„Reputația lui Cehov ca medic se împământenise atât de bine în jurul moșiei de la Melikhovo încât în iulie 1892’ când gubernia era amenințată de holeră, consiliul regional de igienă l-a rugat să ia toate măsurile profilactice necesare pentru a evita extinderea epidemiei.
A acceptat imediat, a citit cele mai recente lucrări în materie și a pus să se construiască barăci în care să fie izolați bolnavii din cele douăzeci și cinci de sate și patru uzine ale sectorului său. Cum nu avea bani să achite nota, s-a adresat prietenilor, vecinilor, industriașilor bogați, rugându-se de ei cu „puterea de convingere a unui cerșetor”. Bătea drumurile într-o căruță proastă, ajungea frânt de șale prin sate, îi învăța pe țăranii bănuitori cum să se păzească de flagel și, pe deasupra, îngrijea cazuri de tifos, difterie și scarlatină. Într-o săptămână a văzut o mie de bolnavi. Îi scria lui Suvorin : „Dintre toți medicii din regiune, eu sunt cel mai amărât, caii, echipajul meu sunt infecte, nu cunosc drumurile, noaptea nu văd nimic, n-am bani, obosesc repede și, mai ales nu pot să uit că trebuie să scriu și că am chef să scriu și să dau dracului holeră. În ciuda amenințării, nu „a dat dracului holera”. Datorită eforturilor sale, epidemia a ocolit gubernia. Nu s-a mândrit în nici un fel cu această reușită. Scepticismul nu-i permitea mulțumirea de sine.”
(Henry Troyat, CEHOV, Editura Albatros, București 2006)
…….
In fotografie
Anton Pavlovici Cehov
Mai 1897, Melikhovo
Distanțe
(cu taxiul : Melikhovo-Moscova – 1h 52m,
cu trenul : Melikhovo-Moscova – 1h 48m
cu metroul sau cu linia 308 – 1h 59m)
(Bogdan Costin Georgescu)
