Vara anului 1937… a venit cu primul tren aerodinamic de viteză București – Constanța. Surprinzător este faptul că avea cam aceeași viteză ca trenurile de acum… doar 2 ore și 15 minute până la mare, în plus te bucurai de aer condiționat și servire direct la scaun.

Automotorul a fost construit în România, la faimoasele uzine Malaxa. Evenimentul este consemnat de presa internațională a vremii care remarcă România ca fiind astfel printre țările înaintate din estul Europei în privința comunicațiilor.

Proiectantul trenului, aerodinamic și elegant, este arhitectul Horia Creangă, nimeni altul decât nepotul scriitorului Ion Creangă, constănțean prin adopție și considerat azi părintele arhitecturii moderne în România.

Automotorul Malaxa 1001, cunoscut și sub denumirea de „Bălan”, avea două motoare diesel Ganz-Jendrassyk cu șase cilindri în linie, de câte 220 CP fiecare, și atingea o viteză maximă de 110 km/h. Distanța București-Constanța se parcurgea în aproximativ 2 ore și 15 minute.
Automotor pe 4 boghiuri (8 osii) avea o greutate în serviciu de 84 tf ( 8238 kN ) era extrem de confortabil pentru vremurile interbelice. Avea sistem de aer condiționat și beneficii de servire individuală. Deținea 136 de locuri, cu trei secțiuni diferite.

Foto: Gara Constanța și interiorul de la clasa I

#Constanța #trenmetropolitan #cfr

Via Vocea Dobrogei

Editor: Liviu Ioan Manole

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Trianon

Dragi prieteni, pe 11 februarie 1866, ora 5 dimineața un grup de ofițeri cu pistoalele în mâini, pătrunde în palatul domnesc al lui Al. I Cuza, îl scoală din somn și îl obligă să semneze actul de abdicare de pe tronul României.

Faptul era de o gravitate fără precedent, căci ofițerii respectivi juraseră credință Domnului țării, parte din ei fiind chiar din garda palatului.
Așadar, 11 februarie 1866 este o zi a infamiei și a trădării.
Sa dam spre știință și rușine numele celor ce l-au trădat pe Cuza Vodă: col. N. Haralambie, col. I. Călinescu, col. D. Crețulescu fratele primului ministru în funcție, mr. D. Lecca, cpt. C. Pilat, cpt. A. Berindei, cpt. Al. Candiano-Popescu, cpt. A. Costescu și care, cu toții, vor face carieră de generali sub domnia lui Carol I.
141 de ofițeri ai armatei române de la sublocotenenți la colonei au scris lui Carol I, tot în 1866, un memoriu cerând ca trădătorii să fie pedepsiți. Cu o aroganță câinească specifică unui prusac primitiv și incult, Carol I ignoră memoriul, pe Al. Candiano-Popescu și-l face aghiotant regal, pe ceilalți generali, iar pe Cuza Vodă îl va urmări cu o ură neagră până la moarte.
Nu faptul că Al. I Cuza a fost detronat e de condamnat, căci însuși Cuza Vodă declarase în decembrie 1865 că e gata să părăsească tronul, ci modul cum s-a înfăptuit și de către cine. După abdicare, Cuza e ținut prizonier 48 de ore în locuința unui dușman personal, C. Ciocârlan iar pe 13 februarie 1866 e urcat într-o caleașcă și escortat la Brașov, în Austria.
Înainte de a părăsi țara declară: ”Să de Dumnezeu să meargă țării mai bine fără mine decât cu mine! Trăiască România!”
Se stabilește la Viena și Florența unde își cumpără două mici proprietăți. În 1867 scrie o scrisoare lui Carol I, prin care îl roagă să-i dea voie să vină în țară ca să trăiască la Ruginoasa. Carol I l-a refuzat.
La doar 53 de ani, pe 15 mai 1873, Cuza Vodă moare în Germania, la Heildelberg.
Regele Italiei, Victor Emanuel își exprimă durere și tristețea pentru moartea marelui Domn pe când Carol I n-a trimis niciun mesaj. Trupul este adus în țară și înmormântat la Ruginoasa, sute de mii de țărani plângându-i moartea cu lacrimi amare și durere adevărată.
Al. I Cuza a iubit din toată ființa sa România pe care a slujit-o cu credință, devotament și loialitate toată viața, fiind pentru poporul român o adevărată icoană morală, cât și pildă de urmat întru slujirea Patriei.

