* Acum 568 de ani (1449), în bătălia de la Tămăşeni, pe Siret (la miazănoapte de Roman), Bogdan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun şi al doamnei Marena, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, îl înfrângea pe Alexăndrel (domn al Moldovei în perioada februarie-octombrie 1449; fiul lui Iliaş şi nepotul lui Alexandru cel Bun) şi devenea domn al Moldovei
* Se împlinesc 525 de ani (1492) de când navigatorul genovez Cristofor Columb a descoperit insula Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas este considerată data descoperirii Americii (Lumea Nouă). Aflat din 1492 în serviciul Spaniei, Cristofor Columb (n. ~1451 – m. 1506) a întreprins, până în 1504, patru călătorii, în cursul cărora a descoperit majoritatea insulelor din America Centrală şi a atins coastele Americii Centrale şi ale Americii de Sud
* În perioada 12-17 octombrie, acum 207 ani (1810), avea loc prima ediţie a Festivalului Oktoberfest (“Sărbătoarea din Octombrie”) de la München, unul dintre cele mai faimoase festivaluri din lume. Această sărbătoare a luat fiinţă odată cu un eveniment important din istoria Bavariei: căsătoria dintre regele Ludwig I cu prinţesa Teresa de Saxe-Hildburghausen în data de 12 octombrie 1810. De atunci, în fiecare an s-a sărbătorit acest eveniment, transformându-se încet în marele festival al berii. Festivalul şi-a mutat data de începere la sfârşitul lunii septembrie, datorită condiţiilor meteo favorabile, iar în 204 ani a fost anulat doar de 24 de ori din cauza războaielor sau a unor epidemii
* Se împlinesc 145 de ani (1872) de când Francisc Iosif I, împărat al Imperiului Austro-Ungar şi rege al Ungariei, a ratificat legile XIX şi XX, care au consfinţit întemeierea Universităţii Regale Maghiare de la Cluj. Instituţia şi-a deschis porţile cu patru facultăţi: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat, Facultatea de Medicină, Facultatea de Filosofie, Litere şi Istorie şi Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale; primul rector al universităţii clujene a fost Áron Berde, anterior director al Academiei de Drept de la Cluj
* În urmă cu 138 de ani (1879), era promulgată Legea de revizuire a art. 7 din Constituția României, care acorda cetățenie și locuitorilor de altă religie decât cea creștină. I. C. Brătianu, din poziţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, a dat citire, în Senat, la 17 ianuarie 1879, Mesajului domnesc şi declaraţiei prin care Guvernul arăta că „este de trebuinţă a se supune reviziunei art. 7 din Constituţiune”. La 22 mai 1879 au început lucrările de revizuire a Constituţiei, pentru ca la data de 24 iunie 1879, Comisia Senatului să depună raportul. Se statua că cel care intenţiona să se naturalizeze era obligat să adreseze domnitorului o cerere şi să declare că renunţă la protecţia străină. După depunerea acestei cereri solicitantul trebuia să îndeplinească următoarele condiţii: să locuiască pentru o perioadă de 10 ani în ţară şi prin modul de comportament în societate să dovedească că este folositor acesteia. După iniţiativa Domnului, Adunările legiuitoare îi acordau decretul de naturalizare, care era sancţionat şi promulgat de către domn. Proiectul de revizie, propus de către Guvern Adunării Deputaţilor, a fost votat la 6 octombrie 1879 (cu 132 de voturi pentru, 9 contra şi 2 abţineri). Noul articol a fost publicat în Monitorul oficial din 13/25 octombrie 1879 (12/24)
* În 1904, acum 113 ani, era inaugurată clădirea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, ridicată după planurile arhitectului Louis Blanc. Un merit deosebit în realizarea acestei construcţii, precum şi în obţinerea fondurilor necesare îi este atribuit profesorului Thoma Ionescu (1860-1926), fratele lui Take Ionescu, personalitate politică de primă mărime a vremii. În aceeaşi zi a fost inaugurată şi statuia lui Carol Davila, aşezată în faţa facultăţii, realizată de sculptorul Carol Storck (12/24)
* Într-o zi de 12 octombrie, acum 77 de ani (1940), sosea la Bucureşti o misiune militară germană, ca răspuns la solicitarea regelui Carol al II-lea. Oficial, scopul era de a instrui Armata română potrivit noilor metode şi tehnici ale războiului. În fapt, trupele germane urmau să preia paza câmpurilor petrolifere din Valea Prahovei şi să exercite un control discret asupra regimului de la Bucureşti, în perspectiva confruntărilor cu URSS
* În urmă cu 73 de ani (1944) armata română a eliberat oraşul Oradea de sub ocupaţia horthysto-fascistă (în a doua conflagraţie mondială)
