Astăzi, în Gara de Nord. La masa cu un cunoscut. În stânga și în dreapta „cetățeni de bază ai societății”. Asta este! Oamenii își fac datoria…Dar, la un moment dat, o bătrână cade lângă masa la care stăteam. Firesc, am sărit să o ridic. Cu ajutorul ospătarul și a unei tinere femei, probabil fiica. Am întrebat dacă se simte bine…”Ucraina, Ucraina…” a putut spune batrana. Nici tânără femeie nu știa engleza. Eu, nici atât, rusă. În fine, am ajutat-o pe biata bătrână, în baston fiind, să iasă și să meargă mai departe. Erau, acolo, români îmbrăcați „la dungă”, chiar și ucrainieni…Dar niciunul nu s-a ridicat să dea o mână de ajutor…Un gust amar alinat de faptul că, în ceea ce mă privește, am făcut un gest omenesc. Așa cum trebuie să îl facem fiecare. Chiar dacă ne murdarim cămașa…
Petrișor Cană
