* Se împlinesc 160 de ani (1857), de când o comisie întrunită la Iaşi hotăra introducerea timbrelor poştale pe teritoriul Moldovei. Au fost tipărite cu o presă manuală, bucată cu bucată, patru valori ale primei emisiuni „Cap de bour”, pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858. Primele timbre poștale au fost făcute la Tipografia „Atelia Timbrului” în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac, folosindu-se matriţe de oţel pentru tipărirea lui. Acest timbru a fost un „fapt jignitor” faţă de turci care nu permiteau niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul. Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda „porto scrisori” scrisă cu litere chirilice şi valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale
* Acum 156 de ani (1861) apărea la Bucureşti, (până la 17/23.III.1863, cu o întrerupere în lunile iunie-august 1862), gazeta economică, politică, literară şi comercială „Ţeranul român”, sub conducerea agronomului Ion Ionescu de la Brad; în paginile sale sunt susţinute reforme în favoarea ţărănimii
* Se împlinesc 140 de ani (1877) de când Ion Luca Caragiale citea, la un banchet al „Junimii”, piesa „O noapte furtunoasă” (12/24)
* Cu 136 de ani în urmă (1881) se deschideau oficial cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, prelegerile începând la 16 noiembrie. Primul decan (1881-1882) a fost profesorul de teologie Barbu Constantinescu (1839-1891). Abia în anul 1890, Legea privind Facultatea de Teologie din Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial nr. 74 din 3/15 iulie 1890, recunoştea înfiinţarea acestei Facultăţi. NOTĂ: Istoria României în date – 2003 menţionează ca dată a înfiinţării 1/13.XI.1881
* Timişoara devenea, în urmă cu 133 de ani (1884), primul oraş din Europa iluminat public cu electricitate. Sistemul de iluminat în întregime electric, compus dintr-o reţea de 59 de kilometri de cabluri care alimentau 731 de lămpi cu filament de carbon incandescent, a fost realizat în mai puţin de doi ani de către societatea Anglo Austrian Brush Electrical Company, cu sediul la Viena
* Acum 101 ani (1916), autorităţile de stat părăseau Bucureştiul şi se mutau la Iaşi, oraş care devenea, astfel, temporar, Capitala României, redusă la o treime din teritoriul ei, ca urmare a evoluţiilor din timpul Primului Război Mondial (12/25)
* În urmă cu 99 de ani (1918) Austria a fost proclamată republică, după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar. În 1938 a fost anexată de Germania nazistă, iar în 1945 şi-a redobândit statalitatea odată cu proclamarea celei de-a doua Republici Austriece la 27 aprilie, sub ocupaţia trupelor sovietice, americane, britanice şi franceze. La 26 octombrie 1955 (Ziua Naţională a Austriei), ţara şi-a câştigat independenţa deplină, sub condiţia păstrării neutralităţii. În aceeaşi zi, Consiliul Naţional (Parlamentul) austriac a adoptat Legea constituţională a „neutralităţii permanente”, componentă esenţială a identităţii de stat a Republicii Austria
* Cu 98 de ani în urmă (1919), avea loc primul zbor din Anglia spre Australia, realizat de Ross și Keith Smith, care au decolat de la Hounslow, în apropiere de Londra (la 13 decembrie au aterizat în localitatea Darwin)
* Se împlinesc 95 de ani (1922), de când, într-o zi de 12 noiembrie, avea loc prima cursă aeriană transcontinentală de pasageri din istorie: Paris – Strasbourg – Praga – Varşovia – Viena – Budapesta – Belgrad – Bucureşti (Băneasa) – Istanbul, realizată de Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană. Simbol al cooperării franco-române în domeniul aviaţiei, Compania Franco-Română de Navigație Aeriană a inaugurat pe 12 noiembrie 1922 prima ruta aeriană transcontinentală de pasageri. Tradiția Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană, transformată în 1925 în Compania Internațională de Navigație Aeriană, este continuată în zilele noastre de companiile Air France și TAROM, partenere și astăzi în cadrul Alianței SkyTeam. Un zbor de la Paris la Bucureşti dura, la vremea respectivă, 24 de ore. Primul zbor de noapte a fost făcut pe 10 septembrie 1924, pe ruta Belgrad – Bucureşti (Băneasa), tot de Compania Franco-Română de Navigație Aeriană
* În urmă cu 58 de ani (1959), se deschidea, la Belgrad, prima expoziție industrială românească din perioada postbelică, organizată de Camera de Comerț a României