* Acum 53 de ani (1964) avea loc lansarea în spațiu a navei Voskhod I, prima navă spațială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului. Echipajul era format din comandantul Vladimir Komarov, inginerul Konstantin Feoktistov şi doctorul Boris Yegorov
* Cu 33 de ani în urmă (1984) o puternică bombă detonată la ora 2:54 noaptea de IRA (Irish Republican Army), în Grand Hotel din Brighton, Anglia, avea ca scop declarat uciderea primului ministru Margaret Thatcher (n.1925 – m.2013). „Doamna de Fier” a reuşit să scape nevătămată, dar cinci persoane au fost ucise, şi alte 31 rănite
* Se împlinesc 25 de ani (1992), de când, cu ocazia manifestărilor din Spania prilejuite de sărbătorirea a 500 de ani de la descoperirea Americii de către navigatorul genovez Cristofor Columb (12.X.1492), a fost sigilată „Capsula Mileniului”, care conţine o colecţie numismatică spaniolă marcând acest eveniment, precum şi diverse texte ale lui Columb (capsula va rămâne închisă până la 12.X.2492)
– 1777: Asasinarea, la Iaşi, de către trimisul Înaltei Porţi, Kapegibaşa, a lui Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) şi al Munteniei (1768-1769), suspectat de a întreţine relaţii prea strânse cu Rusia. Principala cauză a tragicului său sfârşit a fost energicul protest înaintat Înaltei Porţi cu ocazia cesiunii Bucovinei către Austria (1775) (n. 1724) – 240 de ani
– 1825: A murit poetul Nicolae Văcărescu; fiul mai mic al lui Ienăchiţă Văcărescu; versurile sale manieriste aduc, pe alocuri, neaşteptate inflexiuni folclorice şi preromantice (n. 1785 sau 1786)
– 1860: S-a născut Constanţa Hodoş, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă, afirmată în cadrul grupării de la „Sămănătorul”; soţia scriitorului Ion Gorun (m. 1934)
– 1863, 12/24: A murit Andrei Mureşanu, poet paşoptist transilvănean şi ziarist; entuziasmul Adunării de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15.V.1848 i-a inspirat versurile poeziei „Un răsunet” (cunoscută sub titlul „Deşteaptă-te române!”); devenită ulterior cântec, pe o melodie de Anton Pann, pe care i-a adaptat-o George Ucenescu, poezia s-a păstrat în memoria generaţiilor succesive; ca ziarist, Mureşanu a contribuit la explicarea şi popularizarea unor noţiuni de estetică, istoria artelor şi teorie literară (n. 1816). NOTA 1: După Revoluţia anticomunistă din 1989, „Deşteaptă-te române!” a devenit Imnul Naţional al României
– 1887: S-a născut (la Lucavăţ/Vijniţa, azi în Ucraina) botanistul Mihail Guşuleac; cercetări în domeniul fitogeniei, a morfologiei şi anatomiei plantei, în sistemică şi genetică experimentală; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1960) – 130 de ani
– 1933: S-a născut Vasile Iliuţ, muzicolog şi profesor (m. 2004)
– 1934: S-a născut Alexandru Zub, istoric, eseist şi istoric literar; deţinut politic în perioada 1958-1964; membru titular al Academiei Române din 2004
– 1937: S-a născut pianistul Albert Guttman, stabilit în Elveţia (m. 2007) – 80 de ani
– 1939: S-a născut profesorul doctor Niculae Stăncioiu, personalitate marcantă a vieţii medicale clujene (m. 1995)
– 1942: S-a născut Nicolae Florescu, istoric şi critic literar, editor şi publicist; redactor la Redacţia Culturală a Radiodifuziunii Române între anii 1966 şi 1970 (m. 2013) – 75 de ani
– 1947: S-a născut Î.P.S. Laurenţiu Streza (prenumele la naştere: Liviu), arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului (întronizat în noiembrie 2005) – 70 de ani
– 1954: S-a născut sculptorița Delia Brândușescu
– 1981: A murit Agatha Grigorescu Bacovia, poetă, prozatoare şi memorialistă; soţia poetului George Bacovia (n. 1895)
– 1994: A murit regizorul de film Manole Marcus (n. 1928)
– 1996: A murit poetul Haralambie Ţugui (n. 1916)
– 2003: A murit memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la München; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (n. 1926)
– 2007: A murit Paul Bortnovschi, arhitect, scenograf şi designer (n. 1922) – 10 ani
– 2014: A murit Florin Tudose, medic psihiatru şi profesor universitar; a înfiinţat şi organizat, împreună cu prof. dr. C. Gorgoş, primul centru de sănătate mintală din România, în 1980; a înfiinţat şi primul serviciu de psihiatrie de legătură, devenit centru de referinţă pentru reformă în psihiatrie din România, în 1995 (n. 1952)
– New York: Deschiderea noii expoziţii a artistului disident chinez Ai Weiwei, intitulată „Good Fences make good neighbors” (12 oct. 2017 – 11 feb. 2018)
