1 iulie – Ziua Muzicilor Militare
Începutul lunii lui Cuptor a însemnat și debutul săptămânii Muzicilor Militare. Cronici românești și străine, scrieri și studii, alte izvoare referitoare la istoria muzicilor militare consemnează existența în oștile pământene a unor cete de buciumași, surlari, trâmbițași și toboșari. Aceștia își făceau simțită prezența în clipele grele de luptă.
Meterhanele și tanulhanele. ”Straja pământească”
În timpul domniilor fanariote, este resimțită influența turcească în ceremonialele de la curțile domnești. Fondul muzical este dominat de fanfarele de tip oriental, numite meterhanale și tabulhanale.
Înființarea, în 1830, a Armatei Naționale permanente, numită de contemporani ”Straja pământească”, a reprezentat un pas hotărâtor în constituirea formațiilor de muzică militară românească. În același an, marele spătar Alexandru Ghica înființează la Craiova prima muzică militară din Țara Românească.
Prima partitură generală de fanfară, marșul ”În numele guvernului”, compus de unter-ofițerul Pacu Purcărea, datează din 1948.
În 1858, s-a realizat trecerea muzicilor militare de la străjile pământene la regimente. Până în 1867, s-au înființat muzici militare în toate regimentele.
Două realizări ale lui Egizio Massini
Un ”corifeu” al muzicii de fanfară este locotenent-colonelul Egizio Massini, membru fondator al Operei din București și director al acesteia pentru un timp. Printre realizările importante ale lui Massini se numără înființarea, la 1 octombrie 1936, a școlii elevilor muzicanți”.
După război, la 15 iunie 1954, ia ființă o formație–etalon, Muzica Reprezentativă a Armatei.
După 1990
Anul 1990 a constituit și pentru muzicile militare un moment de reconsiderare a activității. Vastul proces de restructurare a armatei a cuprins și muzicile militare. În cele peste 19 decenii de activitate, acestea au avut meritele lor, ocupând un loc distinct în peisajul spiritual al Armatei și în cel național. Ele au constituit și constituie o prezență permanentă la sărbătorile naționale, cultural-politice și, nu în ultimul rând, în momentele grele ale istoriei noastre.
Cu ocazia Zilei Muzicii Militare de la data de 1 iulie 2019 a fost inaugurat Monumentul Artiştilor Muzicii Româneşti, ”dedicat marilor compozitori, dirijori, interpreţi, instrumentişti, textieri, libretişti, aranjori, editori, prezentatori, realizatori de radio şi televiziune, care, de-a lungul timpului, au construit fundamentul bogat, valoros şi etern al muzicii româneşti, în toată diversitatea sa”, situat pe Bulevardul Iuliu Maniu din Capitală.
Efective reduse
Din 110 formații care activau între cele două războaie mondiale, în 1989 se mai găseau 80. Acum mai ființează foarte puține.
Reorganizată în 1962, când s-a înființat Divizia 16 Artilerie și Apărare Antiaeriană, muzica militară a Diviziei 1 Siret (o formație de prestigiu, emblematică pentru acest tip de muzică la nivelul nu numai al județului) a susținut concerte de promenadă în stațiunile de pe Valea Prahovei și este nelipsită la ceremonialele militare din județul Prahova. Următorii dirijori au asigurat, alături de interpreți, acest statut formației: col. Nicolae Nicolae, col. Constantin Iuga, col. Gheorghe Velciu.
Muzică… tăcută
Până la urmă, s-a desființat și Divizia nr.1 Siret. Muzica a fost preluată de Brigada Logistică. Se poate vorbi despre o preluare parțială. Muzica s-a redus și ea, odată cu efectivele.
O perioadă, au avut loc o serie de acțiuni dedicate muzicilor militare, susținute, în special, de Fanfara Garnizoanei Ploiești.
Leonida Corneliu CHIFU