* Acum 53 de ani (1964), guvernele român şi norvegian decideau ridicarea reprezentanţelor lor diplomatice de la Oslo şi Bucureşti la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice dintre România şi Norvegia au fost stabilite în mai 1917, întrerupte la 17 iulie 1940, după ocuparea Norvegiei de către Germania, restabilite la 31 mai 1946 şi ridicate la rang de ambasadă la 12 noiembrie 1964. Aderarea României la Spaţiul Economic European (SEE), la 1 august 2007, a impulsionat relaţia bilaterală româno-norvegiană. România a devenit beneficiară a numeroase proiecte de interes comun finanţate de Norvegia prin Mecanismul Financiar al SEE şi Mecanismul Financiar norvegian. În baza acestor Mecanisme Financiare, România beneficiază de 306 milioane euro asistenţă nerambursabilă, pe durata întregului ciclu de cooperare 2009-2014 (termenul de eligibilitate a cheltuielilor pe proiecte, respectiv de implementare a acestora, este aprilie 2016), din care Norvegia acoperă 97%
* Cu 51 de ani în urmă (1966) România şi Republica Federală Nigeria au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de ambasadă. În 1968 s-a deschis Ambasada României la Lagos şi a fost acreditat primul ambasador rezident. Din 2001, aceasta funcţionează la Abuja (actuala capitală federală). Ambasada R. F. Nigeria la Bucureşti a fost deschisă în 1974
* În urmă cu 27 de ani (1990), avea loc ceremonia oficială de încoronare a celui de-al 125-lea împărat al „Ţării Soarelui Răsare”, împăratul japonez Akihito, inaugurându-se, cu acest prilej, era imperială „Heisei”. La data de 7 ianuarie 1989, la încetarea din viaţă a Împăratului Hirohito (denumit postum Împăratul Showa), Majestatea Sa Împăratul Akihito a urcat pe tron, ca al 125-lea Împărat al Japoniei. Ceremonia de încoronare s-a defăşurat la Palatul Imperial, la aceasta participând reprezentanţii a 158 de ţări, printre care s-au numărat monarhi şi şefi de stat, precum şi preşedinţii a două organizaţii internaţionale
* Cu 18 ani în urmă (1999), Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) adopta “Declaraţia universală asupra genomului uman şi drepturilor omului”
– „Ziua Cercetaşilor Militari”; prin Ordinul 83/12.XI.1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat actul de constituire a Secţiei a II-a din cadrul Corpului de Stat Major General (ca prim element al cercetării în Armata română)
– „Ziua Geodezilor Militari” în România; la 12.XI.1859 s-a înfiinţat primul Serviciu Topografic Militar
– „Ziua Statului Major General”; după Unirea din 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a hotărât, prin Înaltul Ordin nr. 83 din 12/24 noiembrie 1859, constituirea Corpului de Stat Major General al Armatei Principatelor Unite, care avea ca principală menire crearea unei structuri militare cu o concepţie şi organizare unică
– 1850: A murit Constantin Diaconovici-Loga, cărturar de orientare latinistă; luptător pentru răspândirea culturii naţionale printre românii bănăţeni; cunoscut mai ales prin „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (n. 1770). NOTĂ: Dicţionarul cronologic – Literatura română dă ca dată a morţii 28.XI.1850
– 1862, 12/24: S-a născut omul politic Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; a combătut politica guvernelor ungare prin care se urmărea deznaţionalizarea românilor din Transilvania; membru al Consiliului Naţional Român Central (1918) şi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (1.XII.1918) a citit cuvântarea solemnă şi a prezentat proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1934) – 155 de ani
– 1869: A murit Gheorghe Asachi, cărturar umanist, scriitor şi arhitect, întemeietor al învăţământului liceal (1813) şi superior (1835) în limba română, al teatrului românesc (1816) şi al presei (1829) în Moldova (n. 1788, la Herţa, azi în Ucraina)
– 1900: S-a născut Vania Gherghinescu, poet, publicist şi traducător (m. 1971)
– 1903: A murit Ştefan Orăşanu; a scris poezie, dar mai ales studii de istorie şi istorie literară, cronică dramatică, muzicală şi de artă plastică (n. 1869)
– 1922: S-a născut Titus Moisescu, muzicolog, bizantinolog şi editor (m. 2002) – 95 de ani
