Rețete cu povești
(Prima ediție: joi, 1 iunie 2023)
”Trezește numai sentimente de bine”
Nina Nicolae, fostă șef secție la Muzeul ”I.L. Caragiale” Ploiești, nu s-a lăsat prea mult rugată pentru a accepta invitația în cadrul rubricii noastre. Ba ne-a garantat că va accepta cu plăcere toate invitațiile pe care i le vom adresa de acum înainte.
Vremuri ”acre”
Nina Nicolae consideră că, pentru vremurile noastre ”acre”, o prăjitură bună ar readuce zâmbetul pe chipurile oamenilor.
Pentru început, se iau 250 de grame margarină și o cană de zahăr. Se amestecă într-un vas până când zahărul începe să se topească, apoi adăugăm un ou, o linguriță de bicarbonat stins, 4 linguri lapte, 4 linguri ulei, două linguri miere. Se amestecă până se topește zahărul, după care mai punem 3 căni de făină. Se amestecă iarăși, apoi se scoate aluatul rezultat de pe planșetă și se frământă cu ”sucitorul” până devine potrivit de tare (dacă este nevoie, mai adăugăm puțină făină). Aluatul se detașează în 4 foi. Acestea se coc pe fundul unei tăvi de cuptor.
Tava va fi umplută cu o cremă și gem. Crema este de griș și se prepară astfel: într-un vas cu 3 pahare de lapte se fierb 3 linguri de griș până se încheagă, apoi se lasă să se răcească. Separat, se freacă 200 g de unt cu zahăr pudră, adăugând pe rând zeamă și coaja rasă de la o lămâie. În această compoziție adăugăm grișul răcit. Se împarte crema în porții.
”Lungeala”
”După aceea, se alcătuiesc straturile: foaie, cremă, foaie, gem de caise, foaie, cremă, foaie. Dacă dorim, punem și glazură, în care se poate presăra și praf de nucă de cocos. Eu o prefer, însă, fără glazură.
O precizare. Gemul de caise trebuie să fie un pic acrișor. Se recomandă să fie făcut în casă. Cel din comerț e o lungeală și, pe deasupra, prea dulce. Noroc cu zeama de lămâie”.
”Preferata”
”Când preparam eu prăjitura asta, nu era de găsit pe nicăieri. Acum se mai găsește. Este foarte bună, vă asigur. Copiii mei îi spun <<Preferata>>. Numele i l-a dat băiatul meu cel mic. <<Mamă, mai faci Preferata?>>, mă întreba adeseori. O fac mai mult de sărbători: Paști, Crăciun și când își serbează copiii zilele de naștere. Veneau alți băieți în vizită și fiul meu le dădea câte o bucată de Preferată. Se învățaseră și copiii vecinilor să ceară”.
Ceartă pe tavă
Pe vremea lui Ceaușescu, ajungeam la 7 dimineața la slujbă. De ziua mea, le duceam colegilor plăcintă caldă. Colegii mă întrebau: <<Când ai făcut-o, așa de dimineață?>>. O făceam de seara, o lăsam la rece, iar dimineața o băgam în cuptor, să se încălzească. Astea din oraș nu mai au gust, iar pe lângă asta s-au mai și scumpit. Rețeta o am de la o colegă de-a mea. Când o prepar, mi-aduc aminte de ea. Nu te saturi niciodată de Preferată. La noi e ceartă pe tavă, când o scot de la cuptor…! Dar să știți: trezește numai sentimente de bine. Pot să afirm că este specialitatea casei. Dacă vrei să faci o bucurie cuiva, dă-i o bucată de Preferată!”.
A consemnat Leonida Corneliu CHIFU, care are o nouă Preferată