Muzica ușoară românească șchiopăta prin 1979, în mare parte fadă, testierii erau la pământ.
A apărut Dida Drăgan, veritabilă, vulcanică, ne-a apropiat de
muzica bună din „Afară”.
Mi-au rămas în cap, printre altele, dintr-o interpretare a Didei
Drăgan, versurile:
„Am cioplit piatră și lemn
Ca să las pe lume semn”
Evident, Brâncuși.
Dida Drăgan lasă semn în muzica ușoară românească.
Dan Drăguș
Cărătorul de cultură și neam românesc
15 septembrie 2017
INFO : Cântăreața Dida Drăgan s-a născut la 14 septembrie 1947, la Găești, județul Dâmbovița. După terminarea liceului, a absolvit Școala Populară de Artă din București și cursul de perfecționare pentru soliști vocali de muzică ușoară, având-o îndrumătoare pe profesoara Florica Orăscu.
La Școala Populară de Artă a fost colegă cu Aura Urziceanu, Angela Similea, Mirabela Dauer, Olimpia Panciu, Ioan Luchian Mihalea și Mihai Constantinescu.
Debutul Didei Drăgan a venit în 1971, când a participat la concursul de interpretare București ’71 obținând premiul I, cu piesa „Vechiul pian” de Vasile V. Vasilache. În același an, a debutat și în Germania, după ce se întâlnise în România cu compozitorul Manfred Nichthke, care a ascultat o înregistrare cu Dida și i-a plăcut. Apoi i-a trimis din Germania o piesă compusă de Ghert Welkhich, pe care a orchestrat-o Petre Magdin și cu care Dida Drăgan a participat la concursul de la Halle, unde a urcat pe aceeași scenă cu nume mari ale muzicii internaționale: Karel Gott, Helena Vondrachkova, Alla Pugaciova, Marila Radovicz, Joseph Laufer, Frank Schobel. A cântat piesa ”Să nu-mi spui c-a trecut”, cu care a avut succes și ulterior a câștigat 20 de medalii de aur la diferite concursuri.
Anul următor, la Festivalul de la Mamaia, a obținut locul I la secțiunea Interpretare, potrivit volumului ”Meridianele cântecului” de Daniela Caraman Fotea, apărut la Editura Muzicală. Stilul său de interpretare și timbrul special au făcut-o să fie numită ”vocea de flacără” a muzicii românești.
Tot în 1972 a făcut parte din echipa care a obținut Premiul special ”Cupa intercontinentală” la Knokke (Belgia). Doi ani mai târziu, la Dresda, a obținut premiul pentru cel mai bun solist al festivalului și premiul al III-lea pentru interpretarea piesei ”Ca-n poveste” de Petre Magdin. Tot în fosta R.D. Germană, Dida Drăgan a participat la peste 15 emisiuni ”Schlager Studio”. A înregistrat pentru casele de discuri Electrecord (discuri personale LP în 1986 și 1988), Balkanton (Bulgaria) și Amiga (R.D. Germană).
A efectuat numeroase turnee în țară și peste hotare: Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Japonia, URSS, R.D. Germană, R.F. Germania, Belgia, Danemarca, Japonia. La Tokyo, a fost finalistă la Festivalul Internațional al Cântecului cu piesa ”Sămânța nemuririi” de Radu Șerban.
În 1985, la Festivalul de la Mamaia, a obținut trofeul la secțiunea Creație cu piesa „Leagănul meu” de Horia Moculescu. A colaborat cu mulți compozitori — Liviu Tudan, Petre Magdin, Anton Șuteu, Adrian Ordean, Florin Ochescu, cu trupe ca Mondial, Romanticii, Roata, Sfinx, Monolit, Roșu și Negru.
În 1993 a participat la preselecția Eurovision alături de trupa Compact, cu piesa ” Nu pleca”, compusă de Adrian Ordean.
Între piesele de succes ale artistei se numără: ”Până-n cea din urmă zi” (Edmond Deda); ”Iubesc primăvara” (Dan Ștefănică); ”Visata mea iubire”, ”Planete”, ”Soarele zărilor” (Marius Țeicu); ”Atunci” (Mișu Iancu); ”Anilor”, ”Voi, anotimpuri”, ”Necuprins și cuprins”, ”Soare și flori”, „Trepte de lumină”, ”De ce taci?”, ”Străinul”, ”Chemarea anilor”, ”Drumul”, ”Glas de păduri”, ”Semn de întrebare”, ”Un fir de iarbă”, ”Cer de baladă” (Petre Magdin); ”Să ocrotim copacii înfloriți”, ”Să nu lovim nicicând un porumbel”, ”Deschideți poarta soarelui”, „Voi, oameni de mâine”, „Da, recunosc”, ”Drumul iubirii” (Anton Șuteu); „Dac-ai să vii”, ”O lacrimă de stea”, ”Poveste fără final”, ”Cu îngeri a nins”, „Nici chip, nici nume” (Liviu Tudan); ”Cer și pământ”, ”N-am să te-ntorc din drum”, „Nu vreau să te iert”, ”Zilele ce trec prin mine”, ”Drumul meu”, „Știu că vei pleca”, „Ai să mă pierzi” (Adrian Ordean), „Iertare”, „Legământ”, „Aur pe stradă”, „Ochii ploii”, „Cine crede în minuni?” (Florin Ochescu).
Alți compozitori cu care a colaborat: ”Reaprindeți candela” (Ion Aldea Teodorovici), „Viața unui vis” (Sorin Chifiriuc), „Seara unui vis” (Dani Constantin), „Arde și doare” (Dragoș Docan), ”Stau pe o margine de lună” (Adrian Enescu), „Corabie plutitoare, Pământul” (Cornel Fugaru), ”Să mă iubești!” (Mihai Pocorschi).
Dida Drăgan i-a înmânat chitaristului american Steve Vai Premiul de excelență pentru întreaga carieră, la Gala Laureaților celei de-a XVII-a ediții a Festivalului Internațional ”Cerbul de Aur”, 2009
A avut mare succes cu preluări ale unor piese cunoscute din repertoriul unor trupe de succes — „Nu te mint” (Free), „Întrebare” (John Lennon), „Dacă pleci acum” (Ray Charles), „Clipele” (Fogerty), „Ca-ntr-un vis” (Heart), „Cu tine” (Smokie), „Iubirea noastră” (Frank Sinatra), „Născută sunt să cânt” (Spandau Ballet), „O clipă cât o viață” (Tina Turner), „Rug aprins” (Heart), „Singurătate” (Heart), „Te caut iar” (Heart), „Unde ai plecat?” (Whitesnake).
În 2003, a primit, în cadrul Festivalului de la Mamaia, Diploma de Excelență pentru întreaga activitate din partea Consiliului Județean Constanța.
Între albumele lansate de artistă se numără ”Dida Drăgan” (1984), ”Deschideți poarta soarelui” (1987), ”O lacrimă de stea” (1997), ”Pentru buni și pentru răi” (2001), ”Mi-e dor de ochii tăi” (2002).
De ceva timp, Dida Drăgan colaborează cu casa de discuri OVO Music a lui Ovidiu Komornyik.
