Sâmbătă, 1 iulie – (†) Sf. Ier. Leontie de la Rădăuţi; Sf. Mc., doctori fără de arginţi, Cosma şi Damian

Sfântul Ierarh Leontie s-a născut în secolul al XIV-lea, în Rădăuţi, din părinţi creştini dreptmăritori. A intrat în cinul monahal la Mă­năstirea Bogdana din Ră­dăuţi, primind numele Lavrentie, apoi s-a retras în sihăstrie, pe Valea Putnei, unde se nevoiau mulţi călugări îmbunătăţiţi.

Îm­preună cu ucenicii săi a în­te­meiat Schitul Laura (Lavra), cu­noscut ca Schitul lui Lavrentie, care este considerat prima sihăstrie din nordul Moldovei. Aici s-a aşezat mai târziu şi Sfântul Daniil Sihastrul.

În anul 1402, a fost ales de domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) Episcop al Rădăuţilor. Ca episcop, a rămas om al rugă­ciunii şi al dragostei de a­proapele, făcând milostenie şi împărtăşind povăţuiri şi cuvinte de mângâiere tuturor.

La bă­trâneţe, s-a retras la ctitoria sa. Cunoscându-şi sfârşitul, a cerut să fie tuns în chipul schim­niciei, primind numele Leontie. Moaş­tele Sfântului Ierarh Leontie, care sunt vindecătoare de boli, se află în Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi. 

Cunoscându-şi mai dinainte sfârşitul său, el a cerut să fie tuns în chipul schimniciei, primind numele de „schimonahul Leontie”. Chemându-i la el apoi pe toţi fraţii şi ucenicii, şi-a luat rămas-bun de la obşte, apoi şi-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului. A fost înmormântat de ucenicii săi în biserica din lemn a schitului Laura, ctitoria sa.

La mormântul lui veneau mulţi credincioşi să se închine, iar acolo se săvârşeau şi multe vindecări de boli. La auzul acestor vindecări, credincioşii şi clerul Episcopiei de la Rădăuţi au cerut mitropolitului Moldovei binecuvântare ca să strămute sfintele moaşte ale Sfântului Ierarh Leontie în catedrala episcopală.

Mitropolitul Moldovei a încuviinţat, astfel că sfintele moaşte au fost aduse în catedrala din Rădăuţi şi aşezate în partea dreaptă a naosului. Şi aici veneau zilnic mulţi credincioşi şi primeau vindecare de boli şi ajutor în necazuri.

În anul 1639, oraşul Rădăuţi a fost jefuit de o ceată de tâlhari veniţi de dincolo de hotarele de nord ale Moldovei. În vremea acestei năvăliri au fost ascunse moaştele Sfântului Ierarh Leontie şi n-au mai fost găsite multă vreme. O parte din ele au fost redescoperite la sfârşitul secolului trecut.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în anul 1992, să cinstească aşa cum se cuvine pe Sfântul Leontie de la Rădăuţi, înscriindu-l în rândul Sfinţilor, cu zi de prăznuire la 1 iulie.

Moaştele Sfântului Ierarh Leontie au fost puse în raclă şi aşezate în biserica Mănăstirii Bogdana din Rădăuţi, unde aduc şi astăzi duhovnicească mângâiere şi ajutor de sus, celor ce cheamă cu credinţă şi evlavie pe Sfântul Leontie.

Sinaxar 1 Iulie

În aceasta luna, în ziua întâia, pomenirea Sfintilor Mucenici si doctori fara de arginti, Cosma si Damian, cei ce s-au savârsit la Roma.

Acesti sfinti au trait în marea cetate a Romei în zilele împaratului Carin, si erau frati, iar cu mestesugul doctori, vindecând nu numai oameni, ci si dobitoace. Ei cereau ca plata de la cei ce se lecuiau doar credinta si marturisirea în Hristos, si nimic altceva. Fiind ei pârâti la împaratul, ca fac vindecarile cu mestesug fermecatoresc, si nevrând sa se lepede de Hristos, ci mai vârtos înca si pe împaratul Carin l-au mântuit din pagânatate, fiind tamaduit de dânsii. Caci acesta, spaimântându-i cu grele chinuri, i s-au desfacut grumajii de i s-a întors obrazul la spate. Si pentru aceasta cei ce se aflasera acolo au crezut în Hristos. pe Care si împaratul cu toti ai casei lui L-a marturisit. Atunci împaratul a liberat pe sfinti, trimitându-i cu cinste la locul lor. Dupa aceea dascalul lor, cel ce i-a învatat mestesugul doctoriei, pizmuindu-i si luându-i, s-a suit cu dânsii într-un munte facându-se a merge ca sa culeaga ierburi de leacuri. Si acolo sculându-se i-a ucis cu pietre.

Doxologia