close

Promovate

PersonalitățiPromovate

Domnul Victor Rebengiuc

WhatsApp Image 2022-06-26 at 14.49.57

Domnul Victor Rebengiuc
Nu Nea Victor, nu Victoraș, (foarte rar și nu pentru oricine) Rebe.
Pentru că e un domn în adevăratul sens al cuvântului, sau ce cred eu că înseamnă a fi domn.
Omul Victor Rebengiuc înseamnă enorm pentru mine. Mi-a fost alături în cele mai importante momente ale vieții mele artistice. În comisie când am intrat la facultate, director cand am fost angajat la Bulandra și un exemplu pe tot parcursul.
N-are sens să mai spun ce mare actor este… dar îndrăznesc să spun despre Domnia sa un lucru care cred că spune mai mult decat orice “nu m-aș pricepe “ să scriu în cuvinte: Victor Rebengiuc este un actor al tuturor timpurilor…
Vă mulțumesc !
Avem nevoie de dumneavoastră!

Vlad Zamfirescu

mai mult
ActualitatePromovate

Ce vremuri istorice trăim

WhatsApp Image 2022-06-24 at 22.15.59

Am lacrimi în ochi
Nu doar pentru că europenii au stiut sa fie solidari în fața unei agresiuni de ev mediu întunecat, ceea ce dovedeste a mia oara daca mai era nevoie cât de solidă rămâne construcția europeană și cât de înțelepți au fost parinții fondatori; ci pentru românii nostri… Știti prea bine că în cadrul negocierilor de aderare Ucraina va trebui să își adapteze legislația în conformitate cu exigențele europene iar dreptul minorităților naționale este printre priorități.
Ceea ce aștept eu acum de la autoritățile române este să facă tot posibilul pentru a acorda asistență Ucrainei și Moldovei.
Ce vremuri istorice trăim!…

Marcela Feraru, Paris

 

mai mult
ActualitatePromovate

La mulți ani, domnule Andrei Șerban

WhatsApp Image 2022-06-23 at 10.49.20

La mulți ani, domnule Andrei Șerban

Este ziua de naștere a lui Andrei Șerban (21 iunie) probabil cel mai bun și mai inovativ regizor de teatru din lume, aproape unanim considerat astfel de către critici și colaboratori.

Regizor româno-american, profesor la Columbia School of Arts în New York, a pus în scenă teatru si operă timp de zeci de ani pe cele mai mari scene din lume, Metropolitan Opera NYC, Opéra Bastille Paris, Covent Garden Londra etc.

Piese de referință din dramaturgia secolului 20 sunt puse în scena de Andrei Șerban, de exemplu Livada de Vișini de Cehov, cu Meryl Streep în rol principal, la Lincoln Center of Arts, și a reinterpretat în mod inovator toate marile piese clasice.

Zilele acestea este premiera la Opera București a Don Giovanni, de Mozart, cu o regie superbă și foarte contemporană a lui Andrei Șerban. De neratat! Alte piese de referință ale sale se joacă în România: Richard III, de Shakespeare, la Bulandra.

Este unul dintre puținii marii regizori care a lucrat nu doar cu cele mai mari teatre din lume, dar și cu cele mai bune universități din lume: Columbia, Yale, Cambridge.

Țara noastră trebuie să prețuiască astfel oameni de patrimoniu mondial, iar instituțiile și universitățile din România trebuie să facă eforturi să colaboreze cu aceștia, dacă vrem să creștem nivelul culturii, educației și accesului la cultură pentru tineri.

George Gima

mai mult
PoeziePromovate

Robert Louis Stevenson

Robert_Louis_Stevenson_by_Henry_Walter_Barnett

Vagabondul

Lăsaţi-mi traiul care-mi place,
Iubirea nu-mi ştie de nume,
Vreau cer senin şi multă pace,
Cărări – să mă petrec prin lume.
Vreau pat în fân sub bolta sfântă,
Hrană – să îmi iau din râuri;
Astfel de viaţă mă încântă,
Astfel vreau să trăiesc pururi.

Însemne-mi destinul viaţa
Acum sau mai târziu, oricând o vrea,
Binecuvântată fie-i lumii faţa
Şi drumul dinaintea mea.
N-am bani şi nici iubiri de dus,
Nici cu prieteni a mă ţine,
Mi-ajunge cerul cel de sus
Şi drumul de sub mine.

