Pericolele credinței în reîncarnare – o perspectivă ortodoxă
Voi publica primul meu proiect de cateheză scrisă, care după cum scrie și în titlu, este despre pericolele credinței în reîncarnare. Voi trata principalele probleme care afectează credința în Hristos și de ce reîncarnarea nu este compatibilă cu învățăturile bisericii și Sfintei Scripturi. De asemenea, argumentele pot fi privite și ca motive pentru care reîncarnarea este invalidă în mod general. Mulțumesc Revistei 24pharte.ro pentru găzduire!
Ce Este Reîncarnarea, Unde A Aparut, Despre Origenism
Reîncarnarea este un concept religios apărut în Asia, care presupune că sufletul omului se poate întrupa din nou după moartea corpului trăind un număr infinit de vieți pentru a echilibra balanță cosmică în favoarea lor, karma; conceptul este întâlnit în Hinduism, Jainism, Budism. Pentru a fi posibilă reîncarnarea, sufletul trebuie să existe de dinaintea trupului pentru a poseda un corp nou după moartea celui vechi. Origenismul, numit după Origen, este doctrina prin care spune că sufletul este preexistent trupului, neagă caracterul etern al pedepsei de după moarte. În primele secole creșține, circulau peste tot astfel de doctrine atrăgătoare, care doar încurcă oamenii și îi înlătură de Sfânta Biserica și de posibilitatea de a cunoaște pe adevăratul Dumnezeu și căile Lui. Astfel s-au făcut sinoade pentru a stabili calea adevărată, prin ispiratia Sfântului Duh: Dacă cineva crede în fabuloasă preexistentă a sufletelor și în acea condamnabilă restaurare (apocatastasia), adică restabilirea, tuturor lucrurilor așa cum era la început, să fie anatema”. -Sinodul din Coslantinopol, din 543.[1]
Este Reîncarnarea Prezentă În Biblie?
Diavolul, care vrea să ne oprească din a ne afla în prezenta și slava Domnului, furișează în mințile oamenilor idei cum că ar exista dovezi biblice care susțin că reincarnarea este demonstrată de biblie, cel mai cunoscut caz este despre Sfântul Ioan Botezatorul, presupusa reîncarnare a Sfanțului Ilie „Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce vă să vină„(Mt. 11.14); Iar El, răspunzând, a zis: Ilie într-adevăr vă veni şi vă aşeza la loc toate. Eu însă vă spun vouă că Ilie a şi venit, dar ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el câte au voit; aşa şi Fiul Omului vă pătimi de la ei. Atunci au înţeles ucenicii că Iisus le-a vorbit despre Ioan Botezătorul. (Mt. 17. 11-13). Interpretarea acestor texte în tradiția bisericii ne oferă un răspuns simplu și puternic , având și temei scripturistic: Şi vă merge înaintea Lui cu duhul şi puterea lui Ilie, că să întoarcă inimile părinţilor spre copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilol. (Lc. 1. 17).
Argumentul arată că „duhul și puterea lui Ilie” nu se referă la identitatea personală a lui Ilie, ci reprezintă un caz de tipologie biblică, asta înseamnă să privești unele persoane din vechiul testament ca fiind prefigurări ale unor personaje din noul testament [2]. La schimbarea la față a Domnului Iisus Hristos, s-a arătat Ilie alături de Domnul, nu sfântul Ioan Botezatorul. Pentru a fi posibila reîncarnare, Ilie ar fi trebuit să moara, iar Sfânta scriptura ne spune: „Pe când mergeau ei aşa pe drum şi grăiau, deodată s-a ivit un car şi cai de foc şi, despărţindu-i pe unul de altul, a ridicat pe Ilie în vârtej de vânt la cer” (4 Regi 2. 11), astfel sufletul lui Ilie nu a părăsit niciodată trupul pentru a putea să se reincarneze. Cuprins Reincarnarea rămâne pentru oameni un concept foarte atrăgător, ideea că după moarte urmează iar viață pe pamânt și că iți poți repara greșelile în viață viitore, face că totul să para ușor și simplu, dar este numai o minciună, o perspectiva falsa, care păcălește oamenii și le crează o viziune falsa a drumului spre mântuire Biserica Ortodoxa nu a preferat și nu preferă nimic înaintea adevărului. Chiar daca uneori adevărul este asemenea unei doctorii amare, el este singurul care duce la mântuire.
Adevăratele Pericole Ale Doctrinei Reîncarnării
În primul rand, credința în reîncarnare compromite suveranitatea Domnului față de creație ca fiind neputincios, fară control asupra balanței binelui și a răului și sugerează că are nevoie de karma pentru a echilibra energiile cosmice, astfel devine un spectator în fata suferinței umane . Dar Sfânta Scriptură arată altfel, că El, din Iubirea pe care o poartă pentru oameni, le-a oferit liber arbitru, că fiecare să își facă propriile alegeri, înseamnă să fim conștienți de ele și să ne asumam consecințele și că ne vă oferi întotdeauna cât putem să ducem [3] „ Nu v-a cuprins ispită care să fi fost peste puterea omenească. Dar credincios este Dumnezeu; El nu va îngădui ca să fiţi ispitiţi mai mult decât puteţi, ci odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea, ca să puteţi răbda” (I Cor. 10. 13).
