Rețete cu povești
(prima ediție: joi, 1 iunie 2023)
Pe placul Contelui de Transilvanya
Invitatul de astăzi a trăit vreun sfert de secol în Spania. Și n-a trăit degeaba. A lucrat la televiziuni madrilene cu celebrul Valeriu Lazarov și a primit și un titlu de noblețe. Ajuns în Madrid, dintr-o eroare administrativă, este botezat de către spanioli, în cartea de identitate, Conte de Transilvania (Alexandru Emil Petrescu y Conde de Transilvanya). ”Da, sunt Conde de Transilvanya și Baron de Simferopol, titluri primite de-acolo, și – desigur – cetățean al Regatului Spaniei”, afirmă. Are buletin de identitate eliberat de statul spaniol și Ministerul de Interne, care ”îmi justifică şi autentifică numele.” Dar asta nu e totul. După o vreme, și-a completat seria titlurilor nobiliare cu încă unul: Conde de Palantino. Documentele şi braţul de arme au fost autentificate de Marele Principe al Casei Imperiale Ruse.
Un câmpinean la curtea regelui Juan
Imediat după decembrie ’89, a preluat, împreună cu alţi tineri, redacţia fostului ziar comunist ”Flamura Prahovei, înfiinţând un nou ziar, ”Prahova liberă”. Împreună cu arhitectul Liviu Popescu, a făcut posibilă apariţia primului săptămânal de cultură şi informaţie pro-monarhistă din România, ”Muntenia”. A plecat din România în ianuarie ’91, pentru că se săturase de ”mizeria din ţara sa”. Ajuns în Madrid, dintr-o eroare administrativă, este botezat de către spanioli, în cartea de identitate, Conte de Transilvania (Alexandru Emil Petrescu y Conde de Transilvanya).
Prin 2009, i-a apărut, la Editura Karta-Graphic, o carte cu titlul ”Un ploieștean la Curtea regelui Juan”, alcătuită pe baza textelor trimise din Spania și publicate în săptămânalul ”Actualitatea prahoveană”, unde lucram ca redactor șef.
Ghici cine a fost cel mai bun ziarist al anului 2000!
În anul 2000, înfiinţează prima publicaţie pentru românii din Spania, ”Orient Expres”. Începe să colaboreze cu ziarele din România, devenind corespondent al mai multor publicaţii, printre care, din 1992, şi ”Evenimentul Zilei”, unde a semnat de la prima ediție.
A fost numit cel mai bun ziarist al anului 2000, fiind premiat de Regele Juan Carlos şi Clubul Internaţional de Presă.
Întors în țară de vreo zece ani, a candidat la Primăria Păulești, de carte ține și satul Cocoșești, unde s-a stabilit. Nu insistăm asupra biografiei încărcate și spectaculoase a excentricului nostru invitat. Ne-am limitat la a vă trezi interesul. Care, odată trezit, vă va îndemna să citiți cartea câmpineanului cocoșeștean, semnată Alexandru Petrescu.
Cu gândul la hrana cocoșeștenilor
Când a candidat la Primărie, el s-a gândit și la hrana și dieta cocoșeștenilor. Gând care nu l-a părăsit. Printre rețetele pe care le pregătise în campania electorală, se numără și ”friptură glazurată ca la noi, la Satul Cocoşeşti, facută în Pădurea Cocoșești, cu ingrediente de la Piața Cocoş Ploiești și cartofi Blue de la Alexandru Antonio Colceriu.” Așadar:
Timp de preparare: Mediu
Număr de porții: 6-8
Ingrediente:
- 2 kg carne de porc
- 200 g gem de caise
- 3 linguri cu pudră de muștar
- 6-7 cuișoare rozmarin
- unt
- sare, piper
Mod de preparare
- Încinge cuptorul. Cu ajutorul unui cuțit foarte ascuțit, crestează carnea (pe partea cu șorici/grăsime). Presară sare și piper proaspăt măcinat și înfige din loc în loc cuișoarele.
- Pune-o într-o tavă, cu partea crestată în sus și dă-o la cuptor o oră.
- Între timp, amestecă gemul de caise cu pudra de muștar. După o oră de stat în cuptor, unge friptura din belșug cu glazura de gem. Repetă procedura la fiecare 15 minute.
- Când carnea a devenit fragedă, unge-o cu unt, presară deasupra rozmarin și acoperă cu o folie de aluminiu.
- Feliaz-o după pricepere, după ce a stat acoperită vreo jumătate de oră.
Servește friptura glazurată cu legume pe grătar sau fierte al dente.
A consemnat Leonida Corneliu Chifu, tot mai ”fripturist”