Rețete cu povești
(prima ediție: joi, 1 iunie 2023)
Ah, românul nesăracul, cum gătește-acuma racul!
Lângă trufandalele lingvistice, o trufanda gastronomică à la Nicu Boaru
Nicolae Boaru, ex-directorul Bibliotetcii Județene ”Nicolae Iorga” Ploiești, ne încântă azi cu o rețetă. Și nu doar: ia-mi auziți ce grăia!
”Finețea fineților” la Paris
”Îmi permit să vă ofer o rețetă cam de multișor uitată și care lasă deoparte omniprezenta <<friptană>> de porc, pusă la grătar și de nea Gică ieșit la iarbă verde, și de supermagnatul Columbeanu, pe când o înghițea din ochi pe frageda lui (încă) nebacalaureată. E vorba de un preparat… cu raci, aliment de finețe, preparat, ca și ciupercile, de mai tot mioriticul biped, raci care, alături de stridii și scoici, sunt <<finețea fineților>> la Paris. Rețeta a fost citată și de un mare gastronom, poet, plamfetar și prozator de hâtroșenii, Al.O. Teodoreanu (Păstorel).
Cruzime și frăgezime
Se iau 12–14 raci mărișori și se țin timp de o zi și o noapte într-o căldare cu bere. După acest răstimp, se iau racii și se pun într-o oală pe foc, în care s-au vărsat în jur de trei sticle de bere. În această originală fiertură se pune sare – nu chiar cu milă -, piper, foi de dafin și alte niscaiva mirodenii dintre cele mai sesizabile (mai iuți sau amirositoare). Se recurge apoi la cruzimea îndătinată în cazul preparării acestor vietăți cu clești nemiloși: se aruncă racii vii, dar amorțiți de berea din găleată, în fiertura de bere de pe foc. Se lasă cam o jumătate de oră, apoi sunt puși pe farfurie, atât de fragezi (!), cu picioarele în sus, <<tencuindu-i>> pe abdomen cu puțin unt înstelat cu firișoare sau părți infime de pătrunjel. Deliciul papilelor nu este complet fără un vin roze, sprințar și ușor spumos (spre șampanie) sau cu un vin alb sec. Exclus vinurile licoroase, de desert.
”Rima” perfectă
Maître (cum i se mai spunea lui Nicu Boaru, în semn de respect și afecțiune) a venit și cu o precizare: ”Românul sau orice alt degustător al acestui fel de mâncare trebuie să urmărească <<rima>> perfectă între mâncare și partea lichidă.
Este un fel de mâncare care nu solicită antreuri (se recomandă <<doar>> un pahar–două de vin pelin înainte), iar desertul este parcă inclus în frăgezimea dulce a cărnii de rac”.
”Încercați rețeta, că altceva mai bun n-o să găsiți!”. Directorul Boaru știa cu siguranță ce spune.
A consemnat Leonida Corneliu CHIFU,
în căutarea rimei perfecte
