de relative neglijări, care au inclus și interzicerea interpretării lucrărilor sale în cea mai mare parte a Europei, în timpul Germaniei Naziste. După 1945, muzica sa a fost redescoperită, iar Mahler a devenit unul dintre cei mai înregistrați și interpretați compozitori, popularitate care se menține și astăzi.

Născut în condiții umile, Mahler a demonstrat abilități muzicale de la o vârstă fragedă. După ce a absolvit Conservatorul din Viena în 1878, a avut o succesiune de posturi de dirijor, care i-au mărit reputația în rândul instituțiilor europene de operă, culminând cu obținerea postului de director al Operei de Stat din Viena, în 1897. În timpul celor zece ani petrecuți la Viena, Mahler – care s-a convertit de la iudaism la catolicism pentru a-și asigura postul – a fost frecvent victima presei antisemite. Cu toate acestea, producțiile sale inovatoare și insistența pentru interpretare la cele mai înalte standarde l-au făcut unul dintre cei mai importanți dirijori de operă, în special al operelor lui Wagner și Mozart. Spre sfârșitul vieții sale, a fost pentru scurt timp directorul Operei Metropolitane din New York și al Filarmonicii din New York.

Creația lui Mahler este relativ redusă cantitativ, deoarece Mahler își câștiga existența ca dirijor, compoziția fiind o activitate din timpul liber. Totuși, acorda compoziției cât de mult timp putea, rezervând vacanțele de vară pentru perioade de intensă concentrare creativă. În afară de primele sale lucrări, cum ar fi o parte dintr-un cvintet de pian compus în perioada în care era student la Viena, lucrările lui Mahler sunt compuse pentru orchestre mari, coruri simfonice și soliști de operă. Majoritatea dintre cele 12 lucrări simfonice ale sale sunt la scară foarte mare, adeseori folosind soliști vocali sau coruri pentru a îmbogăți orchestra foarte mare. Aceste lucrări erau adesea controversate la premiere, iar unele au primit cu greu acceptarea critică și publică. Excepție fac Simfoniile nr. 2, nr. 3 și premiera triumfătoare a Simfoniei nr. 8 în 1910. Institutul Internațional Gustav Mahler a fost înființat în 1955 pentru a onora viața și opera compozitorului.

Citește mai mult pe Wikipedia

mai mult
CronicăPromovate

(Video) Interviu cu părintele neurochirurg Ștefan Mindea: „Tot ceea ce am realizat aici, în țară, se datorează părintelui Iustin Pârvu”

videoPR

La șapte ani de la trecerea la Domnul a părintelui Iustin Pârvu, părintele neurochirurg Ștefan Mindea a acceptat invitația noastră de a vorbi, în cadrul unui scurt interviu, despre amintirile vii care îl leagă de acest mare duhovnic al românilor și despre modul în care întâlnirea cu el avea să-i schimbe viața.

(doxologia.ro)

mai mult
PoeziePromovate

PREOTUL ȘI PREASFINȚITUL

pr4377271

 

Într-o țară ortodoxă, mai la sat, într-un cătun,
I-a fost dat să-și păstorească turma sa un preot bun..
Era milostiv și darnic, însă nu era perfect,
Căci eroul povestirii avea un urât defect:

Mai trăgea și el cu șprițul, nu ca toată lumea, rar..
El duhnea a băutură chiar și când intra-n Altar!
Îl știau enoriașii și așa îl tolerau,
Dar, să zicem adevărul, mulțumiți ei nu erau,

Fiindcă tre’ să recunoaștem: nu e de la Dumnezeu
Ca să-I umble slujitorii având nasul roș mereu!
Însă la o Liturghie, când a fost pe la Vohod,
Apărând duhnind a zaibăr, cu veșmântul plin de glod,

Ținând Darurile-n mână, cum e obiceiul sfânt,
Clătinându-se prea tare.. se vărsară pe pământ!
Încă nu erau sfințite (binecuvântate doar),
Dar sătenii se smintiră de-așa preot „fără har”!..

Și s-a adunat tot satul și atunci s-au hotărât
Ca să scrie la Episcop despre cazul cel urât..
Iată, deci, că Preasfințitul când scrisoarea le-a primit
A dorit să-i viziteze, ca să vadă ce-au pățit..

Înainte ca să facă o scrisoare de răspuns,
Luând doi dintre diaconi, la săteni el a ajuns.
Cu atâta bucurie preotul îi găzdui,
Că săracul Preasfințitul.. foarte tare se uimi..

„Dar ce vânt frumos V-aduce, Preasfințite, pe la noi?..
De știam de dimineață, eu frigeam vreo două oi!
De-ați intrat la mine-n casă, chiar curând n-o să ieșiți,
Toarnă, doamnă preoteasă, vă rugăm serviți, serviți..

O bucată de slănină, niște pui.. Vă rog, și caș..
Maine doamna preoteasă trage-o fugă la oraș.
Seara asta, Preasfințite, cu ce-avem ne-om descurca,
Însă mâine, toată ziua bucuroși ne-om ospăta!

O mămăliguță caldă cu sarmale d’alea reci..
Stați o clipă, Preasfințite, s-aduc niște vin din beci”!
„Vai de mine, om ca ăsta n-am văzut în viața mea”
Se gândește Preasfințitul, „Doamne, ce păcat că bea..

Cum să-i zic de dimineață c-am venit să îl depun?..
Doamne, mare Ți-e puterea, cum voi reuși să-i spun?..
Fiindcă nici așa nu poate, să își bată joc de Har..
Ce exemplu dăm la lume cei sfințiți pentru Altar?..

Turma nu-l urmează, oare, totdeauna pe păstor?..
Să îți râzi de cele sfinte înaintea tuturor”?
Înțelegeți, cred, cu toții că săracul Preasfințit
Pân’a reușit să-adoarmă, tare mult s-a chinuit..

Și a fost să îi răspundă la-ntrebări al nostru Domn
Nu în timpul rugăciunii, ci subtil, târziu, în somn..
Obosit de frământare și de-atâtea osteneli,
Chiriarhul se scufundă într-un somn cu sforăieli,

Dar nici bine nu adoarme, că de-odată năvălesc
Mii de corpuri luminoase ce pe el îl îngrozesc!
Spirite?.. Fantome?.. Duhuri?.. Știe numai Dumnezeu..
Vin cu toate la Episcop și-l amenință mereu:

„Nici prin cap să nu îți treacă mâine să îi faci vreun rău;
El e salvatorul nostru, tu.. să-ți vezi de drumul tău!
Să-i dai pace, să-i dai pace, nu-l goni de la Altar,
Numai el ne mai iubește, e un preot plin de har”!

Deci în zorii dimineții Preasfințitul amărât
Îl chemă în mare taină pe Părintele pârât:
„Spune, dragul meu Părinte, datoria cum ți-o faci?
Cum slujești la Liturghie? Crezi că lui Hristos Îi placi”?..

Pătimașul nostru preot, om cu sufletul smerit,
Îi răspunse: „Preasfințite, de când sunt hirotonit,
Pentru Sfânta Liturghie mă trezesc la ora trei:
Dimineața patru ore eu îi pomenesc pe ei”!