– „Ziua Mondială a Vederii”, marcată, din 1998, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, este inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind coordonată de Agenţia Internaţională de Prevenire a Orbirii (AIPO) – International Agency for the Prevention of Blindness IAPB – şi subordonată iniţiativei globale “Vision 2020” (lansate în 1999); manifestarea vizează toţi partenerii implicaţi în prevenirea problemelor de vedere şi în redarea vederii. NOTĂ: Legea nr. 48/2016 instituie marcarea acestei zile şi în România, Ministerul Sănătăţii fiind responsabil cu coordonarea activităţilor
– „Ziua Mondială a Artritei”, înființată, în 1996, de Asociația „Arthritis and Rheumatism International” (ARI), fondată în 1988. Obiectivele organizației, sunt axate pe creșterea gradului de conștientizare a nevoilor persoanelor cu artrită /reumatism, și pe îmbunătățirea calitatea vieții persoanelor suferinde; tema ediţiei din acest an „E în mâinile tale, ia măsuri”/„It’s in your hands, take action”
– Ziua Naţională a Regatului Spaniei, „Ziua Hispanităţii”; marcată în amintirea descoperirii Americii de către navigatorul genovez Cristofor Columb, la 12.X.1492 ( – 525 de ani); această zi este sărbătorită în toate ţările vorbitoare de limbă spaniolă, celebrându-se nu doar spaniola, ci şi spiritul acestei limbi. NOTĂ: Şi în SUA este marcată o zi în amintirea aceluiaşi eveniment, „Columbus Day” (în a doua zi de luni din octombrie; în 2017 – la 9 octombrie)
– 1492: A murit pictorul italian Piero Della Francesca (n. ~1416/1417) – 525 de ani
– 1855: S-a născut Arthur Nikisch, dirijor german de origine maghiară (m. 1922)
– 1860: S-a născut Elmer Ambrose Sperry, inventator şi om de afaceri american; împreună cu Herman Anschütz-Kämpfe, a inventat busola giroscopică (folosită în navigaţie şi aviaţie) (m. 1930)
– 1865: S-a născut Sir Arthur Harden, biochimist britanic; a descoperit cofermenţii; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1929, împreună cu suedezul Hans von Euler-Chelpin (m. 1940)
– 1872: S-a născut Sir Ralph Vaughan Williams, compozitor, dirijor şi profesor englez (m. 1958) – 145 de ani
– 1890: S-a născut Luis de Freitas Branco, compozitor, muzicolog şi critic muzical portughez (m. 1955)
– 1896: S-a născut Eugenio Montale, poet, prozator şi editor italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1975 (m. 1981)
– 1907: S-a născut Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (m. 1987) – 110 ani
– 1908: S-a născut scriitorul şi editorul american Paul Engle (m. 1991)
– 1924: A murit scriitorul francez Anatole France; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1921 (n. 1844)
– 1935: S-a născut tenorul italian Luciano Pavarotti, nume de referinţă al muzicii de operă (m. 2007)
– 1951: S-a născut scriitorul australian Peter Goldsworthy
– 1951: S-a născut Mihai Toderaşcu, compozitor şi interpret de muzică uşoară din Republica Moldova (m. 2012)
– 1965: A murit biochimistul elvețian Paul Hermann Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1948 (n. 1899)
– 1969: A murit Sonja Henie, renumită patinatoare şi actriţă americană de origine norvegiană; multiplă campioană olimpică (1928, 1932, 1936); campioană mondială la patinaj între anii 1927 şi 1936, de 10 ori consecutiv (n. 1912)
– 1991: A murit scriitorul rus Arkadi Strugaţki, autor de literatură S.F.; a scris mai ales împreună cu fratele său, Boris Strugaţki (n. 1925)
– 2006: A murit cineastul italian Gillo Pontercorvo (n. 1919)
– 2011: A murit actorul german Heinz Bennent (n. 1921)
– 2011: A murit informaticianul american Dennis Ritchie, creatorul limbajului de programare C şi, împreună cu Ken Thomson, al sistemului de operare UNIX (n. 1941)
– 2012: A murit Torkom Manoogian, Patriarhul Bisericii Armene din Ierusalim; ales al 96-lea patriarh armean al Ierusalimului, în 1990, el conducea comunităţile armene ortodoxe din Israel, Teritoriile palestiniene şi Iordania (n. 1919) – 5 ani
– 2013: A murit scriitorul american Oscar Hijuelos, primul autor de origine cubaneză recompensat cu premiul Pulitzer (n. 1951)
– 2015: A murit inginerul şi fizicianul american George (Edwin) Mueller, creditat drept „părintele navetei spațiale”; unul dintre cei mai importanţi manageri din istoria NASA, cel care a coordonat Agenţia spaţială americană în misiunile Apollo, care i-a dus pe primii astronauţi pe Lună; a avut un rol important în proiectarea şi construcţia primei staţii spaţiale americane (n. 1918)