Ieri după amiază la ora stabilită, ora 17.00, ne-am întâlnit la sediul Filarmonicii noastre dragi şi am purces în sala destinată orelor noastre de Cenaclu. Au răspuns prezent vechi combatanţi, mai noi combatanţi şi invitaţi, Vintilă Ion Fintiş, Preşedintele Societăţii noastre literare, apoi absolut după aşezare în sală, Raul Sebastian Baz, Marian Zmaranda, Livia Dimulescu, Cati Enache, Carmen Bălan-pictor, Zincă George, Avrigeanu Robert Aristotel, care mi s-a prezentat – Aristotel, iar eu i-am dat mâna spunându-i – Demostene, -încântat a spus, crezându-mă pe cuvânt, Graţiela Avram, Virgil Rădulescu- cel care face ziarul nostru atât de frumos şi bogat, dragul nostru regizor Cătălin Apostol, Florin Manole, Onea Octavian, Florin Oprea Sălceanu, Dan Minoiu.
După ce ne-am ocupat locurile şi ne-am aşezat trupurile obosite de chinul scrierii şi de neputinţa facerii, a urmat, ca de obicei, o Revistă a Presei literare prezentată de Şeful nostru, care a disecat evenimente mai multor publicaţii şi reviste.
La rubrica – Cel mai recent poem, s-au prezentat Cati Enache, Raul Sebastian Baz, Dan Minoiu şi Florin Manole care a prezentat o tabletă ce a incitat la discuţii şi care a fost publicată şi-n ziarul Cenaclului.
La Şerbetul de sâmbătă după amiază, scriitorul Dan Minoiu a prezentat noile lui personaje create ca fiind continuatoare ale lui Costel şi Tanţei. A suscitat discuţii şi această prezentare, fiind formulate păreri pro şi contra acestei scrieri.
După pauza de ţigară, a lor, s-a trecut la rubrica –Poet în recital, unde maestrul Fintiş a citit din cel mai recent volum terminat, dar încă nepublicat, intitulat – Radiaţia cubului. Trecându-se la polemici, Livia Dimulescu a ţinut să arate că în această creaţie, poetul se justifică fără smerenie, cu fast şi mândrie, dar cu o transcendere luminoasă. Continuă ideea Cati Enache care spune că asistăm la o poezie discursivă, de la idee la argument, cu imagini deosebite care trebuiesc luate pas cu pas şi apreciate. Dan Minoiu intervine şi arată că aici trăirile sunt efectiv autentice cu refulări şi zbateri, cu imagini de o plasticitate rară, o poezie densă, imperativă, uneori. Marian Zmaranda reliefează discursivitatea evidentă a poeziei, care deşi tensionată, ne apare blândă, cu un drum care şi-l urmează cu obstinenţă. Tot eşafodajul nu se încheie fertil, spune Marian, ci are o tentă care aminteşte de – Boleroul- lui Ravel. Aristotel Avrigeanu, spune că este o poezie foarte frumoasă, cu figuri de stil de marcă, o lectură plăcută, la care Florin Manole adaugă că i se pare cel mai frumos text citit de poet, cu o exprimare delicată care dă frumuseţe poeziei. Florin Oprea Sălceanu se referă la lipsa de concentrare a poetului în anumite momente, dar Raul Baz ne reaminteşte frumuseţea discursului poetic citit, iar Cătălin Apostol ne spune că acest grupaj de poezie prezentat de poet este altfel decât cele de până acum şi ar trebui să se ţină seama, la care Onea Octavian ne propune să citim noi înşine poemele, nu să o facă poetul sau altcineva. Ni s-ar deschide alte perspective.
Cu toate temele terminate, poetul Fintiş a mulţumit asistenţei şi i-a ademenit la o prelungire a discuţiei la o bere. Rece, rece ca inima mea când am văzut că am ratat prima dată intrarea la Facultate.
După poza de grup aferentă, ne-am îndreptat fiecare unde i-a poftit inima, sau le-au cerut interesele, urmând a ne întâlni peste două săptămâni într-o altă locaţie, întrucât a venit vacanţa şi peste truditorii de la Filarmonică. Vă pup pe frunte!
Dan Minoiu