Și îi zice câtă lume pomenea la Liturghii,
Mii și alte mii de nume, pentru morți și pentru vii..
„Mai ales mi-e tare milă, zise el, de adormiți,
Căci, săracii, n-au pe nimeni, zac în iad nepomeniți”..

Și îi spune la Episcop că-n Altar e un dulap
Plin cu saci de sărindare pentru morți, dar mai încap!
I se umeziră ochii Preasfințitului bătrân..
„Uite, dragul meu Părinte, deocamdată eu amân

Hotărârea ce-o luasem, să te-mpiedic de-a sluji
Fiindcă ai smintit poporul. Dar de-acum nu-l mai sminti!
E păcat de tine, frate, om cu sufletul milos,
Să-L batjocorești prin patimi pe al nostru Domn Hristos!

Tare mai ajuți cu milă sufletele-ajunse-n iad,
De aceea-n clipa asta să-mi promiți: EU NU MAI CAD”!
Plânse preotul în hohot, cum ar plânge un copil
Și promise la Episcop cu glas stins, smerit, umil

Că de astăzi înainte, câte zile-o mai avea,
Băuturi îmbătătoare el nicicând nu va mai bea..
L-a iertat atunci și satul, îndemnat de Preasfințit
Și apoi în armonie împreună au trăit..

O minune-adevărată, scrisă-n rime pentru voi..
Să vă amintiți, prieteni, nu ne mai bârfiți pe noi,
Cei ce-n Sfintele Altare cu sudoare ne căznim
Și rugându-ne cu lacrimi, Domnului Hristos slujim..

(Preot Sorin Croitoru)

mai mult
ActualitatePromovate

Spectacolul naturii în Parâng! Pinii au înflorit după 100 de ani!

pin

Spectacolul minunat din Munții Parâng a fost imortalizat zilele trecute.

Fotografia cu pinii care au înflorit a ajuns virala. Asta pentru că acest fenomen poate fi văzut realmente o data în viață. Pinii înfloresc o data la 100 de ani. Spectacolul poate fi încă admirat de către cei care se încumetă să urce la o altitudine destul de semnificativa.

Spectacolul naturii, vizibil pe Facebook

Spectacolul creat de peisajul sublim din Munții Parâng în aceasta perioada ar concura oricând cu o imagine din Alpi. Pinii sunt încarcați de flori superbe de roșu aprins care au o forma aparte. Minunea se întâmplă doar o data la 1000 de ani. Spectacolul coniferelor a fost fotografiat și postat ulterior în mediul online. Cum era de așteptat internauții au reacționat imediat.

” Ce țară frumoasa avem!” , Superb! Nu am văzut ceva mai frumos!” au scris doi internauți pe Facebook.

Romania are numeroase specii de pini

Spectacolul vizibil în Munți în aceste zile este dat de o anumită specie de pin, respectiv cel negru. Putini știu că în tara noastră se găsesc numeroase specii de conifere. Prezenta lor este mai mult decât benefica omeniri datorita aerului bine ozonat din jurul lor. Speciile de pini pot să trăiască până la 1000 de ani, astfel se explica faptul că aceștia înfloresc doar o data la 100 de ani.

Arbori rezistenți creeaza spectacolul in padure sute de ani

Pinul este adeseori confundat cu bradul. În mod special iarna, spectacolul naturii se muta din pădure în mijlocul civilizației. Cu toate acestea, pinii și brazii au semne distinctive. Pinul de pădure are coroana conică compactă iar scoarţa arborelui este de culoare roşiatică şi răşinoasă. Acești arbori supraviețuiesc in condiții grele, in soluri uscate si terenuri stâncoase.

(Cretu Madalina – obiectivnews.ro)

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePoeziePromovate

Ioan VINTILĂ FINTIȘ

I.V.Fintis

Ioan VINTILĂ FINTIȘ, pseudonimul lui Ion Vintilă, n. 6 iulie 1954, Finta, jud. Dâmbovița.

Poet. Absolvent al Facultății de Tehnologia Prelucrării Țițeiului și Petrochimie, Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești. Este membră al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 1995. A debutat în 1980 cu volumul colectiv 15 poeți la Biblioteca Luceafărul. A publicat poezie și cronică literară în Luceafărul, Vatra, Poesis, Convorbiri literare, Dacia literară, Ramuri, Timpul, Calende, Cronica, Astra, Axioma, Sinteze literare, Esteu, Artpanorama, Steaua, Argeş, Cafeneaua Literară, Oglinda literară, Revista nouă, Arca, Familia, Banatul, Actualitatea literară etc. Prezent în antologii de poezie: Lumina laterală – Streiflicht eine auswahl zeitgonossischer Rumanicher lyrik  (antologie româno-germană); Aripa și roata (1998); Brașovul în 100 de poeme (2007). Coordonator la antologiei Cenaclului Atitudini Melancolie Diesel (2010) și al lucrării Pentarombul. Ploieștiul în cinci prieteni, alături de Ion Stratan, Costin Lupu, Martin Culcea și Filip Köllö. Premii literare: premii ale filialei Brașov ale Uniunii Scriitorilor din România pentru volumele Obiecte în frig (1994), Ceremonii de iarnă (2003), Bufonul și KlaRaRegina (2010); premiul pentru poezie în cadrul Festivalului Național „Moștenirea Văcăreștilor”, Târgoviște, 1993.

OPERA: Singurătatea supremă (1991);  Obiecte după frig (1993);  Amintiri de malul celălalt (1994);  Dealul (l996, reed. 2007); Hierofania (1997, reed. 2006); Halucinaţia (1998); Obiecte după frig, antologie de autor (1999); Ceremonii de iarnă (2002); Sonete (2002); Visul toboşarului,  poeme rotite, scrise împreună cu poetul Costin Lupu (2003); Timp muzical (2008); Bufonul şi KlaRaRegina (2009); Icoana din apă  (2010); Făptura căzută din mit (2011); Lupta cu umbra (2014).

REFERINȚE CRITICE (selectiv): Poeți români postmoderni (2008); Dicționarul General al Literaturii Române, vol.VI; M. Zaciu et al., B. Crăciun, D. Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Iași: Porțile Orientului, 2011; I. Boldea, Iulian Boldea, Ioan Moldovan, Șt.I. Ghilimescu, Romulus Bucur, Nicolae Oprea, Vasile Spiridon, Miruna Mureșan, Dan Silviu Boerescu, Victor Sterom, Gheorghe Mocuța, Liviu Comșia, Nicolae Dumitrescu, Nicolae Stoie, Lucian Gruia, Dumitru Augustin Doman, Loredana Englisch, Constantin Trandafir, Eugen Evu, Horia Gârbea.

(usrbrasov.ro/ioan-vintila-fintis)

mai mult
CreștinătatePromovate

Vindecarea slugii sutasului – Sfantul Ioan Gura de Aur

sutasul

„Intrand Iisus in Capernaum, s-a apropiat de El un sutas, rugandu-L pe El si zicand: Doamne, sluga mea zace in casa bolnav, cumplit chinuindu-se. Si i-a zis Iisus: „Venind il voi vindeca”

Leprosul s-a apropiat de Domnul, pe cand Domnul Se pogora de pe Munte; sutasul, pe cand Domnul intra in Capernaum.

– Pentru ce nu s-au urcat pe Munte nici leprosul, nici sutasul ?