În al doilea rând, reîncarnarea îl face pe om să fie o persoană pasivă, el crede că pote să își repare greșelile într-o viață viitoare, iar în caz că sunt părtași la o nedreptate cum ar fi crima, jaf, război, viol etc. poate considera, de fapt că acționează karma și nu trebuie să intervină. Asemenea mentalitate este în contradictoriu cu virtuțile și valorile creștine pe care le-am dobândit de la Iisus Hristos Mântuitorul, care ne predică despre calea iubirii aproapelui, chiar și a vrășmașului. Doctrina reîncarnării susține că vom trăi o viață viitoare pentru a scapă de păcate, cea ce amenință însăși piatra de temelie a bisericii, anume jerfa lui Hristos pentru iertarea păcatelor. Daca reîncarnarea ar fi adevărată, atunci jertfa Domnului nu este pentru ridicarea din păcat a omenirii și ai oferi calea către mântuire, ci pentru păcatele lui Iisus dintr-o viață anterioara.[4]
De asemenea trebuie să ținem cont că reîncarnarea distruge percepția omului că persoana unica. Daca sufletul își schimba corpul, că pe o cochilie, și devine altcineva în viață următoare, nu poate exista un caracter singular personal, dispare unicitatea și cel mai important, înlătură capacitatea omului de a simți dragoste fata de altcineva sau cum este relația dintre părinți și copii[5]. Prin iubire, oamenii dobândesc capacitatea de a crede că persoanele iubite vor fi salvate de Domnul și vor trai veșnic mântuiți în Împărăția Cerurilor. Nu în ultimul rand, doctrina reincarnării este în contradictoriu cu învățătură bisericii despre învierea morților de la sfârșitul veacurilor și a înfricoșătoarei judecați din Sfânta Scriptura
„Şi diavolul, care-i amăgise, a fost aruncat în iezerul de foc şi de pucioasă, unde este şi fiara şi proorocul mincinos, şi vor fi chinuiţi acolo, zi şi noapte, în vecii vecilor. Şi am văzut, iar, un tron mare alb şi pe Cel ce şedea pe el, iar dinaintea feţei Lui pământul şi cerul au fugit şi loc nu s-a mai găsit pentru ele. Şi am văzut pe morţi, pe cei mari şi pe cei mici, stând înaintea tronului şi cărţile au fost deschise; şi o altă carte a fost deschisă, care este cartea vieţii; şi morţii au fost judecaţi din cele scrise în cărţi, potrivit cu faptele lor. Şi marea a dat pe morţii cei din ea şi moartea şi iadul au dat pe morţii lor, şi judecaţi au fost, fiecare după faptele sale. Şi moartea şi iadul au fost aruncate în râul de foc. Aceasta e moartea cea de a doua: iezerul cel de foc. Iar cine n-a fost aflat scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iezerul de foc.” (Apocalipsa 20. 10-15).
De Ce Nu Este Reîncarnarea Compatibila Cu Credința Creștina
Trupul și sufletul au apărut în același timp, ele împreună ne fac pe noi oameni. Suntem după chipul și asemănarea Domnului și suflarea de viață de la El; în planul Lui, noi suntem nemuritori și în prezenta Lui permanenta[6], dar căderea în păcat ne-a făcut să nu îl mai vedem. Păcatul și răul prin puterea lui, încearcă să distrugă omul, cea mai mare și personala creați a Domnului, prin moarte, care este separarea trupului de suflet.
Identitatea noastră s-ar pierde daca am fi capabili de reîncarnare, prin faptul că trupul nu este doar o cochilie de materie care tine un suflet în el pentru o periada de timp. Pe cât de atrăgătoare este credință în reincarnare, aceasta nu este susținută cu argumente , altele înafară de niste marturii scoase de la oameni sub efectul hipnozei sau de la visele unor copii. Ea se contrazice cu idea de identitate personala, transforma sufletul într-un fel de spirit în căutarea unei noi cochilie umana, care nu aparține de nimeni și nu poate înțelege cu adevărat ce înseamnă dragostea; moralitatea și etica creștină sunt transformate în caractere passive; credință esențială în învierea morților și sacrificiul Domnului pe Sfânta Cruce devin nule, iar karma ar devein mecanismul metafizic însărcinat cu pedepsirea răului. Concluzia la care se ajunge este că un creștin adevărat nu poate crede în reîncarnare, este o erezie din punctul de vedere al bisericii.
[1] https://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/pravila-bisericeasca/dogmele-81936.html
[2] ERNEST M. VALEA REÎNCARNARE ŞI ÎNVIERE O analiză din perspectiva filosofiei minţii şi a credinţei creştine
Sapientia Iasi 2019 pp. 242-244
[3] Danion Vasile, S.O.S. – Despre reincarnare şi invazia extraterestră, Edit. Bunavestire, 2003 p. 19
[4] ERNEST M. VALEA REÎNCARNARE ŞI ÎNVIERE O analiză din perspectiva filosofiei minţii şi a credinţei creştine
Sapientia Iasi 2019 pp. 255
[5] Danion Vasile, S.O.S. – Despre reincarnare şi invazia extraterestră, Edit. Bunavestire, 2003 p. 20
[6] Sfantul Maxim Marturisitorul, Ambigua, trad. Pr. Prof. Dumitru Staniloae, Edit. INSTITUTULUI BIBLIC DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMANE BUCURESTI 2006 p. 112
Bibliografie
ERNEST M. VALEA REÎNCARNARE ŞI ÎNVIERE O analiză din perspectiva filosofiei minţii şi a credinţei creştine, o perspectiva catoloca dar foarte relevanta pentru crestinii ortodoxi
Danion Vasile, S.O.S. – Despre reincarnare şi invazia extraterestră
Sfantul Maxim Marturisitorul, Ambigua, tradus de Pr. Prof. Dumitru Staniloae
Text: Liviu Ioan Manole
Editor: Liviu Ioan Manole
