close

România Mare

România Mare

La Chișinău

presa

Aleea presei din Capitală, din apropierea scuarului Catedralei, a fost renovată. Cele 18 standuri vor fi completate, în fiecare dimineață, cu ziare proaspete.

Este angajamentul luat de cel mai mare distribuitor de presă din Republica Moldova – compania Moldpresa, transmite Știri.md cu referire la Agora.md.

Standurile, amplasate pe strada Alexandr Pușkin, au ajuns într-o stare deplorabilă. Unele dintre ele s-au transformat în suport pentru diverse afișe publicitare.

„Compania a ales acest scuar, ținând cont de trecutul glorios al acestei alei care a supraviețuit așa numita „perestroică”, în timpul căreia societatea setoasă după informație a atins punctul culminant. În acele timpuri era necesar să stai la coadă la un chioșc de presă în cele mai matinale ore și nici atunci nu erai sigur dacă reușești să procuri ziarul preferat, prin urmare mulțimea se înghesuia pe aleea presei citind cu nesaț noutățile”, a menționat Moldpresa într-un comunicat.

Standurile vor fi completate cu ziare proaspete în fiecare dimineață, a promis compania.

Sursa: agora.md

(stiri.md)

mai mult
România Mare

Cadrilater

Dobrogea-cadrilater

Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine:

  • fie de la cele patru laturi ale sale (vechea frontieră, Dunărea, noua frontieră și Marea Neagră);
  • fie de la cele patru cetăți, turcești până în 1878, care alcătuiau un sistem defensiv în nord-estul Bulgariei din 1913: Silistra, Ruse, Șumen și Varna.

Istorie 

Ca urmare a implicării României împotriva Bulgariei în cel de-al doilea război balcanic, partea Dobrogei delimitată, la sud, de o linie Turcșmil (Türk-Șmil la apus de Turtucaia)-Ecrina (Ekrene la sud de Balcic) este anexată de România în 1913, în ciuda criticilor unei părți a opoziției politice (de exemplu socialistul Constantin Dobrogeanu-Gherea), care aprecia că aceast act îi va crea României un nou și înverșunat inamic pe mai bine de 600 km de frontieră pe flancul sudic, acolo unde, până atunci, avea o țară prietenă a cărei independență fusese obținută simultan cu a sa în același război. De atunci, pentru a denumi teritoriul anexat, se folosește denumirea de „Cadrilater”, probabil din comoditate (este mai scurt decât „Dobrogea de Sud”). Populația „Cadrilaterului” era atunci majoritar turco-tatară, populația creștin-ortodoxă fiind preponderent bulgară, dar cu minorități, în jur de 10%, române, găgăuze și grecești. În momentul anexării, potrivit statisticilor bulgare, dintr-o populație de 286.000 de locuitori, doar 6.348 ar fi fost români, ei înșiși, în majoritate, urmași ai mocanilor margineni staționați și sedentarizați aici ca urmare a transhumanței lor pastorale (locuind îndeosebi împrejurul Turtucaiei, Silistrei și în valea Batovei, zisă „Valea fără iarnă”, unde pe hărțile otomane apăreau satele „Vlahlar”. Restul populației era constituit mai ales din turci și bulgari. În patronajul cultural și educațional al românilor din Dobrogea de Sud, principatul Țării Românești, apoi România se implicaseră încă din sec. al XIX-lea.

Încă dinainte de independența Bulgariei și României, autoritățile otomane din Dobrogea i-au permis cărturarului Nifon Bălășescu să reorganizeze școlile românești și să creeze altele acolo unde nu existau. În sec. al XIX-lea a continuat să funcționeze vechea școală românească din Turtucaia, unde documentele au păstrat numele unei întregi pleiade de învățători începând cu dascălul Rusu Șaru în 1774. În Silistra încă dinainte de 1850 funcționa o școală românească din care ieșiseră serii întregi de absolvenți. Dascălul Petru Mihail nota: „Anul 1847 martie întâiul: m-am tocmit la școală ca să învăț pe copii carte românească”. C. Petrescu, care în 1866 crease o eforie (un comitet școlar), a tipărit cu ajutorul mitropolitului de Silistra în 1874 un abecedar turco-român. La dotarea ei a participat începând cu 1877 guvernul României. La inițiativa conducerii școlii normale din Silistra a fost înființată „Societatea română pentru cultură și limbă” care deținea regulament, statute, registre și sigiliu propriu, iar scopul ei era „de a propaga prin toate mijloacele putincioase între românii din aceste părți, învățătura limbii materne” și de „a conlucra la dezvoltarea educației naționale și a apăra privilegiile ei”. Mai exista și „Comunitatea Bisericii Românești”.

„Cadrilaterul” a rămas în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român. Procesul de evacuare a populației din Cadrilater a avut loc între 20 septembrie 1940 și 1 octombrie 1940.

Compoziția etnică și religioasă a Cadrilaterului în 1930

Ca urmare a încurajării stabilirii aromânilor din Balcani și a românilor din alte provincii în decursul stăpânirii românești, ponderea elementului românesc a crescut mult până în 1940. Aici s-au stabilit și români din Timocul bulgăresc. Prin 1937 bulgarii erau 37 %, rămânând totuși mai numeroși decât românii. În decursul perioadei interbelice, atât jandarmii cât și coloniștii sau românii autohtoni s-au confruntat în permanență cu gherila armată a comitagiilor bulgari și cu rezistența pasivă a populației bulgărești, perioadă evocată în filmografia românească de filmul „O vară de neuitat” de Lucian Pintilie.