Fie ca toamna să m-ajungă
Pe drumegul meu sihastru,
Amuţind păsările-n luncă,
Chemând ierni cu ger albastru.
Alb ca făina, câmpul îngheţat –
Cald lângă foc, ca-n paradis –
Toamna nu mă va supune niciodat’,
Cum nici al iernilor abis.

Însemne-mi destinul viaţa
Acum sau mai târziu, oricând o vrea,
Binecuvântată fie-i lumii faţa
Şi drumul dinaintea mea.
N-am bani şi nici iubiri de dus,
Nici cu prieteni a mă ţine,
Mi-ajunge cerul cel de sus
Şi drumul de sub mine.

Robert Louis Stevenson

Traducere de Petru Dimofte

mai mult
CreștinătatePromovate

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele – Drăgaica) 24 iunie

no thumb

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele – Drăgaica)
24 iunie

ora 9:00 Acatist
9:30 Sf.Liturghie

Sfântul Evanghelist Marcu îşi deschide Evanghelia cu începutul predicării între oameni şi al slujirii lui Hristos în lume. Şi nu întârzie să înfăţişeze în adevărata ei însemnătate profeţia lui Maleahi despre Botezătorul Ioan, înger care va merge înaintea feţei Domnului: „Iată, Eu trimit pe îngerul Meu şi va găti calea înaintea feţei Mele (Maleahi 3,1).
Proorocul Maleahi şi Evanghelistul Marcu îl numesc pe Ioan înger, pentru că Ioan a fost în viaţa sa ca un înger din cer, mai aproape decât toţi oamenii de vieţuirea îngerească. Apoi, ca să se vadă limpede că ţinta lucrării pe pământ a lui Hristos a fost să facă din oameni îngeri, din oameni muritori, păcătoşi, robi din fire, să facă fiinţe fără de moarte, fără de păcat, aşa cum sunt şi îngerii în ceruri. Ioan asemenea unui înger mai întâi, prin ascultarea faţă de Dumnezeu. Apoi, prin libertatea faţă de lume; şi în al treilea rând, prin negrija faţă de trup.
Îngerii ascultă desăvârşit de Dumnezeu. Lor li se dezvăluie în fiecare zi tainele de negrăit ale înţelepciunii, puterii şi iubirii lui Dumnezeu iar ascultarea lor faţă de Ziditorul izvorăşte din bucurie şi supunere. Sfântul Ioan şi el a fost ascultător lui Dumnezeu din tinereţile sale. Fiind născut din părinţi în vârstă, a rămas orfan din copilărie şi nu L-a mai avut decât pe Dumnezeu drept Părinte. S-a dus în pustie (Luca 1, 80) pentru ca duhul lui să fie zi şi noapte una cu voinţa Dumnezeului Celui Viu. S-a dăruit cu totul lui Dumnezeu, doar de la El aşteptând totul.
Ioan mai este asemenea îngerilor şi prin neatârnarea sa faţa de lume şi de oameni. Nefiind legat în nici un fel de lume, Ioan, ca un înger al lui Dumnezeu, tuna fără patimă asupra mai-marilor Ierusalimului, înaintea cărora oamenii se plecau ca în faţa unor idoli: „Neam de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?” (Luca 3, 7), şi vărsa mustrări asupra lui Irod pentru toate relele pe care le-a făcut (Luca 3, 19). Ioan ţinea seama numai de Dumnezeu şi de voia Lui. Nu făcea deosebire între oameni, nu se uita nici la haină, nici la cin, nici la ştiinţă, nici la avere, nici la ani, ci numai la suflet.
Şi iarăşi, Ioan era ca un înger prin negrija faţă de cele pământeşti. Îngerii nu sunt făpturi trupeşti ca oamenii, ei sunt înveşmântaţi în trupuri cereşti (I Corinteni 15, 40). Îngerii nu au nici o grijă de sine. Nu se ostenesc îngrijorându-se ce vor mânca, sau ce vor bea, sau cu ce se vor îmbrăca. Îl slujesc pe Dumnezeu şi ştiu că de la El au hrană şi adăpare şi îmbrăcăminte.
Ioan se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. Nu bea nici vin nici băutură tare. Dar nu se spune că n-ar fi avut vreodată ce mânca şi ce bea. Nu lăcustele şi mierea îl hrăneau, ci puterea lui Dumnezeu care se împărtăşeşte credincioşilor Lui prin acelea. Nu-şi făcea griji Ioan nici pentru haine şi locuinţă. Casa lui era pustia acoperită de bolta cerului, şi haina lui din păr de cămilă, încinsă cu o cingătoare de piele. Şi Ilie se încingea cu o curea de piele, semn al morţii patimilor şi al împlinirii voinţei lui Dumnezeu. Dormea fie sub cerul liber fie în vreuna din multele peşteri din pustia de dincolo de Iordan.

