Limba română, limba noastră nu ruginește în nicio toamnă.
Cele mai recente creații sunt citite de către L
Membrii Cenaclului I.L.Caragiale, Ploiești și-au reînceput activitatea cu întâlnirea dedicată zilei de 31 august, Ziua Limbii Române.
uminița Bratu (inclusiv pentru Lecția de poezie), Emilia Petrescu și Ramona Müller. Emilia Luchian ne prezintă o viziune interesantă și originală despre urs, ca spirit, putere și curaj. Ursul celtic pentru șamani reprezenta vindecarea corpului, minții și dezvoltarea spirituală. Spiritul ursului oferă echilibru și sănătate (puterea ursului). Simbolismul unui urs este prezent în multe farmece și coliere. Gheara ursului aduce forță și noroc războinicilor. În România ursul se regăsește în jocul urșilor, obicei care se practică în ajunul Anului Nou. În Europa de Vest biserica a contribuit în urmă cu aproape un mileniu la detronarea ursului din poziția de rege al animalelor, unde a fost plasat leul. Ursul era pe la noi prăznuit în mai multe zile din an: ”Macaveiul Urșilor” sau ”Împuiatul Urșilor”. 1 august și primele trei zile ale lunii februarie sunt dedicate unor divinități preistorice numite ”Martinii de Iarnă”, patroni ai urșilor. Sunt multe expresii în română legate de Moș Martin, dincolo de celebra ”s-a strâns lumea ca la urs”. Când nu-ți plăcea de cineva, se zicea că-l iubești ”ca ursul pe lup”, iar despre cineva care era obligat să facă ceva ce nu voia se spunea că ”joacă precum ursul”. Sâmbata Ursului era serbată în postul Paștelui, înaintea Blagoveșteniei (25 martie). Femeile țineau Sâmbăta Ursului ca să nu fie atacate în timpul verii, când umblă prin codri după zmeură, afine, mure și altele.
Gabriela Petri ne prezintă și ne analizează programul Universității Populare ”Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte, ediția LXX-a, 13-14 august 2023. Au fost susținute conferințe de către d-na academician G.Filitti, d-nul academician V.Matei și M. Cimpoi. Ziua de luni, 14 aug a fost un regal. Masa rotundă cu tema ”Limba și literatura unui popor-fundamentul identității naționale”.Dezbaterile au fost susținute de d-nul acad Gh. Chivu, V. Matei, M Cimpoi, N. Băciuț. Ei au evidențiat formarea acestei limbi și rezistența ei de-a lungul secolelor; a existat un consens nescris a multor învățați, preoți, cronicari de a menține unitatea limbii române. Dl Cimpoi spunea că nu este in Europa așa o limbă unitară, chiar dc spațiul geografic a fost divizat în țărișoare. Un duș rece a venit din partea lui Ionuț Vulpescu,fost ministru al Culturii atrăgând atenția asupra pericolelor ce planează asupra integrității și corectitudinii lb. române (roengleza, multe cuv împrumutate, chiar dacă ele există cu același înțeles în română, ex. a ”dilita” – delete – în loc de ”a șterge”); pocirea cuvintelor, pendularea între forme, ultimilor/ultimelor; nesiguranță în folosirea lor și sărăcirea vocabularului prin inutilizarea mullor cuvinte.
Dimitrie Cantemir întruchipează figura celui mai mare umanist din perioada feudală a literaturii române, primul academician și ”primul om de știință român”. Domnitorul Moldovei a fost scriitor, om politic, cărturar, etnograf, enciclopedist, geograf, filosof, istoric, muzician. Personalitatea lui Cantemir a depăşit graniţele Moldovei. Manuscrisele sale (scrise la Iaşi, Constantinopol, Moscova, Sankt Petersburg), au ajuns în Moscova. Astăzi manuscrisele şi documentele lui Cantemir se găsesc în Moscova şi Sankt Petersburg şi se păstrează în condiţii foarte bune. Scanările manuscriselor şi documentelor aflate în Rusia durează din 2009. Şi vor mai dura, fiindcă mai sunt, în principal, 13 manuscrise aflate la Sankt Petersburg şi 75 de lăzi cu manuscrise şi documente la Moscova.
Acestei manifestări anuale de la Vălenii de Munte ar trebui să i se acorde o mai mare atenție din partea instituțiilor de cultură, dar și promovarea ei ar trebui amplificată pentru a ajunge și la tinerii interesați.
Florin Dochia ne citește din cel mai recent volum de poezii ”Elegii de pe strada mea”, ed. eCreator, 2023.
Suntem doar umbre, sub copaci așteptăm căderea ploii,
căderea îngerilor, căderea imperiilor de mucava peste
iarba în creștere, peste orice ar fi putut fi dacă
libertatea de a fi ar fi existat.
Ar trebui să te refugiezi în celălalt, să te închizi în el
până la plecarea celui binevenit, până la deschiderea
testamentului săucare te va face să plângi pe tronurile
prăbușite în praf și în pulbere, aici, sub copaci,
unde suntem doar umbre, doar umbre suntem și ne iubim
cu patimă neostoită, neostoiți ne iubim ca niște umbre umede
plutind deasupra ierbii în creștere, printre ruinele imperiilor
de mucava, pictate pe cer înainte de căderea ploii,
înainte de căderea îngerilor, înainte de Cădere.
Respectul față de limba română trebuie dovedit prin felul în care scrii și vorbești corect românește.
Se deapănă secvențe din trecutul cenaclului, prilej de reamintire despre oamenii și scriitorii care au făcut parte din Cenaclul I.L.Caragiale, cu implicații sentimentale, dar și intelectuale.
Christian Crăciun simte un pesimism acut, socotind că limba română este abandonată chiar de Academia Română. Doom-ul ar fi trebuit să pună granițe ferme în acceptarea unor englezisme, care nu au ce căuta în limba română, atâta timp cât pentru acestea există corespondente. Problemele identitare ale limbii române trebuie luate foarte serios în calcul. Cazul Gheboasă poartă vina intelectualilor care s-au grăbit să îl laude, expresia subculturii fiind egală cu cea a culturii. Subvalorile sunt promovate ca valori, deoarece se laudă și se încurajează în mod sistematic. ”Literatura română din școli nu mai este ceea ce a fost, dispărând autori consacrați din manuale. Sadoveanu este plicticos, Creangă este dușmanul de clasă pentru că are un limbaj atât de dificil, încât sărmanul copil obosește și îl traumatizează. Limba română este astăzi o limbă pe care o bat toate vânturile și pe care nu o apără nimeni, în primul rând intelectualii și scriitorii. Clasicii trebuie să rămână puncte de referință.” ”În prezent nu mai avem funcționalitatea limbii. În momentul în care valorile nu se mai dezvoltă pe vertical, ci pe orizontală, atunci ai anulat orice fel de literatură și act de cultură. Singurul criteriu valabil este meritocrația.”
A consemnat Ramona Müller, secretar literar al Cenaclului I.L.Caragiale, Ploiești
sub egida Asociației 24PHarte
Nu există patriotism fără patrimoniu.
Editor: Liviu Ioan Manole