– 1929: S-a născut Ion Teoreanu, inginer chimist, profesor, cercetător şi fost ministru al educaţiei şi învăţământului (1982-1989); a efectuat numeroase studii şi cercetări în domeniul ingineriei chimice şi domenii ale ştiinţei materialelor oxidice (m. 2013)
– 1934: A murit Pimen Georgescu (prenumele la naştere: Petru), mitropolit al Moldovei din 1909 până la moarte; în timpul primul război mondial a organizat spitale pentru răniţi în mânăstiri şi colecte pentru sprijinirea ostaşilor; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (n. 1853)
– 1937: S-a născut fostul atlet, antrenor şi om politic Nicolae Mărăşescu (m. 2016) – 80 de ani
– 1938: S-a născut geologul şi profesorul Nicolae Panin, membru titular al Academiei Române din 2015, membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte
– 1940: S-a născut violoncelistul şi profesorul Cătălin Ilea, stabilit, din 1977, în Germania
– 1946: S-a născut sociologul de origine romă Nicolae Gheorghe, care a dinamizat mişcarea romă nu numai în România, ci şi în Europa (m. 2013)
– 1950: S-a născut scriitorul şi publicistul Mircea Nedelciu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română (m. 1999)
– 1960: A murit juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (n. 1885)
– 1961: S-a născut Nadia Comăneci (Conner), multiplă campioană olimpică, prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (la Jocurile Olimpice de la Montréal/Canada din 1976), numită şi „Zâna de la Montréal”; stabilită din 1989 în SUA; preşedinte de onoare al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi al Federaţiei Române de Gimnastică; în 1999 a fost declarată, la Viena, „sportiva secolului XX”; World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montréal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO
– 1987: A murit Petru Sfetca, poet şi traducător; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (n. 1919) – 30 de ani
– 2000: A murit compozitorul de muzică uşoară, de film şi teatru Henri Mălineanu (n. 1920)
– 2004: A murit (la Paris, unde se stabilise) Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, şi publicat abia în 1993, care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (n. 1922)
– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei”, este marcată, din 2009, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu scopul de a conştientiza gravitatea acestei boli, precum şi impactul ei asupra societăţii
– 1833: S-a născut compozitorul rus Alexandr Borodin (m. 1887)
– 1840: S-a născut Auguste Rodin, sculptor şi grafician francez (m. 1917)
– 1842: S-a născut John William Rayleigh (lord Strutt), matematician şi fizician britanic; contribuţii la teoria sunetelor şi a luminii; a studiat propagarea undelor („Legea lui R.”) şi a explicat culoarea albastră a cerului; a descoperit, împreună cu conaţionalul său William Ramsay, elementul chimic argon; a dat o valoare numărului lui Avogadro; Premiul Nobel pentru fizică pe 1904; membru de onoare străin al Academiei Române din 1914 (m. 1919) – 175 de ani
– 1915: S-a născut Roland Barthes, eseist şi critic literar francez (m. 1980)
– 1929: S-a născut scriitorul german Michael Ende; devenit celebru mai ales prin romanele sale pentru copii, a fost, de asemenea, actor, critic de film (la radiodifuziunea bavareză) şi autor dramatic (m. 1995)
– 1929: S-a născut actrița americană Grace Kelly; în aprilie 1956, s-a căsătorit cu Rainier al III-lea de Monaco (n. 1923 – m. 2005) și a devenit prințesă consort de Monaco, numită în mod obișnuit Prințesa Grace (m. 1982). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1928
– 1935: S-a născut actriţa rusă de film Ludmila Gurcenko, populară interpretă a filmului sovietic din anii ’70-‘80 (m. 2011)
– 1939: S-a născut soprana slovacă Lucia Popp (Lucia Poppová) (m. 1993, în Germania)
– 1945: S-a născut Neil Young, interpret rock şi compozitor canadian; unul dintre cei mai faimoşi chitarişti contemporani
– 1948: A murit compozitorul italian Umberto Giordano (n. 1867)
– 1976: A murit compozitorul american Walter Piston (n. 1894)
– 1980: S-a născut actorul canadian Ryan Gosling
– 1984: A murit scriitorul afro-american Chester Himes (n. 1909)
– 2013: A murit actorul american de film şi televiziune Al Ruscio (n. 1924)
– 2013: A murit compozitorul britanic Sir John Tavener; majoritatea lucrărilor sale au ca sursă de inspiraţie spiritualitatea creştină (n. 1944)