Via Biserica Ortodoxă Română Sfântul Mina Freiburg

mai mult
CreștinătatePromovate

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

WhatsApp Image 2022-06-23 at 14.22.56

Mai înainte de a naște Fecioara pe Hristos, a născut cea stearpă, în zilele sale pe Înaintemergătorul lui Hristos, ca acei ce vor vedea nașterea cea peste fire din cea îmbătrânită, să creadă nașterii celei mai presus de fire, care avea să fie din Fecioara cea nenuntită și să zică în sine: „Puterea cea atotputernică a lui Dumnezeu, Care a dezlegat nerodirea bătrânei, aceea este puternică ca și pe Fecioara cea neîntinată să o facă maică”.

Soarele cel neapus, Hristos, Mântuitorul nostru, vrând să răsară lumii, și acum plecând cerurile și pogorându-Se în pântecele fecioresc cel mai curat decât cerurile, se cădea mai întâi să iasă luceafărul din cea stearpă, adică Sfântul Ioan Înaintemergătorul, ca să meargă înainte, ca un vestitor, propovăduind și zicând: Vine Cel mai tare decât mine, în urma mea. Deci, împlinindu-se vremea Sfintei Elisabeta ca să nască, a născut fiu la bătrânețile sale din pântece sterp, precum de demult Sara a născut pe Isaac. Mai înainte de a naște Fecioara pe Hristos, a născut cea stearpă, în zilele sale pe Inaintemergătorul lui Hristos, ca acei ce vor vedea nașterea cea peste fire din cea îmbătrânită, să creadă nașterii celei mai presus de fire, care avea să fie din Fecioara cea nenuntită și să zică în sine: „Puterea cea atotputernică a lui Dumnezeu, Care a dezlegat nerodirea bătrânei, aceea este puternică ca și pe Fecioara cea neîntinată să o facă maică”.

Nașterea cea minunată a Sfântului Ioan a fost înaintemergătoare Nașterii lui Hristos cea minunată. Minunea se aștepta după minune; după maica cea stearpă, Maica cea pururea Fecioară; după nașterea cea minunată a Elisabetei, nașterea cea străină a Fecioarei, pentru că la amândouă maicile, rânduiala nașterii covârșea rânduielile firii, așa voind Dumnezeu, Căruia toată firea îi este slujitoare ca unui Ziditor.

Iar după ce Elisabeta a născut, vecinii care locuiau împrejur au auzit de aceasta, asemenea rudeniile și cunoscuții și toți se bucurau împreună cu ea; căci Domnul a făcut milă cu dânsa, ridicând de la dânsa ocara nerodirii de copii. Astfel, s-au împlinit cuvintele Binevestitorului Gavriil, care a zis către Zaharia: Femeia ta va naște fiu și mulți se vor bucura de nașterea lui! Deci pe de o parte se bucurau rudeniile, iar pe de alta, aceia care erau cuprinși cu mare dorință pentru Mesia Cel așteptat, deși nu stiau că a sosit taina întrupării lui Hristos, însă în vremea nașterii Inaintemergătorului lui Hristos, duhul lor se pornea într-înșii spre bucurie, Sfântul Duh veselind inimile lor, ca și cum le dădea o înștiințare pentru câștigarea așteptării lor.

Și în ziua a opta au venit preoții și prietenii în casa lui Zaharia, ca să taie pruncul împrejur și toți voiau să-i pună numele tatălui său, Zaharia; dar maica lui nu se învoia, pentru că, fiind soție de prooroc și născătoare de prooroc, Sfânta Elisabeta era ea însăși plină de darul proorociei. Deci ea proorocește a poruncit ca pruncul cel născut al lor să se numească cu acel nume pe care nu îl auzise de la bărbat, de vreme ce el s-a întors de la biserică la casa sa avându-și legată limba cu amuțire și nu putea să spună soției sale cum a văzut pe îngerul care i-a binevestit zămislirea fiului său și a zis: Vei pune numele lui Ioan. Deci de Sfântul Duh fiind povățuită maica, a numit pe prunc Ioan, ca o proorocită, căci ea a cunoscut proorocește și venirea la dânsa a Maicii lui Dumnezeu și i-a zis: De unde-mi este mie aceasta, ca să vină Maica Domnului meu la mine? Iar cei ce voiau să taie împrejur pruncul, făceau semne tatălui său, cum ar voi să-l numească. Iar el, cerând o tăbliță, a scris: Ioan să-i fie numele lui! Și îndată s-a deschis gura lui Zaharia și limba lui s-a dezlegat din amuțire și vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu.