Via Radu Popa

La 1 aprilie 1941 o coloană de români bucovineni, despre care se spune că se întindea pe o lungime de doi kilometri, se îndrepta către granițele României pe care nu le părăsiseră niciodată, însă care fuseseră impuse în cumplitele pierderi din anul 1940.
Estimările spun că undeva la 4000 de români au căzut uciși de gloanțele sovietice, în încercarea de a se reîntoarce în țara lor.
Această ediție, cu numărul 66 este dedicată lor, victimelor Masacrului de la Fântâna Albă.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 1 aprilie 2023 – strada Poteraşi nr. 15 (Club Neamunit) – 09:00 – 16:00.

Event Facebook: https://fb.me/e/FUh8etmB

Necesarul de alimente pentru ediția curentă:
Legume: cartofi, morcovi, țelină, păstârnac, ardei gras roșu, ceapă, dovlecel, pătrunjel, mărar, murături la borcan
Fructe: mere, portocale, banane
Dulciuri: de preferat în pachete de mici (~40-50 gr. per bucată)
Alte produse: bulion

(!) Pentru a prelua alimentele aduse de cei care doresc să contribuie, voluntarii NEAMUNIT vor fi prezenți la sediul nostru de pe strada Poterași nr. 15 în zilele de:
– Marți, 28 martie 2023 – începând cu ora 19:00
– Vineri, 31 martie 2023 – începând cu ora 17:00
Vă rugăm să anunțați venirea din timp printr-un mesaj în prezenta postare sau în privat.

Pentru donaţii în bani: https://www.neamunit.ro/doneaza/

Neamunit România – o stare de spirit!
https://www.neamunit.ro
https://www.facebook.com/Neamunit.ro
https://t.me/NEAMUNIT
https://www.instagram.com/neamunit.ro/
neamunit@gmail.com

„Crede şi iubeşte! Credinţa te face liber, iubirea te uneşte.”
– Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa

#NEAMUNITpentruEi #Ediția66 #CiorbițePentruBunicuțe
#FAR #FiiaiRomâniei #Neamunit
#RomâniaTa #RomâniaVie #RomâniaProfundă
#LIDERpentruRomânia

Via Neamunit România

Astăzi (15.01.2023), la mormîntul lui Eminescu a fost pelerinaj. Ar trebui să fie în toate zilele, căci mergem acolo nu pentru că are el nevoie de cinstirea noastră, ci pentru a ne impregna de duhul lui, deci pentru a lua putere.

M-am recules dinaintea Domnului Eminescu, alături de frați întru crez din societatea civilă.

Am stat un pic mai departe, în spatele soborului de preoți care i-a făcut slujba de pomenire, și la picioarele lui Nichita Stănescu. Ce potrivită alăturare! Doi virtuozi ai limbii române, care au locuit în ea ca într-un tărîm fantastic.

Am plecat de la Bellu în gînd cu aceste cuvinte ale marii conștiințe a neamului care a fost și este Mihai Eminescu:

”Fiți români, români și iar români!”.

Via Claudiu Târziu

Se întâmpla la Ploiești. Eram invitat ca scriitor-muzicolog ploieștean (deși născut și crescut la Timișoara), adoptat de orașul Ploiești cu mai mulți ani în urmă de către cei ce țineau cât se putea de sus steagul culturii. Sala de 500 de locuri era plină iar tinerii spectatori își închiseseră complet telefoanele mobile. O sărbătoare reunind mulți alți invitați de seamă din lumea literelor, artelor, școlilor. Cu și despre muzică, artă și poezie. Cu dor și drag de Eminescu. Despre Eminescu, dar și despre Constantin Brâncuși, George Enescu, Nichita Stănescu, Nicolae Grigorescu, Paul Constantinescu, Marin Constantin și mulți alții. Despre cultură. Despre noi toți, la urma urmelor. Ne este tare dor de-acele zile curate de lumină în suflet.

Autor: Ioan MIhai Cochinescu

În foto: Simona Uță și Ioan Mihai Cochinescu

Masacrul de la Moisei a fost făcut la data de 14 octombrie 1944 de către unități militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, în două case de lemn aflate la ieșirea din comună. Au fost uciși 29 de etnici români.

În veci pomenirea lor!

#NEAMUNIT

Via Neamunit

Tragedia războiului a ajuns şi la Roşa Stâncă…
În suburbia Roşa Stâncă a oraşului Cernăuţi a ajuns vestea neagră a războiului. În luptele împotriva cotropitorilor ruşi şi-a pierdut viaţa Denis Moraraş. El ajunse la vârsta christică – 33 de ani, când şi-a dat ceea ce a avut mai scump pentru libertatea, pacea şi viitorul luminos al generaţiilor actule şi cele care vor veni. Denis Moraraş este absolventul Liceului nr. 6 „Alexandru cel Bun” cu limba română de predare. Administraţia Liceului, cadrele didactice, părinţii şi elevii exprimă profunde condoleanţe familiei şi rudelor îndurerate.
Eroul va fi petrecut pe ultimul drum cu toate onorurile vineri, 10 iunie, la ora 12.00, pe Aleea Slavei din Cimitirul central al oraşului.