– Nu din pricina trandaviei – ca la amandoi credinta le era fierbinte -, ci ca sa nu intrerupa invatatura Domnului.
Apropiindu-se de Hristos, sutasul a zis: „Sluga mea zace in casa bolnav, cumplit chinuindu-se”.

Unii comentatori spun ca sutasul a spus pricina pentru care n-a adus cu el si sluga, pentru a se scuza. Nici nu era cu putinta, spun acestia, sa-l aduca; era paralizat, chinuit de dureri si pe moarte. Ca era pe moarte o spune evanghelistul Luca: „Era pe moarte”.

Eu insa sustin ca aceste cuvinte ale sutasului sunt o dovada a marii lui credinte, cu mult mai mare decat a acelora care au coborat pe slabanog prin acoperisul casei.

Sutasul socotea ca e de prisos sa-si aduci sluga la Hristos, pentru ca stia bine ca era de ajuns numai poruncii lin Hristos ca sa vindece pe cel bolnav.

– Si ce-a facut Iisus?

– N-a facut ce facuse mai inainte. Hristos de obicei urmeaza vointa celor care-L roaga; acum insa o ia inainte si nu numai ca-i fagaduieste sutasului ca-i va vindeca sluga, dar si ca se va duce in casa lui. O face ca sa aflam credinta sutasului. Daca nu i-ar fi fagaduit aceasta, ci i-ar fi spus: „Du-te acasa, sa fie vindecata sluga ta!”, n-am fi stiut cit e de mare credinta lui. La fel si cu cananeanca, numai ca in sens invers.

Sulasului ii spune, fara sa fie chemat, ca Se va duce acasa la el, ca sa afli credinta sutasului si marea lui smerenie; cananeencei insa ii refuza datul, pentru a face sa staruie in cererea ei.

Doctor intelept si iscusit fiind, stie sa dobandeasca cele contrarii prin contrarii. Intr-un caz, prin ducerea Sa de buna voie in casa sutasului; in celalalt, prin amanarea indelungata si prin refuzul Sau, descopera credinta femeii.

Asa face si cu Avraam, spunandu-i: „Nu voi ascunde de sluga Mea Avraam”, ca sa afli dragostea de oameni a lui Avraam si purtarea sa de grija pentru sodomiti.

La fel si cu Lot; ingerii trimisi la el au refuzat sa intre in casa lui, ca sa afli cat de mare era iubirea de straini a dreptului Lot.

– Ce a raspuns sutasul?

„Nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu”.

Sa ascultam aceste cuvinte toti cati avem sa-L primim pe Hristos! Ca e cu putinta sa-L primim si acum. Sa le ascultam, sa le urmam ca sa-L primim tot cu atita ravna! Cind primesti in casa ta pe cel sarac, pe cel flamand si pe cel gol, pe Hristos Il primesti, pe El Il hranesti.

„Ci zi numai cu cuvintul si se va tamadui sluga mea!”

Iata ca si sutasul, ca si leprosul, are despre Hristos parerea cuvenita Lui. Nici sutasul n-a zis: „Cheama-L pe Dumnezeu in ajutor!”, sau: „roaga-te Lui si cere-I!”, ci: „Porunceste numai!”. Apoi temandu-se ca nu cumva Domnul, din smerenie, sa refuze, a adaugat:

„Ca si eu sunt om sub stapinire, avand sub mine ostasi; si spun acestuia: „Du-te ” si se duce; si celuilalt: ” Vino!” si vine; si slugii mele: „Fa aceasta!” si face”.

– Si ce-i cu asta, m-ar putea intreba cineva, daca sutasul credea ca Hristos este Dumnezeu? Pe mine ma intereseaza sa aflu daca Hristos incuviinta aceasta credinta, daca o intarea?

– Intrebarea este bine si intelept pusa. Sa o cercetam si vom vedea ca lucrul care s-a petrecut cu leprosul s-a petrecut si cu sutasul. Dupa cum leprosul a spus: „Daca vrei” – ca noi sustinem cu tarie Dumnezeirea si puterea lui Hristos, intemeiati nu numai pe cuvintele leprosului, ci chiar pe cuvintele Domnului; ca Domnul nu numai n-a vestejit parerea leprosului, ci a intarit-o si mai mult, adaugind chiar ce era de prisos sa spuna, adica: „Vreau, curateste-te!””, tocmai pentru a-i intari credinta – tot asa este drept sa vedem daca s-au petrecut la fel lucrurile si cu sutasul.

Si vom gasi ca s-au petrecut la fel. Cand sutasul a spus despre Domnul lucruri atat de mari, cand a marturisit ca are o atat de mare putere, Hristos nu l-a tinut de rau, ci i-a primit cuvintele si a facut mai mult decat ca le-a primit. Nici evanghelistul n-a spus numai ca Domnul a laudat spusesle sutasului, ci , aratand, cat de mult l-a laudat, spune ca S-a si minunat de credinta sutasului; si nu numai ca S-a minunat de credinta lui, ci l-a si dat ca pilda intregului popor si celorlalti, pentru a-i urma credinta.

Vezi, dar, ca fiecare din cei ce au fost martori la cuvintele Lui se mirau de puterea lui Hristos?

„Si se mirau si multimile de invatatura Lui, ca ii invata ca Acela are putere ”. Si nu numai ca Domnul n-a tinut de rau multimile, ci luandu-le, S-a pogorat cu ele de Munte, iar prin vindecarea leprosului, le-a intarit credinta.
Leprosul spunea: „Daca vrei, poti sa ma curatesti”; iar Domnul nu numai ca nu l-a mustrat, ci l-a si tamaduit si l-a curatit, asa precum leprosul Il rugase; iar sutasul I-a zis: „Zi numai cu cuvantul si se va tamadui sluga mea”; iar Domnul, minunandu-Se de credinta lui, i-a spus:
„Nici in Israel n-am aflat atata credinta”

Dar iti voi dovedi Dumnezeirea lui Hristos pe o alta cale, contrara celei de pana acum. Marta nu I-a spus Domnului ce I-a zis leprosul si sutasul, ci cu totul dimpotriva: „Oricate vei cere de la Dumnezeu iti va da “, de aceea Domnul nu numai ca n-a laudat-o – cu toate ca-I era cunoscuta, apropiata si una din persoanele cu multa ravna pentru El -, ci chiar a mustrat-o si a indreptat-o, ca nu graise bine despre El, zicandu-i: „Nu ti-am spus ca de vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”.

A tinut-o de rau, ca pe o necredincioasa. Si iarasi, cand Marta I-a spus: „Oricate vei cere de la Dumnezeu Iti va da”, Domnul ii scoale din minte o parere ca aceasta si o invata ca El n-are nevoie sa primeasca o astfel de putere de la altul, ci El este izvorul bunatatilor, spunandu-i: „Eu sunt invierea si viata”; adica: „Nu astept sa primesc putere, ci fac totul cu propria Mea putere”.

De aceea Domnul il lauda pe sutas, il da ca pilda poporului, il cinsteste, dandu-i imparatia cerurilor si cheama si pe altii sa mearga pe urmele lui. Si ca sa afli ca a spus acestea ca sa invete si pe ceilalti sa creada cum a crezut sutasul, asculta precizia cu care evanghelistul arata acest lucru, spunand:

„Si intorcandu-Se, Iisus a zis celor ce veneau dupa El: „Nici in Israel n-am aflat atata credinta’’.