Atunci toți s-au minunat de acele mari minuni: cum a născut cea îmbătrânită, cum maica și tatăl cel mut s-au unit la un nume, cu care să numească pe fiu și cum, după scrierea numelui, mutul îndată a grăit și, ce a scris cu mâna, aceea a grăit și cu limba. Deci numele lui Ioan s-a făcut ca o cheie a gurilor părinților, deschizându-le spre slava lui Dumnezeu. Astfel a cuprins frica și mirarea pe toți cei ce viețuiau împrejur, pentru că toți cei ce auzeau acestea se minunau cu spaimă de acele preaslăvite minuni ale lui Dumnezeu și se povesteau cuvintele acestea în toată partea muntelui Iudeei, adică în hotarele Hebronului, cetatea preoților, unde era casa lui Zaharia. Pentru că acea cetate, încă din zilele lui Isus Navi a fost hotărâtă sfințitei seminții a lui Aaron; iar de la Ierusalim și până la dânsa era cale de opt ceasuri. Acea cetate era mai departe de Betleem, la un loc mai înalt, și se numea „cetatea muntelui”, pentru munții săi cei înalți, iar hotarele ei se numeau „părțile muntelui”, precum se scrie în Evanghelie despre Preacurata Născătoare de Dumnezeu: Sculându-se Maria din Nazaretul Galileei, s-a dus la munte degrabă în cetatea Iudeei – adică în Hebron -, și a intrat în casa lui Zaharia și s-a închinat Elisabetei.

Deci, într-acea parte a muntelui, cei ce auzeau de măririle lui Dumnezeu, care se făceau în casa lui Zaharia, se minunau foarte mult și grăiau între ei: Ce va să fie pruncul acesta? Că mâna Domnului era cu el și Dumnezeu înmulțea într-însul darul Său și-l păzea de sabia lui Irod, căci despre minunata naștere a lui Ioan ajunsese vestea până la Irod, care se mira de aceea și zicea: Ce va să fie pruncul acesta ? Iar când S-a născut Domnul nostru Iisus Hristos în Betleemul Iudeei și au venit magii de la răsărit, întrebând de Impăratul cel de curând născut, atunci Irod, trimițând ostași în Betleem să ucidă pe toți pruncii de acolo, și-a adus aminte de Ioan, fiul lui Zaharia, de care auzise acele minuni, și a zis în sine: „Oare acela are să fie împăratul Iudeei?”. Și, gândindu-se să-l ucidă, a trimis într-adins ucigași la Hebron în casa lui Zaharia. Dar trimișii n-au găsit pe Sfântul Ioan, pentru că, începând din Betleem acea fără de Dumnezeu ucidere de prunci, s-a auzit în Hebron glas și strigare, că nu era foarte departe, și s-a știut pricina acelei strigări.

Și îndată Sfânta Elisabeta a luat pe pruncul Ioan și a fugit în muntele cel mai înalt al pustiului; iar Sfântul Zaharia, precum se scrie în viața lui, era atunci în Ierusalim, slujind după obicei în biserică, în rânduiala săptămânii sale, care se întâmplase tocmai în acea vreme. Deci, ascunzându-se Sfânta Elisabeta în acel munte, se ruga lui Dumnezeu cu lacrimi, s-o apere împreună cu pruncul. Și când a văzut de sus pe ostași cercetând cu de-amănuntul și apropiindu-se, a strigat către un munte de piatră ce se afla acolo: „Munte al lui Dumnezeu, primește pe maica cu fiul său!”. Atunci îndată s-a desfăcut muntele acela și, primind-o pe maică înăuntrul său, s-a ascuns de ucigașii care o căutau. Iar ostașii, negăsind pe cel căutat, s-au întors înapoi la cel ce-i trimisese.

