Mai știți bancul ăla ceaușist cu pensionarii care mureau repede după ce luau 1-2-3 pensii și întrebarea aferentă: OARE CE LE PUN ĂȘTIA ÎN PENSIE? la fel, mă întreb ce le pun ăștia pe scaun miniștrilor învățământului? Au fost câțiva buni profesioniști în domeniul lor de activitate, dar, odată săltați în scaun au devenit monumente de aroganță și suficiență. Dl. David devine un exemplu eclatant. Nu trece o zi să nu dea dovadă de totală lipsă de empatie și desconsiderare la adresa profesorilor, chestia cu mai puneți (o haină pe voi) două bănci în clasă e bomboana pe colivă. Nu trebuie să fii doctor în psihologie ca să-ți dai seama că nici cea mai firavă reformă nu are șanse de izbândă cu clase de 30 de elevi și cu profesori complet demotivați. Sigur, suntem acum la cheremul contabililor, este criteriul absolut, dar dacă dl ministru ar fi avut minimum de onoare profesională s-ar fi ridicat împotriva absolutizării și, mai ales, și-ar fi apărat oamenii. Urcându-i-se la cap promovarea de la un guvern la altul (fapt unic în istoria noastră recentă) potentatul a început să vorbească în radicale, să decreteze, ascuns în spatele „specialiștilor” pe care nu-i știe nimeni și care de decenii trudesc la distrugerea școlii românești, fără să-și asume vreo clipă din vina prăbușirii acestuia, pusă integral în cârca profesorilor. Pare că știe totul și nu-l interesează nicio evidență a prostiei pe care o face. Nu mărirea normei e problema, ci batjocorirea profesorilor! dacă tot discutăm contabil, ați calculat câte zeci de ore/an de muncă în plus înseamnă 2-3-4-5 elevi în plus la o clasă? Păi se poate? Repet, nu argumentele dlui ministru le discut, ci atitudinea lui de sfidare și nepăsare. Așa ceva nu e nici liberal, nici democratic, nici profesional, nici civilizat. e doar ciocoism cu față doctorală.
Text/Foto: https://www.facebook.com/719894055/posts/10165729112724056/?mibextid=rS40aB7S9Ucbxw6v
》CEA MAI RECENTĂ CREAȚIE
》CEA MAI RECENTĂ CREAȚIE a oferit autorilor de poezie posibilitatea împărtășirii emoțiilor lirice care au amprentat interesante și reușite, în cea mai mare parte, realizări: Liana Sprânceană („Darul Zânelor”), Luminița Bratu („Memoria unui poem”), Emilia Luchian ( versuri:„Tristețea Minotaurului”, proză scurtă: „La sfat cu Dumnezeu”), Maria Bem („De la malul mării”, „Noaptea de Sânziene”), Sorana Brucăr („Neputința cifrului”, „Nu ești”, „Cădere interzisă”), Gheorghe Stănescu („Ziua Iei”).
》11 MINUTE DE ISTORIE, prin lectorul permanent, profesor Emilia Luchian, ne-a transferat în lumea francilor merovingieni. L-a citat pe Gregorius Turonensis (cca 538–594), episcop de Tours și cronicar gallo-roman, ca una dintre cele mai importante surse despre dinastia francă ce a domnit în Galia între secolele V și VIII. Lucrarea sa principală, „Istoria francilor” (Historia Francorum), scrisă în 10 cărți, oferă detalii esențiale despre domnia regilor merovingieni și despre viața religioasă, politică și socială a epocii, interpretând evenimentele politice printr-o lentilă creștină: succesele regilor buni (credincioși) sunt binecuvântate de Dumnezeu, iar nenorocirile celor răi sunt pedepse divine. Fără a fi obiectiv în sens modern, oferă informații valoroase. Astfel aflăm despre convertirea la creștinism a lui Clovis, un lider militar abil, care este figura centrală în primele cărți din „Istoria francilor”, gest considerat decisiv pentru soarta regatului francilor, văzut ca o victorie spirituală și politică care i-a adus sprijinul Bisericii și legitimitate. Epoca este caracterizată de frecvente asasinate, trădări și rivalități dintre membrii familiei regale merovingiene, fratricidul și intrigile sângeroase fiind teme recurente. Reginele (precum Fredegunda și Brunhilda) apar ca figuri extrem de influente. Ele se întâlnesc în public și determină o altercație verbală plină de insulte, în care se acuză reciproc de origini rușinoase, trădări și crime. Femeile din dinastiile regale nu erau simple figuri decorative, ci actori politici de prim rang. Au devenit întruchiparea a două tipologii: regina legitimă, cultă, dar și inflexibilă și răzbunătoare (Brunhilda), și ca rivală redutabilă – regina abilă, nemiloasă, dar eficientă în jocul politic (Fredegunda).
》LECTURA DE CENACLU l-a avut ca protagonist pe scriitorul Raul Sebastian Baz – membru al Cenaclului și al Asociației 24 PH ARTE Ploiești, cu destăinuiri, explicații și un fragment din cel mai recent roman al său – aflat în lucru, Blestemul Minotaurului. Autorul – profesor de matematică, poet, romancier consacrat, este un destul de prolific scriitor. A publicat: Poveștile Mariei (2010), Arta însingurării (2014), Cartea pedepsirii (2015), Geometria tainică a infernului (2016), Cu fața la pământ (2018), Numere prime (2019), Sfârșitul așteptării (2022), Cinci întâlniri cu diavolul și alte povestiri (2024). A ales pentru lectură un text reprezentativ, care a purtat audiența în lumea inefabilă a aventurilor de care au parte cele patru insolite personaje (Profesorul de matematică, Alessia – eleva preferată, Damian – un călugăr ortodox și câinele maidanez Lipicius) în călătoria în diverse perioade trecute ale timpului pentru deslușirea unor probleme fundamentale, provocatoare. Rezolvarea acestora depinde de întâlnirea unor genii ale matematicii și muzicii, cu precădere (Hypatia, Diophantus, Descartes, Fermat, Euler, Bach ș.a.). După cum ne-a destăinuit autorul, „romanul are două păcate”: dimensiunea – fiind un roman fluviu, de aproximativ 1000 de pagini – și trimiterile matematice, care apar pe alocuri și care solicită din partea cititorului cunoștințe minime de matematică. Raza de lumină a romanului este adusă de citatele în limba latină, traduse prin grija autorului, care vor provoca, o dată în plus și cu folos intelectual, cititorul. Prezența fochistului Școlii Sf. Varvara, un personaj cu trăsături fizice respingătoare – asociat intenționat cu fabuloasa creatură antică, dar care posedă uimitoare cunoștințe universale -, explică prezența Minotaurului din titlul romanului.
Au participat: Alice Neculea, Emilia Luchian, Luminița Bratu, Maria Bem, Sorana Brucăr, Diana Petroșanu, Gabriela Petri, Liana Sprânceană, Doina Ofelia Davidescu, Leonida Chifu, Pr. Bogdan-Costin Georgescu, Gheorghe Stănescu, Dan Simionescu, Mihail Ivănescu, Dan Constantin.