Gandeste deci si tu lucruri mari despre Hristos! Gandul acesta aduce credinta, imparatia cerurilor si celelalte bunatati.

Hristos nu S-a marginit sa-l laude pe sutas doar prin cuvinte, ci i-a dat, in schimbul credintei sale, sanatos pe cel bolnav, ii impleteste cununa stralucita si-i fagaduieste mari daruri, graindu-i asa:

„Multi de la rasarit si de la apus vor veni si se vor odihni in sanurile lui Avraam si ale lui Isaac si ale lui Iacov, iar fiii imparatiei vor fi aruncati afara”.

Hristos le vorbeeste cu mai multa indraznire, pentru ca facuse multe minuni. Apoi, ca sa nu creada cineva ca Domnul vrea sa-l linguseasca pe sutas cu aceste cuvinte, aratand tuturora ce suflet avea sutasul, i-a zis:
„Du-te, dupa cum ai crezut, fie tie!”.

Si indata a urmat vindecarea, marturie a puternicei credintei sutasului:

„Si s-a vindecat sluga lui din ceasul acela”.

Asa s-a intamplat si cu cananeanca; ca si aceleia i-a zis: „O, femeie, mare este credinta ta! Fie tie precum voiesti! Si s-a vindecat fiica ei”.

Dar pentru ca evanghelistul Luca, istorisind minunea vindecarii slugii sutasului, adauga si alte fapte, care se deosebesc de cele spuse de evanghelistul Matei, este de neaparata treubuinta sa lamuresc si deosebirile acestea.

– Ce spune Luca?

– Ca sutasul a trimis la Iisus pe batranii iudeilor sa-L roage sa vina; Matei, dimpotriva, spune ca chiar sutasul s-a dus la Iisus si I-a spus: „Nu sunt vrednic”.

Unii comentatori spun ca e vorba de doi sutasi deosebiti, desi sunt multe asemanari intre istorisirile celor doi evanghelisti. Despre sutasul de la Luca, batranii poporului spun: „El ne-a zidit sinagoga noastra si iubeste neamul nostru” ; despre sutasul de la Matei Iisus spune: „Nici in Israel n-am aflat atita credinta”, dar despre cel de la Luca n-a spus ca:

„Multi vor veni de la rasarit si de la apus”, ceea ce ne face sa banuim ca sutasul de la Luca era iudeu.

Ce vom raspunde, deci?

Explicatia data de acesti comentatori este usoara, dar intrebarea este daca e si adevarata. Dupa parerea mea, in amandoua istorisirile evanghelice este vorba de una si aceeasi persoana.

– Cum poate fi una si aceeasi persoana, m-ar intreba cineva, cand Matei spune ca sutasul s-a apropiat de Domnul si I-a spus: „Nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu”, iar Luca spune ca a trimis la Iisus pe batrinii iudeilor ca sa-L cheme sa vina?

– Sunt de parere ca Luca, in istorisirea sa, ne descopera linguseala iudeilor, ca in nenorociri oamenii sunt nestatornici si isi schimba de foarte multe ori parerile. Probabil ca sutasul, vrand sa plece la Iisus, a fost impiedicat de iudei, lingusindu-l si spunandu-i: „Ne ducem noi sa-L aducem!” Vezi ca chiar propunerea lor este plina de linguseala, pentru ca au spus: „Ne iubeste neamul nostru si ne-a zidit sinagoga”.

Nici nu stiu cum sa-l laude. Ar fi trebuit sa graiasca asa: „A vrut el sa vina sa Te roage, dar l-am oprit noi, vazandu-i nenorocirea si pe bolnav zacand in casa”. Asa ar fi trebuit sa graiasca, pentru a-I arata lui Iisus cat de mare este credinta sutasului.

Dar ei nu graiesc asa! Din pricina invidiei nici n-au voit sa descopere credinta sutasului, ci au voit mai bine sa umbreasca virtutea sutasului, pentru care venisera sa faca rugamintea, decat sa-si ajunga scopul venirii lor, laudandu-i credinta. Invidia e in stare sa intunece judecata. Dar Domnul, Care cunoaste cele ascunse, impotriva vointei batranilor iudeilor, l-a laudat pe sutas.

Ca aceasta este adevarata interpretare, asculta-l iarâsi pe Luca, care insusi da aceasta interpretare. El spune asa: „Si nefiind Iisus departe de casa, a trimis sutasul la El zicand: ” O, Doamne, nu Te osteni, ca nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu”. Cand a scapat deci sutasul de gura batranilor iudeilor, a trimis la Iisus, spunandu-I: „Sa nu socotesti ca de lene n-am venit, ci m-am socotit nevrednic sa te primesc in casa mea”.

N-are importanta daca Matei spune ca sutasul n-a rostit aceste cuvinte prin prietenii sai, ci le-a rostit cu propria sa gura. Intrebarea este daca fiecare evanghelist a infatisat ravna sutasului si daca sutasul a avut despre Hristos parerea ce I se cuvenea. Se poate ca insusi sutasul sa se fi dus la Iisus, dupa ce a trimis pe prietenii sai, si sa-I fi spus aceleasi cuvinte.

Daca Luca n-a spus ca s-a dus sutasul la Domnul, apoi nici Matei n-a spus ca a trimis pe prietenii lui la El.

Nu este deci o contrazicere intre un evanghelist si altul, ci unul completeaza cele lasate la o parte de celalalt.
Uita-te ca Luca a laudat si in alt chip credinta sutasului, spunand ca „sluga lui era pe moarte”. Asta insa nu l-a deznadajduit, nu l-a facut sa-si piarda nadejdea, ci nadajduia cu tarie ca se va face sanatos.

Daca Matei a spus ca Hristos a zis: „Nici in Israel n-am aflat atata credinta”, iar prin aceste cuvinte a aratat ca sutasul nu era israilitean, iar daca Luca a spus ca a zidit sinagoga iudeilor, deci s-ar parea ca este iudeu, nici aceasta nu e o contrazicere intre Matei si Luca. Era cu putinta sa nu fie iudeu si totusi sa zideasca sinagoga si sa iubeasca poporul iudeu.

Tu nu-mi cerceta numai cuvintele sutasului, ci adauga la ele si slujba lui, si atunci vei vedea virtutea barbatului.
Ca mare este mandria oamenilor care sunt in slujbe si nici nenorocirile nu le moaie cerbicia. Omul imparatesc de la evanghelistul Ioan Il cheama pe Iisus acasa la el, spunandu-I: „Coboara-Te! Copilul meu trage sa moara”.

Sutasul nu-i ca acesta, ci-i cu mult mai bun si decit acest om imparatesc si decit cei care au coborat pe slabanog prin acoperisul casei.

Sutasul nu-I cere Domnului prezenta Sa trupeasca, nici n-a adus pe cel bolnav langa doctor. Aceasta arata ca nu avea o parere mica despre Iisus, ci una cu cuviinta dumnezeieasca.

De aceea a si spus: „Zi numai cu cuvantul!” nici n-a spus de la inceput: „Zi numai cu cuvantul!”, ci la inceput isi povesteste numai durerea; ca nici nu se astepta, din pricina marii lui smerenii, ca Hristos sa-i faca indata pe voie si sa Se duca acasa la el.