Atunci Irod a trimis la Zaharia în biserică, zicând: „Dă-mi mie pe fiul tău, Ioan”. Iar Sfântul Zaharia a răspuns: „Acum slujesc Domnului Dumnezeului lui Israel, iar fiul meu nu știu unde este!”. Iar Irod, mâniindu-se, a trimis la dânsul a doua oară și a poruncit, că, dacă nu-și va da fiul, atunci să-l ucidă și pe el. Deci s-au dus niște ucigași sălbatici ca niște fiare, sârguindu-se să-și săvârșească porunca, și au zis cu mânie către preotul lui Dumnezeu: „Unde ai ascuns pe fiul tău? Să ni-l dai nouă, că așa a poruncit împăratul, iar dacă nu-l vei da, vei muri îndată!”. Sfântul Zaharia a răspuns: „Voi îmi veți ucide trupul, iar Domnul îmi va primi sufletul”. Atunci ucigașii, pornindu-se, după porunca lui Irod, l-au ucis între biserică și altar; iar sângele lui, care s-a vărsat pe marmură, s-a închegat și s-a făcut tare ca piatra, spre mărturia lui Irod și spre veșnica lui osândă. Iar Elisabeta, acoperindu-se de Dumnezeu împreună cu pruncul Ioan, petrecea în muntele ce se desfăcuse; pentru că, prin porunca dumnezeiască, li se făcuse lor acolo o peșteră. Tot acolo curgea și un izvor de apă și crescuse înaintea peșterii un finic plin de roade, iar când era vremea mâncării, acel pom se pleca și-și dădea roadele sale spre mâncare, apoi iar se ridica.

Apoi, după patruzeci de zile de la uciderea lui Zaharia, Sfânta Elisabeta, maica Mergătorului înainte, a murit în peștera aceea. Iar Sfântul Ioan, rămânând singur, a fost hrănit de înger până la creșterea lui și păzit în pustietăți, până în ziua arătării sale către Israel. Astfel păzea și acoperea mâna Domnului pe Sfântul Ioan, ca el să meargă înaintea feței Lui cu duhul și cu puterea lui Ilie și să gătească cale Celui ce venea să mântuiască neamul omenesc. Deci pentru toate acestea să se slăvească Hristos Dumnezeu, Mântuitorul nostru, împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh în veci. Amin.

Via doxologia.ro

mai mult
PromovateSport

Dublu campion mondial la 17 ani: David Popovici, România

WhatsApp Image 2022-06-22 at 19.56.07

”Popovici este extraordinar. Un înotător fantastic, este o plăcere să îl urmărești cum evoluează. Foarte abil și foarte eficace, cu o enormă lejeritate în apă, are modalități impresionante de a înota.

Ne întrebăm până unde poate merge. Chiar dacă este dificil de spus, cred că poate înota sub 46.80 secunde sau chiar 46.70. Mă impresionează! A trecut mult timp de când evoluează la un nivel ridicat. David este un băiat foarte concentrat și implicat. Și când te gândești că nu are decât 17 ani… Cred că există o marjă de progres importantă. Am văzut rar un asemenea tânăr. Chiar și Kyle Chalmers, care a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice la 18 ani, nu a scos decât 47.50. El deja este la 47.13”, a declarat Alain Bernard în L’Equipe.

mai mult
ActualitateCenaclu - CronicaPromovate

Cenaclul “I.L.Caragiale” Ploiești_20 iunie 2022

e

📜Asociația culturală 24pharte, Cenaclul I.L. Caragiale.

Cele mai noi poeme sunt recitate de către Luminița Bratu, Maria Bem, Emilia Luchian, Ana Nedelcu; 📖Mihail Ivănescu ne delectează cu o proză scurtă; 📚🔍Rubrica de istorie a d-nei prof. Emilia Luchian ne vorbeşte despre slavii vechi. Slav ar însemna faimă, glorie. Prin urmare, slavii erau glorioşi, precum celţii, celt însemnând nobil. Slava posibil să fi fost numele original al râului Nipru, dar în general însemna masă, chiar masă funerară. Conform cronicarilor vremii: Procopius din Cezareea ne prezintă slavii drept aceia care nu pot fi înrobiţi sau subjugați în propria ţară. Ei nu se supun unui singur om ci, din vechime îşi duc viaţa sub conducerea poporului întreg, astfel că foloasele şi nenorocirile sunt suportate de toți deopotrivă. Pe lângă acest aspect, slavii se închinau râurilor, nimfelor şi altor zeităţi, locuiau în colibe sărăcăcioase şi depărtate unele de altele, cărora adesea le schimbau locul. Pe de altă parte, alţi cronicari îi prezintă ca locuind de-a lungul râurilor, în case înghesuite unele într-altele, astfel încât să nu mai rămână spaţiu. Slavii au migrat în America de Nord, Canada şi Anatolia. Vecinii: la vest germanii, celţii şi o parte a geto-dacilor, la est alani, sarmaţi şi sciţi (origine iraniană), la sud-est caucazieni, la nord şi nord-est balticii şi finlandezii. Înfăţişarea lor: erau înalţi şi robuşti, cu păr

