În fiecare an, la 7 ianuarie, românii sărbătoresc ziua Sfântului Ioan (Ziua sfântului Ioan Botezătorul, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului). Aproximativ două milioane de români poartă numele sfântului.
Sărbătoarea de Sfântul Ioan mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor.
Astăzi, toate gospodinele trebuie să aducă la biserică multe bucate pe care le pregătesc chiar ele în bucătărie. Aceste vor putea aduce atât pâine, cozonaci, cât şi brânză şi ouă. Se vor împărţi în primul rând săracilor ce au numele Ioan.
Totodată în mai multe zone din ţară, tinerele neveste se vor întâlni cu cele care sunt căsătorite de mai mult timp şi astfel vor împărtăşi experienţele lor.
De asemenea, ziua de Sfântul Ioan este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ioan pentru că Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
În ziua de 7 ianuarie nu lipsesc nici tradiţiile şi obiceiurile populare. În trecut, de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ care încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună. Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută şi sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se ştie din tradiţia populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor şi se mai ţine pentru ca pruncii să se nască sănătoşi, fără malformaţii sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de ,, Sânt- Ion’’ pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc şi animalele de fiarele sălbatice. În ziua de Sfântul Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente şi băutură, apoi petrec până dimineaţa, spunând că se “iordănesc”. Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”.
Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ion la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniţi” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc. Tradiţia ne spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriţi de boli în decursul anului. Se spune, conform tradiţiei populare, că după “Sânt-Ion’’ se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi începe să se facă mai cald.