De aceea, cand L-a auzit spunand: „Eu venind il voi vindeca”, I-a spus: „Zi numai cu cuvantul!”.

Durerea nu i-a intunecat judecata, ci chiar in suferinta filozofa, uitindu-se nu atat la sanatatea slugii sale, cat la a nu parea ca face ceva necuviincios. Desi nu L-a silit el pe Hristos, prin rugamintile sale, sa-i vindece sluga, ci Hristos, de buna Sa voie, i-a fagaduit vindecarea., totusi si asa se temea sa nu para ca cererea ii depaseste dregaroria si ca primeste un lucru mai presus de merit.

Ai vazut intelepciunea sutasului? Uita-te si la prostia batranilor iudeilor, care spuneau: „Este vrednic sa-i faci darul acesta”‘. Ar fi trebuit sa faca apel la iubirea de oameni a lui Iisus; dar ei ii vorbesc de dregatoria sutasului; si nici nu stiu cum sa vorbeasca. Sutasul insa n-a grait asa, ci I-a spus ca-i cu totul nevrednic nu numai de binefacerea Domnului, ci si de primirea Sa in casa lui. De aceea, dupa ce a spus:

„Sluga mea zace in casa bolnav”, n-a mai adaugat: „Spune sa se vindece!”, temandu-se ca e nevrednic sa primeasca darul, ci I-a vorbit numai de durerea sa. N-a staruit mai departe in rugamintea lui, nici cand L-a vazut pe Hristos binevoitor, ci a ramas mai departe modest, pastrand masura cuvenita.

Daca cineva m-ar intreba: Pentru ce Hristos nu l-a cinstit pe sutas, ducandu-Se in casa lui?, ii voi raspunde asa: Hristos l-a cinstit foarte mult. Mai intai, pentru ca a aratat tuturor de ce simtaminte era insufletit sutasul cand a spus ca nu-i vrednic sa se duca in casa lui; apoi, pentru ca i-a dat imparatia cerurilor si l-a pretuit mai mult decat pe tot poporul iudeu. Pentru ca sutasul s-a socotit nevrednic sa-L primeasca pe Hristos in casa sa, a ajuns vrednic de imparatia cerurilor si vrednic de dobandirea bunatatilor de care se bucura Avraam.

– Dar pentru ce leprosul, m-ar intreba cineva, n-a fost laudat de Hristos, desi a spus lucruri mai mari decat sutasul? N-a spus ca sutasul atat: „Zi numai cu cuvantul”, ci ceva cu mult mai mult: „Voieste numai!”; aceleasi cuvinte pe care profetul le-a rostit despre Tatal: „Toate cate a voit a facut”.

– A fost laudat si leprosul. Cand Iisus i-a spus leprosului: „Du darul pe care l-a poruncit Moise spre marturie lor”, nu i-a spus altceva decat: „Vei fi acuzatorul lor, pentru ca ai crezut”. De altfel nu-i acelasi lucru sa crezi fiind iudeu si sa crezi nefacand parte din neamul iudeu. Ca sutasul nu era iudeu se vede si de acolo ca era sutas, dar si din cuvintele Domnului: „Nici in Israel n-am aflat atata credinta”.

Este mare lucru ca un om, care nu facea parte din neamul iudaic, sa aiba despre Hristos o parere atat de mare. Dupa socotinta mea, sutasul se gandea ca ostirile cele ceresti, bolile, moartea si toate celelalte se supuneau lui Hristos, asa cum i se supuneau lui ostasii sai. De aceea si spune: „Ca si eu sunt om sub stapanire”; cu alte cuvinte sutasul spunea: „Tu esti Dumnezeu, eu sunt om; eu sunt sub stapanire, Tu nu esti sub stapanire. Asadar, daca eu, om fiind si sub stapanire, am atata putere, cu mult mai mult Tu, Care esti Dumnezeu si nu esti sub stapanire”.

Sutasul voia sa-L incredinteze cu tarie pe Iisus ca nu rosteste aceste cuvinte ca sa arate ca este vreo asemanare intre ei, ci, dimpotriva, foarte mare deosebire. „Daca eu, spune sutasul, care sunt un supus si sunt sub stapanire, pot atata, datorita micii mele functii, incat nimeni nu-mi poate sta impotriva, ci se va face tot ce poruncesc , chiar cand poruncile sunt diferite – „Ca zic acestuia:”Du-te!” si se duce, si altuia :”Vino!” si vine”- cu atat mai mult vei putea Tu!”.

Unii citesc din Matei asa: „Ca daca eu, care sunt om”; apoi, dupa ce pun un semn de punctuatie, adauga: „Avand sub stapanirea mea ostasi”.

Tu uita-mi-te ca sutasul a aratat ca Hristos poate sa stapaneasca moartea ca pe un rob si poate sa-i porunceasca ca Stapan. Cand spune: „Vino!” si vine si: „Du-te!” si se duce , sutasul acesta spune „Daca poruncesti sa nu vina peste el moartea, nu va veni”.

Ai vazut cat era de credincios? Caci ceea ce avea sa fie cunoscut tuturora mai tarziu, sutasul o stia; stia ca Hristos are putere asupra mortii si vietii, ca pogoara la portile iadului si ridica.

Si n-a vorbit numai de ostasi, ci si de slugi, la care ascultarea e si mai mare. Si desi avea o credinta atit de puternica, se socotea totusi nevrednic.

Hristos insa aratandu-i ca este vrednic sa-i intre in casa, l-a cinstit si mai mult; l-a admirat, l-a laudat inaintea tuturora si i-a dat mai mult decat i-a cerut.

Sutasul venise sa ceara numai sanatate trupeasca pentru sluga sa si a plecat luand cu sine si imparatia cerurilor.

Ai vazut ca s-au si implinit cuvintele: „Cautati imparatia cerurilor si acestea toate se vor adauga voua”.

Pentru ca a aratat multa credinta si smerenie, Hristos i-a dat cerul si i-a adaugat si sanatatea slugii. Si nu l-a cinstit numai cu atata, ci i-a aratat ca intra in locul celor scosi din imparatia cerurilor.

Iar prin aceasta Hristos face cunoscut tuturora ca mintuirea se dobandeste prin credinta, nu prin faptele legii vechi.

De aceea darul imparatiei cerurilor nu este numai pentru iudei, ci si pentru pagani; si mai mult pentru pagani decat pentru iudei.

„Sa nu socotiti, spune Hristos, ca darul imparatiei cerurilor s-a dat numai sutasului! Darul acesta va fi dat intregii lumi!”

Spunea acestea, profetind despre pagani, dandu-le bune nadejdi. Ca in multimile de oameni, care Il urmau, erau si pagani din Galileea neamurilor.

Spunea acestea ca sa nu-i lase fara nadejde pe pagani si sa alunge din mintea iudeilor gandul ca numai ei sunt poporul ales.

Hristos nu vorbise pana acum de venirea paganilor la credinta, pentru ca nu cumva cuvintele Sale sa supere pe ascultatorii Sai si pentru ca sa nu le dea pricina de atac; prilejuit insa de credinta sutasului, vorbeste si de asta, dar nici acum nu rosteste cuvantul „pagan”; n-a spus: „multi pagani”, ci: „Multi, de la rasarit si de la apus”.
A aratat pe pagani, dar n-a suparat pe iudei: cele spuse erau invaluite. Nu numai aceasta invaluieste noutatea invataturii Sale, ci si prin inlocuirea „imparatiei cerurilor” cu „sanurile lui Avraam”.