deschis sau blond, pielea roz, dar întunecaţi de murdărie. Ei se spălau în saune, încingând pietrele. Când intră în luptă, majoritatea slavilor mărşăluiesc împotriva duşmanilor, purtând puţine scututri şi arme în mâini şi niciodată pieptare. Unii dintre ei nu poartă nici măcar o cămaşă sau o haină, ci doar pantaloni scurţi. Armele folosite: arcul cu săgeţi otrăvite, scuturi din piele de taur, buzdugan, sabie cu două tăişuri şi vârf. Strategii militare: dovedeau o mare duritate în luptă, erau exraordinar de curajoşi, se avântau în luptă ca nebunii. Preferau războiul de gherilă, ambuscada şi raidurile. Săpau canale în subteran şi se camuflau, iar pe ape foloseau schelele. Trăiau după un principiu de viață clar: pe pământul lor nu se supuneau nimănui. Preferau să fie distruşi de un şef din propriul lor trib decât să fie înrobiţi şi supuşi legilor romane. Se vor creştina în sec.IX-X. Foloseau deopotrivă practici creştine şi practici păgâne. (Emilia Luchian) Mulțumim celor prezenți! ✍ Ana Nedelcu ~ secretar literar de cenaclu

Nu există patriotism fără patrimoniu

Filarmonica Paul Constantinescu, 20 iunie 2022

mai mult
PromovateSport

Robert Glință, David Popovici, Vlad Stancu

WhatsApp Image 2022-06-22 at 08.54.52

Ce înseamnă actuala generație de înotători? Un mare talent – Robert Glință – 25 ani – specialist la probele de spate, UN FENOMEN – David Popovici – specialist la probele scurte, stilul liber, dar și alt puști minune – Vlad Stancu, 17 ani – specialist la probele lungi (800 și 1500 de metri). Este vorba de o generație de care trebuie avută grijă și tratată cu respect! Aud că președinta FRNPM face zilele astea naveta între Otopeni și Budapesta cu … propriul autoturism, pentru a se putea împărți între a rezolva problemele curente organizării Campionatului European ce se va desfășura lângă București la începutul lunii iulie și pentru a fi alături de Glință și Popovici la CM din Ungaria! Asta înseamnă ca tu Guvern să nu ai un ministru la Sport, să nu poți asigura niște bilete de avion pe această rută! Nu mai zic că nu ești capabil să asiguri o echipă de oameni care să preia din responsabilitățile organizării Campionatului European! Altfel, parcă îl văd pe ciclistul vieții cum se afișeează la Otopeni, la finale, ducând mâna stângă la ficat și tăcând ca melcul când se cântă imnul României pentru băieții noștri de aur! Căci, pe lângă David, vor mai veni medalii de aur și de la alți băieți!

Florin Gongu

mai mult
ActualitatePromovate

Ultima modă: teorema lui Pitagora

WhatsApp Image 2022-06-22 at 08.43.52

Ce rost mai are să știe absolvenții teorema lui Pitagora, volumul sferei, scrisul și cititul, Creangă și Eminescu, franceză ori spaniolă, mecanisme simple și vectori, compoziția chimică a materiei, viața plantelor și animalelor, Renașterea și umanismul, marile descoperiri geografice, deosebirea dintre Munții Alpi și Munții Anzi sau dintre limba latină și America Latină ?

Există mulți oameni astăzi, mai ales dintre reprezentanții noilor generații, care nu simt nici un fel de handicap în lipsa lor de cultură, în ignoranța lor, în mintea lor vidată în mod intenționat și care – educați pentru contingent și obișnuiți cu trăirea clipei – vor ca în școală să se dobândească nu cunoștințe, ci numai deprinderi, numai tehnici de viețuire și de supraviețuire, numai modalități de adaptare la mediu.
Adaptarea omului la viața curentă pe care o trăiește nu s-a făcut niciodată prin discipline practice care să le excludă pe cele considerate „teoretice”, ci prin teorie serioasă care să explice bine viața cotidiană.

