Din informațiile prezentate de criticul Nicolae Dumitrescu, în lucrarea sa PLOIEȘTI – ORIZONTURI CULTURALE 2005, aflăm că cenaclul literar I.L.Caragiale a fost înființat în anul 1949, într-o formulă de echipă demnă de invidiat : George Moroșanu, N. Rădulescu Lemnaru, Ntalia Boncu, Ștefan Alexiu, Aurelia Popescu, Ștefan Dimitriu, Leonida Secrețeanu, Mariana Costescu, Corneliu Șerban, Hristu Cândroveanu, Ieronim Tătaru etc.
Tot această lucrare vine să-mi confirme și alte activități ale cenaclului, pe care le cunosc și din alte surse, transmise oral, cu ocazia unor discuții purtate pe marginea actului de cultură din Ploiești cu diverși scriitori și ei membrii ai cenaclului ( Ioan Vergu Dumitrescu, cunoscut mai apoi ca Victor Sterom, Costin Lupu, Nicolae Stanciu, Bibi Vasilache, Anton Tănăsescu, Romea Cantemir etc.). Aflăm că în 1968, Eugen Simion a solicitat preluarea onorifică a coordonării cenaclului, la ședința de redeschidere din 27 octombrie participând scriitorii Marin Preda, Cezar Baltag și Adrian Păunescu. Pentru asigurarea unei conduceri de permanență, Eugen Simion îl delegă pe poetul Nicolae Breb – Popescu, pentru ca după un an coordonarea să fie prelutaă de Laurențiu Ulici.
Grație lui Eusebiu Ștefănescu, în 1976 am fost introdus la cenaclul I.L.Caragiale ca interpret de muzică folk și tânăr aspirant în poezie. Aici i-am cunoscut pe Ion Vergu Dumitrescu, un foarte bun îndrumător a tinerelor talente, Romea Cantemir, Emilian Luncașu, Niculae Alexandru Vest, Costin Lupu, Bibi Vasilache, Dan Anton Tănăsescu, Ion Gheorghe, Rodion Galeriu, Stelică Comșa, Sorin Vânătoru, Florin Oprea Sălceanu, Vladimir Deteșeanu și mulți alții care s-au perindat dealungul timpului și care s-au pierdut ca iluștrii necunoscuți.
Cenaclul se desfășura lejer, fără cenzură, materialele eara dactilogrifiate de către secretara, metodista care răspundea de cenaclu, trebuia să fii programat pentreu citire, dar, s-a întâmplat un fenomen și, aici cred că domnul Nicolae Dumitrescu nu are dreptate în privința timpului. De ce spun aceste vorbe. Este vorba despre o intervenție a lui Nelu Stan, directorul Palatului Culturii, care la o ședință de cenaclu, la care am fost de față, și care a făcut următoare afirmație : Băi, hai să mai terminăm cu această Căcare a României…Cine are talent se afirmă oricum…Mai dă-o-n pizda măsii…Nu știu dacă în sală era un ofițer de securitate…cum afirmă Nicolae Dumitrescu…Dar cineva a spus…
Până în 1983, am fost la Pitești, unde am condus cenaclul Liviu Rebreanu. Într-o echpă. Nu intru în amănunte. Mă întorc la Ploiești în 1983.
Începe, ca să spun așa, perioada optzecistă a cenaclului I.L.Caragiale. Vine Florin Dochia, sau este numit la directoratul Palatului Culturii. Și am să citez din prefața pe care a scris-o Constantin Hârlav, la o antologie, alcătuită de mine și care se numește MELANCOLIE DIESEL , în care are informații tot din Nicolae Dumitrescu. Scrie Constantin Hârlav : Strămutat la Ploiești, din decmbrie 1980, i-am cunoscut direct, înexercițiul funcțiunii, la cenaclul I.L.Caragiale, pe Nelu Stan ( directorul Casei de Cultură), Florin Dochia ( successor la direcția instituției, actualul redactor șef al revistei câmpinene Revista Nouă) , Nicolae Alexandru Vest, Costin Lupu, Mariana Criș, Florin Toma, Ion Stratan, Ioan Vintilă Fintiș, Martin Culcea, Romea Cantemir, Mihai Ionuț Constantinesacu..
(NOTA: Cenaclul IL Caragiale se intruneste in prezent, in doua sedinte lunare in prezenta multor poeti, scriitori, muzicieni, regizori, scenografi, pictori… Cenaclul este gazduit in acest moment de Filarmonica „Paul Constantinescu”)
IoanVintilă Fintiș