Ca nici nu le era cunoscut numele de „imparatia cerurilor”; si Domnul vorbeste de sanurile lui Avraam, pentru ca pe iudei ii ustura mai mult aceasta pierdere.

Tot asa si Ioan Botezatorul n-a vorbit indata despre gheena, ci le a le-a spus ceea ce-i durea mai mult: „Sa nu vi se para ca puteti zice: „Suntem copiii lui Avraam”!.

Odata cu aceasta Hristos a aratat ca nu este potrivnic Vechiului Testament. Pretuind pe patriarhi si numind sanurile lor fericirea celor buni, surpa din temelii aceasta banuiala. Nimeni sa nu creada ca pe iudei ii ameninta numai o singura pedeapsa!

Ca dubla este pedeapsa iudeilor si dubla este si fericirea paganilor; iudeii nu numai ca au pierdut sanurile lui Avraam, ci au pierdut ce era al lor; paganii nu numai ca au dobandit imparatia cerurilor, ci au dobandit ce nu se asteptau; si pe langa acestea si o a treia, ca au luat cele ale iudeilor.

Hristos ii numeste pe iudei „fiii imparatiei”, pentru ca imparatia cerurilor lor le era pregatita. Si aceasta ii durea mai ales pe iudei. Si-i izgoneste din sanurile lui Avraam, dupa ce le-a aratat ca prin fagaduinta trebuiau sa fie in sanurile acelea. Apoi, pentru ca spusele lui Hristos erau o hotarare, o face crezuta prin minunea savarsita, dupa cum minunea la randul ei a fost intarita de profetia realizata mai tarziu.

Cel ce nu crede deci in insanatosirea de atunci a slugii sutasului, sa creada pe temeiul profetiei realizate astazi. Ca si profetia, chiar inainte de realizarea ei, a ajuns cunoscuta atunci pe temeiul minunii.

De aceca Iisus a rostit mai intai profetia, dupa aceea a vindecat sluga bolnava, pentru ca sa fie crezute cele viitoare pe temeiul celor prezente si ceea ce este mai mic, pe temeiul a ceea ce este mai mare.

Nu-i deloc nefiressc, ba, dimpotriva, o lege rationala si dreapta, ca cei virtuosi sa se bucure de bunatati, iar cei pacatosi sa sufere dureri; dar e mai presus de fire sa inzdravenesti un slabanog si sa invii un mort.

Totusi, la acesl lucru, mare si minunat a contribuit, nu putin, si sutasul; lucrul acesta l-a aratat si Hristos prin cuvintele: „Du-te si cum ai crezut, fie tie!”.

Ai vazut ca vindecarea slugii a proclamat puterea lui Hristos, a facut cunoscuta credinta sutasului si a facut crezuta profetia? Dar, mai bine spus, toate au proclamat puterea lui Hristos. Ca Iisus n-a tamaduit numai trupul slugii, ci, prin minune, a atras la credinta si sufletul sutasului.

Tu insa nu mi te uita numai ca sutasul a crezut, ca sluga s-a vindecat, ci minuneaza-te si de iuteala vindecarii. Aceasta a aratat-o evanghelistul prin cuvintele: „Si s-a vindecat sluga lui in ceasul acela”, asa precum a spus si despre lepros: „indata s-a curatit”.

Puterea lui Hristos s-a aratat nu numai prin aceea ca a vindecat sluga sutasului, ci si prin aceea ca vindecarea s-a facut in chip minunat si intr-o clipita.

Si nu numai prin aceasta ne este folos, ci si prin aceea ca de cate ori face Iisus cate o minune vorbeste si de imparatia cerurilor si cauta sa ne atraga pe toti spre ea.

Chiar pe cei pe care-i ameninta ca are sa-i alunge din imparatia cerurilor, nu-i ameninta ca sa-i alunge, ci ca sa-i infricoseze cu aceste cuvinte, spre a-i atrage la imparatia cerurilor.

Iar daca nu se folosesc nici de pe urma acestei amenintari, apoi toata vina e a lor si a tuturor celor ce sufera de aceeasi boala.

Poti vedea ca s-a intamplat aceasta nu numai cu iudeii, ci si cu cei ce au crezut. Ca si Iuda era fiu al imparatiei si auzise impreuna cu ucenicii: „Veti sedea pe cele douasprezece tronuri”, dar a ajuns fiu al gheenei; iar etiopianul, barbar fiind – din cei de la rasarit si de la apus – s-a bucurat de cununi impreuna cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov.

Aceasta se intampla si acum in vremea noastra. „Ca multi dintii vor fi pe urma, a spus Hristos, si cei de pe urma, intai”.

Hristos a spus aceste cuvinte pentru ca nici cei din urma sa nu se trandaveasca, gandindu-se ca nu mai au nici o putere sa ajunga in frunte, si nici cei dintii sa nu se increada prea mult in ei insisi gandindu-se ca sunt in frunte.

Acelasi lucru la profetit mai inainte si Ioan Botezatorul, spunand: „Dumnezeu poate si din pietrele acestea sa ridice fii lui Avraam”.

Si pentru ca profetia avea sa se implineasca, a fost predicata mai dinainte, pentru ca nimeni sa nu se tulbure la implinirea ei de un lucru asa de minunat. Ioan o da numai ca posibila, ca o spusese primul, Hristos insa o da ca sigura si o intareste prin minunea savarsita indata dupa savarsire profetiei.

Sfantul Ioan Gura de Aur

(crestinortodox.ro)

mai mult
PromovateTradiții

Inimă sălbatică

sombrero

Corazón salvaje (Inimă sălbatică) Mariachi sunt cântăreți de muzică tradițională mexicană.

Cuvântul sombrero se referă, de obicei, la un tip de pălărie originară din Mexic. Cuvântul sombrero este împrumutat din limba spaniolă, unde termenul este folosit pentru orice pălărie cu bor. El provine de la cuvântul spaniol sombra, care înseamnă umbră. Vorbitorii de spaniolă din afara Mexicului o numesc „pălărie mexicană” (sombrero mexicano)Sombrero-urile au o calotă înaltă și un bor foarte întins care poate fi puțin îndoit folosită pentru a se proteja de soarele fierbinte mexican. Pălăriile țăranilor sunt, de obicei, făcute din paie, în timp ce spaniolii mai bogați poartă pălării făcute din pâslă. Este destul de rar în peisajele urbane, făcând excepție doar ca parte a unui costum popular.

Pălăriile Sombrero pot avea multe modele și culori, de asemenea ele au o mica sfoară care țin pălăria pe cap. Ele au fost create atât de largi pentru a oferi protecție maximă împotriva climatului cald al Mexicului: ele sunt destul de mari pentru a umbri complet capul, gâtul și umerii purtătorului.

(Alexandru Petrescu)

mai mult
CreștinătatePromovate

Puterea vindecătoare a Sfintei Împărtășanii

impart53

La insistența lui, a primit cuminecarea și, deși se împărtășise cu conștiință curată și bucurie, a adormit șase ore. Când s-a trezit era sănătoasă cu desăvârșire! Profesorul Botkin, cel care îi urmărea îndeaproape starea de sănătate, văzând asemenea schimbare, a rămas pentru mult timp tăcut.