De aceea, a spune că matematica este inutilă, fiindcă elevii nu vor folosi, niciodată, în viață, integralele sau limitele este un nonsens.
Matematica este prezentă în toate fibrele omului contemporan, în toate evenimentele vieții cotidiene, dar ea trebuie studiată în școală ca să poată fi folosită.
Altminteri, devin problematice chiar măsurarea unui teren, exprimarea unui procentaj, regula de trei simplă sau transformarea hectarelor în kilometri pătrați.

Veți spune că toate astea le face acum computerul.
Fals !
Le face omul, cu ajutorul computerului, iar dacă omul face acest lucru în mod mecanic, fără să înțeleagă și să poată explica ce face, atunci, omul contemporan a ajuns, deja, un mecanism, încetând să mai fie om.

La literatură, un elev nu mai poate citi toate romanele importante ale omenirii sau ale românilor și nici nu mai acceptă să preia mecanic opiniile criticilor și istoricilor literari și să le învețe pe de rost.
Dar asta nu-i dă cuvânt să spună că literatura secolului al XIX-lea – de exemplu – este desuetă și să pretindă în programele școlare texte sportive, reportaje despre catastrofe naturale, regulamente și instrucțiuni etc. în locul textelor literare.

Lectura clasică se poate completa cu filmul inspirat din literatură (și se poate îmbina arta literară cu arta cinematografică). În locul textelor plicticoase din criticii consacrați, se pot face dezbateri și se pot ghida elevii spre descoperirea de către ei înșiși a sensurilor unui text literar.
Dar nu se poate înlocui textul literar cu textul banal !

Firește, anii au trecut și școala este obligată să țină pasul cu viața, dar nu aruncând peste bord valorile reale în favoarea unora iluzorii. Iar programele europene, naționale sau locale de educație sunt foarte importante, dar nu de ele ducem lipsă, în primul rând, ci de aplicarea legilor existente, de scoaterea educației din statutul de cenușăreasă, de tratarea cu seriozitate a școlii.
Altminteri, vom distruge, fără bombe și fără pandemii, dar, pas cu pas, acest popor.

Ioan-Aurel Pop,
Președintele Academiei Române

mai mult
PromovateSport

Cursa istorică făcută de David Popovici la Campionatele Mondiale de seniori

WhatsApp Image 2022-06-21 at 00.48.51

Pentru cei care nu ați văzut cursa istorică făcută de marele David Popovici la Campionatele Mondiale de seniori, de la Budapesta! Nici n-aveați unde s-o vedeți, pentru că această competiție nu a stârnit interesul vreunei televiziuni, deși era una destul de ieftină, de achiziționat!

Nicio televiziune din România nu a transmis.

David Popovici – aur, record mondial la juniori și primul înotător din România care reușeste această performanță.

Felicitări, David Popovici!

Florin Gongu /Mihaela Ciocoiu

Via https://www.facebook.com

mai mult
PromovateSport

Punct

WhatsApp Image 2022-06-20 at 23.15.18

Când am făcut poza, băiatul ăsta era legitimat la CSA Steaua! Abia ce-au trecut 9 luni de atunci! Îmi povestea de ofertele pe care le primise din SUA, după ce la Olimpiadă a ratat pentru două sutimi medalia de bronz! I-a refuzat pe americani, dar a ales Dinamo! Ideea e că a fugit de CSA! De ce? Tatăl sportivului a explicat că șefii de la CSA Steaua nu au fost deschiși la negocieri. Punct!

Text: Florin Gongu

Foto: Florin Gongu alături de David Popovici

 

