Jumătatea lui Răpciune ne poartă pașii încă nedesfrunziți la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploieşti.
Cele mai recente creații aparțin Luminiței Bratu (un poem dedicat Reginei Elisabeta), lui Adrian Frone și Așer Negoi.
Mihai Ioachimescu ne prezintă în cadrul obișnuitei rubrici ”Cinefilonul”, pelicula ”Legendele toamnei” (1994). Distribuția aparține unor nume mari ca Brad Pitt, Anthony Hopkins, Aidan Quinn, Julia Ormond și Henry Thomas. Nuvela tutelară și omonimă care a stat la baza filmului a fost scrisă de Jim Harisson. Un film complex, dar și emoționant în același
timp, care oglindește o adevărată dinamică familială timp de aproape 15-20 de ani, începând din primii ani ai celui de-al 2-lea deceniu al sec. XX din America. Onoarea și demnitatea, suspansul, răzbunarea, atașamentul familial absolut neclintit se împletesc în povestea celor trei frați care fac eforturi să rămână împreună.. “Trei frați, Alfred cel abil, Tristan aventurierul și Samuel, cel mai
vulnerabil, au fost crescuți într-o fermă în Montana, de tatăl lor și o familie de indieni. Sosește Susanah, logodnica lui Samuel, care va fi ucis în curând pe front. Susanah se va căsători în final cu Alfred, care face o carieră politică reușită, însă cel pe care ea îl iubește în secret este Tristan, plecat la celălalt capăt al lumii…”
Emilia Luchian continuă firul istoriei continentului african și ne prezintă boșimanii, mari iubitori de libertate. Pentru aceștia, trecutul se suprapune şi se confundă cu prezentul si nu se pot distinge. După cele mai recente estimări, cei circa 100.000 de boșimani care au supraviețuit șocului colonizării si valurilor de migrații suferă schimbări ale modului de viață.
În general boșimanii sunt monogami și părinți model, dar poligamia nu este interzisă în cazul în care bărbatul e atât de bun vânător încât să asigure mâncarea pentru mai multe soții… E interzisă în schimb căsătoria între rude, semn că degenerescența s-a observat din cele mai vechi timpuri, comunitatea luând măsuri de protejare a speciei. Exogamia, adică obiceiul de a nu îngădui căsătoria între membrii aceleiași ginți, este clar atestată etnografic: „Dacă un boșiman vrea să se căsătorească, nevasta trebuie căutată în alt sat, înăuntrul hoardei sale nu se poate căsători.”
Florin Manole continuă seria de consideraţii asupra lui Alberto Giacometti (1901-1966) – sculptor și pictor elvețian. Alberto Giacometti este una dintre figurile majore ale culturii postbelice. Nu numai că a fost sculptor, dar și-a exprimat viziunea şi prin pictura figurativă și desen . Fascinat de natura umană, cariera artistului a continuat să evolueze prin numeroasele sale întâlniri cu colegii artiști de avangardă și alți intelectuali influenți ai vremii. Cu toate acestea, stilul său rămâne recognoscibil printre o mie: figuri subțiri, adesea în mișcare și închise într-un spațiu limitat.
Ioana Radu este protagonista lecturii de cenaclu. Tânăra noastră colegă are 29 de ani și este prezentată de către Ramona Müller. De profesie jurist s-a reapucat de scris recent, după mai bine de 10 ani de rătăciri lăuntrice. Speră ca acest restart să o propulseze din lumea ei în lumea versului, deoarece ea scrie din pur escapism și din nevoia de a se elibera din angoasă.
Prima poezie citită se numește In bello veritas și face referire la războiul din Ucraina. Urmează poemele Ce-ar fi?, E frig și mi-e teamă, Călător II și Călător III.
Marian Smaranda consideră că emoția lirică a autoarei trebuie să tranșeze experiența
personală, care la rândul ei să fie redată și decantată. Florin Manole o încurajează pe tânăra noastră colegă să transpună din poemul dedicat războiului câteva strofe în plan teatral (dialog), pentru a amplifica detaliile și vibrațiile sociale. Se remarcă tendința de a scrie în rimă sub impulsul muzicalității poetice. Însă acest lucru trebuie făcut într-un mod coerent și conștient.
Ramona Müller o îndeamnă pe Ioana să țină cont de opiniile exprimate și să înțeleagă că acestea reprezintă puncte de reper pentru structura sa de bază. De asemenea, impunerea și respectarea aunor reguli de scris, eliminarea balastului și lectura sunt constante și instrumente constructive pentru profilul liric al oricărui autor. Vizibil emoționată, Ioana Dumitru apreciază sfaturile și părerile exprimate, mulțumind celor prezenți.
Mihai Drăgulin încheie o seară minunată prin recitarea unui poem scris de Adrian Păunescu. Printre noi s-au aflat alți membrii noi, tânăra Lidia Cîrstea, invitata d-nei Luchian, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național “Mihai Viteazul” din Ploieşti. Tânăra a recitat câteva poeme, fiindu-i apreciate intervenția şi stilul poetic.
Mulțumim tuturor pentru participare!
*sub coordonarea Asoc. “24PHarte” ~ Nu există patriotism fără patrimoniu”
**preşedinte: Ioan Vintilă Fintiş
***secretari literari: Ramona Müller şi Ana Nedelcu
****poze: Ramona Müller