Via „Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În Republica Moldova mai sunt în viaţă 12 veterani ai Armatei Române. În anul 2022, decretat ca ”Anul recunoştinţei faţă de veteranii războiului din Transnistria (1992)”, vor fi comemoraţi participanţii la toate războaiele şi conflictele militare, a declarat, într-un interviu pentru Radio Chişinău,  ministrul apărării moldovean Anatolie Nosatîi.

Majoritatea veteranilor Armatei Române au ajuns la o vârstă venerabilă.

„Chiar recent colegii mei l-au felicitat pe veteranul Constantin Cojocari, care a împlinit frumoasa vârstă de 103 ani. Ne interesăm de ei şi ne străduim să-i ajutăm în măsura posibilităţilor”, a spus ministrul.

Parlamentul de la Chişinău a votat în decembrie un proiect de hotărâre pentru a-i omagia pe veteranii de război care au luptat pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova.

Sursa Glasul Cetății

La Cluj, 29 august, pentru memoria victimelor Dictatului de la Viena!
Marșul începe de la Biserica Ortodoxă (str. Bisericii Ortodoxe) la ora 12.
Nu uităm, nu vrem să se repete! Ținem Țara întreaga! Fără autonomii, fără regionalizare!

(Mihail S. Târnăveanul)

Basarabenii vor sărbători în 31 august Ziua Limbii Române organizând Gala Limbii Române la Cetatea Soroca. În cadrul evenimentului vor fi acordate premiile concursului de creație literară „Limba Română este patria mea” (Nichita Stănescu). Festivitatea va avea loc începând de la ora 14:00.

Concursul de poezie, proză și eseu, aflat deja la a doua ediție, este organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău în colaborare cu Consulatul General al României la Bălți, Episcopia de Bălți și Direcția Învățământ Soroca.

Pot participa tineri cu domiciliul în municipiul Bălți și în raioanele Rîbnița, Briceni, Rîșcani, Glodeni, Sîngerei, Dondușeni, Soroca, Drochia, Telenești, Edineț, Fălești, Camenca, Florești, Ocnița, Soldănești, Rezina, Ungheni.

Competiția se desfășoară în două secțiuni de vârstă: Elevi de școală generală, ciclul gimnazial; Elevi de liceu și studenți.

Lucrările, în format word sau pdf, redactate cu font Times New Roman, de 12, cu spațiere de 1,15 puncte între rânduri, pe pagină în format A4, de maximum 3 pagini, se transmit electronic în perioada 1 august – 22 august 2021, ora 24.00, la adresa de email: concurszlr2@gmail.com.

Juriul este format din academicianul Valeriu Matei, directorul ICR Chișinău, Petrișor Dumitrescu, doctor în științe sociale, Consulul general al României la Bălți și scriitorul Jachi Florea, referent principal relații la ICR Chișinău.

Vor fi acordate trei premii și trei mențiuni la fiecare categorie. Premiile constau în CD-uri și volume de beletristică, albume de artă și lucrări științifice de istorie și critică literară.

În cazul depistării plagiatului lucrările vor fi excluse din concurs.

Câștigătorii concursului vor fi anunțați vineri, 27 august 2021, pe conturile de Facebook ICR Chișinău, Pagina Oficială a Consulatului General al României la Bălți, Episcopia de Bălți și Direcția Învățământ Soroca.

(basilica.ro)

Secretarul de Stat Oana Ursache de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a făcut la finele lunii trecute un circuit de lucru în Balcani. Oficialul s-a întâlnit cu comunitățile românești din Macedonia de Nord și Albania și a discutat cu membrii guvernului albanez despre posibilitatea înființării unui lectorat de limba română la Universitatea din Tirana.

Ruta Balcanică a Oanei Ursache a cuprins Skopje și Bitola, în Republica Macedonia de Nord, și Tirana, Saranda, Korcea, Moscopole, Selenița, Mekat și Divjaka.

Nevoia de promovare și cultivare a dialectului aromân a fost punctul central al discuțiilor. Printre nevoile identificate sunt nevoia de materiale didactice pentru școala primară și gimnaziu și formarea de profesori care să predea dialectul aromân.