mai mult
MonarhiePromovate

Toate chipurile păstrează intensitatea momentului istoric trăit dimineață

WhatsApp Image 2022-06-20 at 23.02.21

Stau pe o bancă din curtea hotelului Medieval din Alba Iulia. Recepția în onoarea prințului Mihai, botezat în Catedrala Încoronării e pe sfârșite. Se mai fac fotografii, se schimbă numere de telefon, cărți de vizită… Toate chipurile păstrează intensitatea momentului istoric trăit dimineață.
O adiere și învolburarea gândurilor mă poartă cu aproape 25 de ani în urmă, în 29 august 1997, la praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, însoțindu-l pe Regele Mihai într-o călătorie de la Sâmbăta de Sus la Prislop și la Timișoara. E momentul serii dinaintea înnoptării când se pierd contururile și, dintr-unul din cerdacurile ctitoriei brâncovene, văd topindu-se siluetele călugărilor. ”Se călătorește vara”, spune și se așează pe banca pe care stau. ”N-am mai auzit greieri de 50 de ani.” Simt cum mi se izbesc gândurile unele de altele și mă hotărăsc greu pe care să-l eliberez. ”Sire, sunt cinci ani de când, venind la mormântul Sfântului Martir Brâncoveanu din Biserica Sf. Gheorghe din București, ați semnat practic prin prezența și gestul Majestății Voastre actul final al canonizării. Ca și la Putna la mormântul lui Ștefan cel Mare. Când ați îngenunchiat la mormântul lui Brâncoveanu în aprilie 1992, la ce v-ați rugat, Sire?” I-am deslușit prin plasa înnoptării zâmbetul plin de bunătate și luminile ochilor. ”Chiar vrei să știi?! Nu m-a mai întrebat nimeni. Unii au luat-o ca pe o formalitate. Eu nu. M-am pregătit mult înainte de acest moment. Învățasem de la mama mea să mă rog mulțumind, să nu mai cer ceva. Atunci însă am cerut. Eu sunt ultimul din familia mea botezat ortodox într-o biserică din România. Și fiicele mele și nepoții sunt botezați, așa cum cerea Constituția, tot ortodox. Dar în exil s-au căsătorit cu soți catolici, cum este și Regina Ana. A suferit mult Regina că nu am putut face și o cununie catolică! Dar cât a suferit Regele Ferdinand! Încoronarea lui și a Reginei Maria nu s-a putut face în biserică. Doar coroanele și mantiile au fost sfințite în biserică. M-am rugat să nu mai existe astfel de suferințe în familia mea! Margareta, la aproape 50 de ani, nu mai poate avea copii. Nicolae are 12 ani. Poate peste ani, își va întemeia o familie în România, cu o soție ortodoxă și va avea copiii săi, botezați ortodox, în bisericile din România. Să meargă la aceeași biserică, să aibă aceleași sărbători. Uite pentru ce m-am rugat!”
Astăzi Dumnezeu a împlinit pentru a doua oară rugăciunea Regelui Mihai când s-a auzit în Catedrala Încoronării: ”Se botează robul lui Dumnezeu Mihai! În numele Tatălui, amin! Al Fiului, amin! Și-al Sfântului Duh, amin!

Text/Foto Marilena Rotaru

mai mult
CreștinătatePromovate

Cum să fugi de lume dar totodată să rămâi în ea?

Captură de ecran 2022-06-21 002903

Există o fugă de lume cu trupul: fuga în pustie. Putem însă fugi de lume și rămânând în lume: fugind de ea prin felul de viețuire. Prima nu este potrivită pentru toți și nu Ie stă în putere tuturor, dar cea de-a doua este obligatorie pentru toți și trebuie împlinită de către toți. Tocmai la asta ne-a poftit în canonul său Sfântul Andrei când ne-a sfătuit să fugim în pustie prin buna legiuire.

Leapădă năravurile lumești și săvârșește orice faptă a ta, orice pas al tău, așa cum poruncește buna lege evanghelică, și vei trăi în mijlocul lumii ca în pustie. Între tine și lume această bună legiuire va sta ca un zid din spatele căruia nu vei vedea lumea, deși va fi în fața ochilor tăi. Lumea va urma schimbările ei, iar tu — cinul și rânduiala ta: lumea va merge la teatru, tu la biserică; ea va dansa, tu vei bate metanii; ea va merge la petreceri, tu vei rămâne acasă, în singurătatea ta; ea se va îndeletnici cu vorbirea în deșert și cu măscările, tu cu tăcerea și cu lăudarea lui Dumnezeu; ea în mângâieri, tu în osteneli; ea în citirea romanelor deșarte, tu în citirea cuvântului lui Dumnezeu și a scrierilor patristice; ei la baluri, tu stând de vorbă eu cei de un cuget cu tine sau cu părintele duhovnicesc; ei în socoteli egoiste, tu în cugetarea la Dumnezeu.

Trasează-Ți în toate privințele reguli și rânduieli de viață potrivnice năravurilor lumești, și vei fi în lume în afara lumii, ca în pustii: nici tu nu te vei vedea în lume, nici lumea nu se va vedea în tine, Astfel, și în lume vei fi pustnic.

Via: https://cuvantdefolos.ro

mai mult
1 2 3 188
Page 1 of 188