“(…)
-Am trăit prea mult în spitale ca să-mi placă ideea pedepsei colective. Dar, ştiţi, creştinii vorbesc uneori în felul ăsta, fără să creadă într-adevăr vreodată în ceea ce spun. Sunt mai buni decât par.
— Credeţi, totuşi, ca şi Paneloux, că ciuma are partea ei bună, că ne deschide ochii, că ne sileşte să gândim ? Doctorul scutură din cap cu nerăbdare.
— La fel ca toate bolile din lume. Ceea ce este adevărat cu relele acestei lumi este adevărat şi în legătură cu ciuma. Ea poate folosi pentru a-i înălţa pe câţiva. Când vezi însă mizeria şi durerea pe care o aduce, trebuie să fii nebun, orb sau laş ca să te resemnezi cu ciuma. (…)”
Ciuma (La Peste, 1947, Gallimard, Paris)/Albert Camus
(Text selectat de Cristian Botez)