La Tirana, Oana Ursache s-a întâlnit cu Pandeli Majko, fost Premier al Albaniei și actual Ministru pentru Diaspora, și cu Armand Skapi, Secretar General la Ministerul de Afaceri Externe al Albaniei.

Întrevederea cu Pandeli Majko (foto sus) s-a concentrat pe schimbul de bune practici și strategia statului albanez pentru diaspora.

Cu Armand Skapi, Oana Ursache a discutat despre legea prin care aromânii au primit statutul oficial de minoritate națională în Albania și legea prin care România a instituit Ziua Românității Balcanice (10 Mai). Cei doi au mai vorbit despre retrocedarea Casei Nicolae Iorga din Saranda și posibilitatea înființării unui lectorat de limba română la Universitatea din Tirana și a unui lectorat de limba albaneză la Universitatea din București.

Delegația DRP s-a întâlnit cu membrii comunității aromâne din Tirana și a participat la ceremonia de acordare a patentei consulare pentru Elvis Tolci, consul onorific al României în Albania.

La Saranda, demnitarul român s-a întâlnit cu primarul Adrian Gurma, iar la Selenița, Mekat și Divjaka s-a întâlnit cu elevii școlilor cu predare în dialectul aromân și cu profesorul Iosif Kruti.

Oana Ursache a poposit și la bisericile aromâne din Albania: la Biserica Aromână „Sf. Sotir” („Schimbarea la Față”) din Korcea, la Biserica „Sf. Pantelimon” din Moscopole și la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”.

Reprezentanții DRP au discutat despre bursele oferite elevilor care învață limba română sau în limba română la școlile din comunitățile istorice, despre nevoile acestor comunități, despre dobândirea cetățeniei și a pașaportului românesc.

Secretarul de stat a avut întrevederi cu prorectorul Universității „Fan Noli” din Korcea, Arto Adili, reiterând importanța continuării cursurilor de limba română, și cu Decanul Facultății de Educație și Filologie, conf. dr. Jonela Spaho.

Cu primarul din Korcea, Sotiraq Fillo, oficialul român a vorbit despre proiectele comune și despre Centrul de Informare al României deschis în localitate în 2019. DRP a făcut o donație de cărți în limba română pentru centru.

O idee conturată pe parcursul vizitei în Albania a fost posibilitatea ca studenții din România să facă practică la postul public de televiziune regional RTSH, care are o emisiune în aromână.

Aromâni care au studiat în România ocupă în prezent funcții importante în administrația centrală și locală din Albania. Unul dintre ei și-a exprimat recunoștința pentru aceasta la întâlnirea de la Tirana cu Oana Ursachi.

(basilica.ro)

Ziua Imnului Național este marcată joi de Ministerul Apărării Naționale – Comandamentul Garnizoanei București și de Primăria Capitalei în Piața Drapelului. Imnul de stat este înscris în Constituție ca simbol naţional, alături de drapel, stema ţării şi sigiliul statului. Patriarhul Daniel afirma că acestea sunt „simboluri ale demnității poporului român, obținute cu multe jertfe”.

Cântecul a fost ales după Revoluția din Decembrie 1989 drept Imnul Naţional al României, iar ziua de 29 iulie a fost proclamată în 1998 Ziua Imnului Naţional al României – „Deşteaptă-te române!”

„Imnul naţional, alături de alte simboluri naţionale: Drapelul României, Stema ţării şi Ziua naţională, ne îndeamnă să păstrăm şi să cultivăm sentimentul identității naționale, care este intim fiecărei persoane şi depinde de felul în care fiecare interiorizează reperele sale identitare cele mai importante: limba, cultura şi credinţa”, spunea părintele patriarh în 2016.

„Avem datoria să respectăm, să păstrăm şi să promovăm simbolurile unității şi identităţii naţionale ca fiind simboluri ale demnității poporului român, obținute cu multe jertfe de vieți omenești şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni”.

Imnul „Deşteaptă-te române!” a fost intonat prima dată în 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Versurile sunt cele ale poemului „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Imnul are unsprezece strofe, primele două, cea de-a patra şi ultima fiind cântate la ocazii festive.

(Basilica.ro)

Smerit și discret, cu o putere de muncă pe măsura râvnei pentru binele poporului pe care îl iubea mai mult decât pe sine însuși, Mihai Eminescu și-a pus toată priceperea și puterea în organizarea Serbării de la Putna.

„Christ a învins cu litera de aur a adevărului și a iubirii; Ștefan, cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evanghelului ei. Vom depune, deci, o urnă de argint pe mormântul lui Ștefan, pe mormântul creștinului pios, a românului mare.” (Mihai Eminescu)

https://bit.ly/3xNw0Mo
#serbareputna150