Mi-ar plăcea ca orașul Ploiești să nu fie considerat numai orașul „Aurului Negru”. Nici măcar orașul lui „ce bei?”, cum era pe vremurile când și oamenii de cultură aveau locurile de întâlnire bine stabilite de a bea o bere cu gândul la creația de a doua zi. Avem o Universitate, dar nu putem emite pretenții de oraș universitar, din păcate, precum Iași sau Cluj. Nu mă interesează că diferă facultățile din Universitățile respective, mă deranjează, ca ploieștean, faptul că rămânem un oraș „industrial”.
Avem muzee superbe, unele unice, cum ar fi Muzeul Ceasului sau Muzeul Petrolului, dar nu știm să le punem în valoare. Tot respectul pentru administrația actuală a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploiești și respectiv a Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești, care duc o luptă inegală cu vremurile de a aduce cultura la rangul meritat într-un oraș reședință de județ.
Iată că, la inițiativa Asociației Culturală 24 PH Arte, susținută de Primăria Municipiului Ploiești și Consiliul Local al Municipiului Ploiești, proiectul cultural „Tabăra Naţională de Sculptură Monumentală România 100 – Ploieşti” în Parcul Municipal Ploiești Vest a devenit realitate. Un „parc” searbăt și plictisitor poate fi înnobilat estetic, în așa fel încât Municipiul Ploiești poate să se alăture orașelor europene și din întreaga lume care promovează cultura prin artă.
Din ultima conferință de presă, prezidată de Alice Neculea, comisar de tabără, Gelu Manolache, director Casa de Cultură Ploiești, Sorin Văduva, consilier local al Municipiului Ploiești și Florin Manole, vicepreședintele Asociației Culturale 24PH Arte a reieșit faptul că trebuie să fim conștienți că îmbogățirea estetică urbană, prin proiecte individuale, presupune costuri extrem de mari. Totuși, Tabăra de sculptură din Parcul Municipal Ploiești Vest în care șapte dintre cei mai buni artiști români realizează șapte lucrări, într-un timp scurt, cu un buget semnificativ redus, conduce la o scădere importantă a costurilor unei astfel de acțiuni culturale de amploare, foarte importantă pentru dezvoltarea estetică urbană. Ideea este extrem de folositoare în perspectiva promovării Municipiului Ploiești în spațiul elitelor culturale europene.
Pe parcursul lunii octombrie, sub dalta a șapte artişti români, respectiv Daniel Dan, Maxim Dumitraș, Alfred Dumitriu, Bogdan Hojbotă, Petre Virgiliu Mogoșanu, Eugen Petri, Ion Zderciuc, marmura românească de Rușchiţa deja a prins contur în tot atâtea opere de artă, cu tema Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Acest eveniment, în premieră pentru Municipiul Ploiești, constă într-o reîntoarcere spectaculoasă la momentul Marii Uniri, unde profunzimea și misterul construcției sunt încapsulate în forme sculpturale. Probabil, toate argumentele de mai sus nu înseamnă nimic. Cert este că un proiect cosiderat utopic a devenit real. Artiştii prezenţi au o activitate artistică impresionantă, având în palmares numeroase expoziţii personale şi de grup, premii şi burse, participări la simpozioane de sculptură în ţară şi străinătate.
Virgil Rădulescu