Multe dintre vindecările minunate ale Sfântului Ioan de Kronstadt (1829-1908), sfânt contemporan foarte iubit al Rusiei nordice, s-au întâmplat prin intermediul Sfintei Împărtășanii. Puterea vindecătoare se manifesta în primul rând în timpul împărtășirii cu Preacuratele Taine. Cu profunda credință pe care o aveau, bolnavii se împărtășeau cu adevărat „spre tămăduirea sufletului și a trupului”.

Preotul Vasilios Soustin povestește cum, pe vremea când era foarte tânăr, tatăl lui s-a îmbolnăvit grav de tuberculoză a laringelui. Profesorul Simanofski a constatat că bolnavul mai avea de trăit doar zece zile. Părintele Ioan se afla atunci în Kronstadt. I-au trimis o telegramă. În cinci zile părintele a ajuns la ei.

‒ De ce nu m-ați înștiințat că s-a îmbolnăvit așa de grav? Aș fi adus împreună cu mine Sfânta Împărtășanie.

Și, întorcându-se către bolnav, l-a întrebat:

‒ Crezi că pot să te ajut, cu puterea lui Hristos?

Acela a făcut un semn afirmativ. Atunci omul lui Dumnezeu a suflat asupra gurii bolnavului de trei ori, în semnul Sfintei Cruci.

‒ Vino la Kronstadt să te împărtășesc cu Preacuratele Taine. Te voi aștepta…

Când doctorul a aflat acest lucru, a spus că bolnavul va muri pe drum. Bolnavul a mers într-un final la Kronstadt, unde sfântul l-a împărtășit. A rămas acolo două zile. Toate rănile lui s-au închis și doar vocea îi era încă slăbită. Când s-a întors acasă, doctorul s-a mirat.

‒ Acest lucru este nemaivăzut. Este o minune vădită! a mărturisit pacientul în fața tuturor.

Bărbatul care fusese pe moarte a mai trăit încă 25 ani!

În biografiile vechi ale sfântului se menționează și următorul caz de vindecare a unui femei în vârstă, după cuminecarea cu Sfintele Taine.

‒ Să vă împărtășiți, o sfătuia Părintele Ioan de Kronstadt, și Domnul vă va face bine.

‒ Sunt foarte în vârstă, spunea bolnava, și de aceea nu voi putea fi vindecată.

‒ Nu este treaba noastră să știm timpurile și intențiile lui Dumnezeu, a răspuns părintele.

‒ S-a împărtășit mai demult, au completat cei din familia ei.

‒ Primii creștini, a mărturisit atunci sfântul, se împărtășeau în fiecare zi și voi nu vreți să vă împărtășiți acum, când aveți așa mare nevoie?

Într-un final, bolnava s-a împărtășit și foarte repede s-a vindecat.

Cunoscută este și vindecarea principesei Zinaida N. Yusupova, care s-a îmbolnăvit de scurgerea sângelui după o naștere prematură. După cum istorisește ea însăși, Sfântul Ioan de Kronstadt a vizitat-o și s-a așezat pe patul ei, spunându-i:

‒ Dacă veți trăi sau nu, aceasta va fi după voia lui Dumnezeu. Dumneavostră însă trebuie să vă pregătiți pentru o nouă viață, prin împărtășirea cu Preacuratele Taine.

‒ Eu, părinte, mă pregătesc să mă împărtășesc înainte de Paști.

‒ Chiar dacă Paștele este aproape, a insistat atunci părintele, nu trebuie să amânați. Sunt pregătit să aduc imediat Sfintele Daruri.

La insistența lui, a primit cuminecarea și, deși se împărtășise cu conștiință curată și bucurie, a adormit șase ore. Când s-a trezit era sănătoasă cu desăvârșire! Profesorul Botkin, cel care îi urmărea îndeaproape starea de sănătate, văzând asemenea schimbare, a rămas pentru mult timp tăcut. Două lacrimi au curs pe fața lui. Mai apoi a murmurat gânditor:

‒ Noi, oamenii, nu am reușit să vindecăm această boală. Numai Domnul!

Același sfânt povestește și următoarele evenimente asemănătoare: „Un om s-a îmbolnăvit de ulcer la stomac. A îndurat nouă zile, fără a primi nici cea mai mică alinare de la medici. M-am rugat cu fierbințeală pentru el zicând: «Doamne, ești Viața noastră! Pe cât de ușor pot eu să mă gândesc la vindecare, pe atât de ușor poți Tu să o dăruiești. Vindecă pe robul Tău, Împărate, de boala lui îngrozitoare!». Mai apoi l-am împărtășit, iar acela a primit Sfânta Împărtășanie cu dreaptă credință. În după-amiaza aceleiași zile s-a însănătoșit, iar seara s-a ridicat din pat. Stăpânul Hristos l-a miluit și i-a redăruit sănătatea. Mă uimesc de puterea dătătoare de viață a Preacuratelor Taine! În slujirea mea preoțească, am întâlnit multe persoane bolnave care îndată s-au însănătoșit datorită credinței adânci, pocăinței și primirii Sfintei Împărtășanii”.

(Episcopul Alexandros de Zila /Semenoff Tian Chansky – doxologia.ro)

mai mult
PromovateSocial

Grupul Lactalis închide fabricile Dorna Lactate din Vatra Dornei și Floreni

lapte

Grupul Lactalis a decis închiderea unităților de producție Floreni și Vatra Dornei din cadrul societății Dorna Lactate.

Compania menționează că brand-ul LaDorna și societatea Dorna Lactate își continuă, însă, existența în România.

A fost o decizie grea, însă cel mai important este că putem duce mai departe povestea brandului LaDorna în România, cu structurile moderne disponibile local. (…)

Suntem preocupați să protejăm drepturile fiecăruia dintre colegii noștri afectați de concediere și să reducem cât de mult posibil impactul regretabil pe care acest proces îl va avea asupra lor, transmite grupul într-un comunicat de presă.

Angajații concediați vor primi sprijin pentru a-și găsi alt job, mai transmite compania: “Vor beneficia și de instruire pentru căutarea unui nou loc de muncă, iar compania îi va recomanda companiilor de recrutare cu care colaborează.”

(europafm.ro)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Îmbunătățirea sănătății publice: măsurile UE

fotoUE

UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.

De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE

Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.

Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.

UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).

Programul de sănătate al UE

Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.

Actualul program de sănătate, „Sănătate pentru creștere”, 2014-2020, cu un buget de 450 de milioane de euro:

  • promovează un stil de viață sănătos prin „sănătate în toate politicile”,
  • protejează cetățenii UE de amenințări transfrontaliere privind sănătatea,
  • facilitează accesul la asistență medicală sigură și de înaltă calitate,
  • contribuie la sistemele de sănătate durabile.

Finanțarea în domeniul sănătății va fi integrată în Fondul Social European Plus (FSE+) în următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027).

Alte fonduri pentru probleme de sănătate sunt furnizate de programul de cercetare Orizont 2020, de politica de coeziune a UE și de Fondul european pentru investiții strategice.

 

Medicamente și dispozitivele medicale

UE reglementează autorizarea și clasificarea medicamentelor prin intermediul rețelei europene de reglementare a medicamentelor – un parteneriat între Agenția Europeană pentru Medicamente, autoritățile naționale de reglementare și Comisia Europeană. Odată ce acestea ajung pe piață, siguranța produselor autorizate continuă să fie monitorizată.

Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.

În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.

Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.

Asistența medicală în străinătate

UE se asigură că fiecare cetățean european ce deține un card european de asigurări sociale de sănătate (CEASS) are acces la asistență medicală necesară din punct de vedere medical, asigurată de stat în timpul unei șederi temporare – fie că este vorba de o călătorie de afaceri, de vacanță sau de a studia în străinătate – în toate țările UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Serviciile de asistență medicală necesare trebuie să fie furnizate în aceleași condiții și la același preț (gratuit în unele țări) ca și pentru persoanele asigurate în țara respectivă.

Promovarea sănătății, prevenirea bolilor

UE lucrează la promovarea sănătății și prevenirea bolilor precum cancerul, a bolilor care afectează sănătatea mintală și a bolilor rare și oferă informații cu privire la acestea prin intermediul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

Combaterea cancerului a fost întotdeauna o prioritate a UE. UE investește fonduri în proiecte de cercetare și programe de formare, adoptă legislație și completează eforturile statelor membre prin schimbul de informații și cele mai bune practici.

Consumul de tutun este cauza a 700.000 de decese în fiecare an în UE. Actuala directivă a UE privind tutunul, menită să facă produsele din tutun mai puțin atractive pentru tineri, este aplicată începând cu anul 2016. Recomandarea Consiliului privind mediile fără fum de tutun, din 2009, invită statele membre să protejeze cetățenii de expunerea la fum de tutun în locurile publice și la locul de muncă.

Aproximativ 30 de milioane de europeni sunt afectați de boli rare și complexe. Pentru a ajuta la diagnosticări și terapii, UE a creat rețelele europene de referință, în 2017. Cele 24 de rețele virtuale existente reunesc specialiști din diferite țări care lucrează pe diferite probleme, de exemplu siguranța pacienților sau prevenirea rezistenței antimicrobiene.

Rezistența la antimicrobiene (RAM) este în creștere, datorită excesului de antibiotice, păstrării necorespunzătoare a medicamentelor sau lipsei de dezvoltare a unor noi substanțe. Aceasta produce aproximativ 33.000 de decese pe an în UE. Planul de acțiune al UE împotriva RAM vizează din 2017 promovarea conștientizării și a igienei mai bune și stimularea cercetării. Un nou regulament privind medicamentele de uz veterinar a fost adoptat în 2018, pentru a reduce utilizarea antibioticelor în agricultură și a opri răspândirea rezistei de la animale la om.

Mai multe țări din UE se confruntă cu focare de boli care pot fi prevenite prin vaccinare, cum ar fi rujeola, din cauza ratelor insuficiente de acoperire a vaccinării. Într-o rezoluție adoptată în 2018, deputații europeni solicită un program mai bine aliniat pentru vaccinare în Europa, o mai mare transparență în producerea de vaccinuri și achiziții în comun pentru a reduce prețurile.

Aer și apă mai curate

Calitatea redusă a aerului este cea mai importantă cauză legată de mediu pentru moartea prematură din Europa. De la începutul anilor 1970, UE a luat măsuri pentru a controla emisiile de substanțe nocive. În cadrul „pachetului de politici pentru un aer curat”, a fost adoptată o nouă directivă, în 2016, care stabilește limite mai stricte de emisii la nivel național pentru principalii poluanți atmosferici, cum ar fi oxizii de azot, pentru a reduce la jumătate impactul asupra sănătății față de 2005.

Directiva-cadru privind apa protejează apele UE și se referă la toate apele de suprafață și de adâncime (în râuri, lacuri, ape de coastă).

Apele de scăldat sunt monitorizate de către statele membre prin directiva privind apa pentru scăldat. De asemenea, UE își actualizează directiva privind apa potabilă pentru a îmbunătăți în continuare calitatea și accesul la apa potabilă și pentru a reduce deșeurile cauzate de consumul de apă îmbuteliată.

Mâncare sigură

UE dispune de reguli care să garanteze un nivel ridicat de siguranță în toate etapele procesului de producție și distribuție a alimentelor, pe baza abordării „de la fermă la farfurie”. În 2017, inspecțiile oficiale în lanțul alimentar au fost înăsprite.

Există reguli specifice de igienă pentru:

  • alimentele de origine animală,
  • contaminarea produselor alimentare (stabilirea unor niveluri maxime pentru contaminanți, cum ar fi nitrații, metalele grele sau dioxinele),
  • alimentele noi (produse din microorganisme sau cu o nouă structură moleculară primară),
  • materialele care vin în contact cu alimentele (cum ar fi materialele de ambalat și tacâmurile).

De asemenea, UE dispune de un cadru juridic strict pentru cultivarea și comercializarea organismelor modificate genetic (OMG) utilizate în hrana pentru animale și produsele alimentare. Parlamentul European acordă o atenție deosebită riscurilor potențiale pentru sănătate și s-a opus planurilor de autorizare a noilor plante modificate genetic (cum ar fi soia).

În 2019, Parlamentul a adoptat un raport privind modul de îmbunătățire a utilizării durabile a pesticidelor și a susținut raportul comisiei speciale care pledează pentru proceduri de autorizare mai transparente.

Deoarece există tot mai mulți consumatori care cumpără alimente ecologice, UE a actualizat în 2018 normele privind agricultura ecologică pentru a avea controale mai stricte și pentru a împiedica mai bine contaminarea.

Locuri de muncă sănătoase

Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.

Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).

Societatea favorabilă incluziunii

Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea(EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).

(europarl.europa.eu)

mai mult
ActualitatePromovate

PERSPECTIVE ŞI DETALII

BISER1

Este cumplit de greu, nu însă imposibil, să deschizi două şantiere deodată, indiferent de amploarea construcţiei.

Este vorba, pe de o parte, despre construirea unui ansamblu de pangar, birou, toalete moderne de la zero şi, pe de altă parte, despre recondiţionarea învelitorii la biserica parohială. Din toate punctele de vedere este foarte greu, dar am avut permanent sprijinul prietenului meu, arhitectul Tiberiu Irinel Vlad, cel care împreună cu fratele său, Daniel Vlad, au făcut şi biserica de la Pisculeşti, sprijinul Primăriei Blejoi şi al Consiliului Local, dar în primul rând sprijinul Sfintei Parascheva!…

Cu atât mai bucuros am fost când am aflat, peste ani, că cel care se ocupă de recondiţionarea învelitorii bisericii este fostul meu elev la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”!… Am pus sămânţă bună!… Toate le leagă Dumnezeu!…

 

Iată aici câteva detalii fotografiate cu drona de la diversele faze de executare a reparaţiei învelitorii bisericii parohiale!… Mulţumesc tuturor celor menţionaţi aici, nu în ultimul rând şi muncitorilor exemplari care sub soarele torid fac un lucru perfect!… Şi cică ingineria şi teologia nu merg mână în mână!…

NIHIL SINE DEO!…

(Bogdan Costin Georgescu)

mai mult
1 2 3 4 99
Page 2 of 99