La 15 iunie 1940, Hitler și-a exprimat sprijinul față de pretențiile teritoriale ale guvernului de la Sofia. Ca urmare, la 19 august 1940, guvernul regal al României, la presiunea Germaniei naziste, a început la Craiova negocieri cu Bulgaria privind frontiera de sud-est a României, negocieri suspendate la 30 august 1940 din momentul în care Germania si Italia au garantat noile frontiere ale României rezultate in urma predării Ardealului de Nord către Ungaria. Dupa abdicarea regelui Carol al II-lea, tratativele au fost reluate la 7 septembrie 1940, când, în temeiul ordinului telefonic al noului președinte al Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu, acordul a fost semnat de Henri Meitani (membru al delegației), nu de ambasadorul Alexandru Crețianu, șeful delegației române la tratative, revenit între timp în Capitală pentru a primi noi instrucțiuni. La 10 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat sub proprie semnătură tratatul de cedare a sudului Dobrogei. 

La inceputul lunii septembrie 1940 comandantul Armatei a II-a, generalul Gheorghe Argeșanu, a fost trimis de rege la Constanța pentru a organiza rezistența armată pentru eventualitatea unei invazii a armatei bulgare. Conducătorul rezistenței fiind însă convocat la sediul Guvernului în noaptea de 5/6 sepembrie 1940 și arestat din ordinele lui Ion Antonescu, după ratificarea Acordului interministerial de la Craiova, bulgarii au reintrat în posesia acestei regiuni pe cale pașnică. Una din primele măsuri instituite de noii ocupanți a fost aceea de a reda localităților denumirea în limba bulgară. În final, populația română din acest teritoriu a fost mutată în Dobrogea de nord printr-un schimb obligatoriu de populație cu bulgarii. Astfel, din Bulgaria s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români (din Cadrilater și sudul Dunării), iar din România au plecat 77.000 bulgari. În schimb, Castelul Reginei Maria de la Balcic a rămas în proprietatea fostului rege Carol al II-lea ,fiind îngrijit de către un reprezentant al acestuia, până în 1948 când domeniul a trecut în proprietatea statului bulgar.

Principalele orașe din această zonă sunt Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (în bulgară Tutrakan), în fostul județ Durostor, respectiv Dobrici (fost Bazargic), Balcic și Cavarna, în fostul județ Caliacra.

Populația din Cadrilater în 1910, în 1930, în 1940 și în 2001:

Etnie 1910 1930 1940  20013
Total 282.007 378.344 407.515 357.217
Bulgari 134.355 (47,6%) 143.209 (37,9%) 150.962 (37,1%) 248.382 (69,53%)
Români 6.348 (2,3%) 77.728 (20,5%) 106.534 (26,2%) 591 (0,17%)
Turci 106.568 (37,8%) 129.025 (34,1%) 147.1961 (36,1%) 76,992 (21,55%)
Tătari 11.718 (4,2%) 6.546 (1,7%) (*)2 4,515 (1,26%)
Țigani 12,192 (4,3%) n/a (0,8%) (*)2 25.127 (7,03%)
1La aceste cifre sunt incluși și tătarii, găgăuzii, țiganii.
2Sunt incluși la rubrica „turci”.
3Nu este inclusă și comuna Asakovo care face parte astăzi din Regiunea Varna

(Wikipedia)

mai mult
România Mare

Anatol Usatîi: Traseul Chişinău–Ungheni va fi dat în exploatare în 2020

Drum23

„Lucrările pe partea rulantă a tronsonului de drum – R1 Chişinău – Ungheni sunt terminate, iar în anul 2020 drumul va fi dat în exploatare”.

Declaraţia aparţine lui Anatol Usatîi, ministrul Economiei şi Infrastructurii şi a fost făcută la emisiunea „Punctul pe AZi”,transmite TVR, transmite Știri.md cu referire la Newsungheni.org.

Potrivit ministrului prima parte componentă a drumului, care este formată din centura de ocolire a municipiului Ungheni, a fost dată în exploatare anul trecut.

Anatol Usatîi a precizat că au existat toate premisele ca întreg tronsonul de drum să fie finalizat.

„În anul 2018, fix 50% din toate contractele au fost reziliate împreună cu compania de finanţare. Practic un an, chiar şi mai mult, a fost pierdut. După reziliere, vine relicitarea, care se face după regulile BERD sau BEI”, a spus Anatol Usatîi.

Ministrul a mai menţionat că lucrările vor continua cu cele două companii din Azerbadjan şi Cehia care au lucrat până acum la construirea drumului.

„Pentru întârzieri au fost plătite penalităţi pentru acoperirea pierderilor, iar sumele sunt destul de impunătoare, cam 10% din valoarea contractului. Asume se reţin din certfificatele de plată, iar banii vor fi utilizaţi pentru finanţarea altor proiecte”, a precizat Anatol Usatîi.

Sursa: news.ungheni.org

(stiri.md)

mai mult
România Mare

MAE al Rusiei: Progresul în reglementarea transnistreană a fost pierdut

Md221

MAE al Rusiei: Progresul în reglementarea transnistreană a fost pierdut.

Potrivit agenţiei Infotag, vineri, în timpul unei teleconferinţe cu jurnaliştii moldoveni, ea nu a exclus că regresul ţine de procesele care au avut loc în Moldova după alegerile parlamentare, transmite Știri.md.

„În dreapta Nistrului s-au schimbat trei guverne, unii politicieni moldoveni responsabili de reglementarea transnistreană se pare că se ghidau de propriile considerente şi, în opinia noastră, tergiversau realizarea acordurilor încheiate anterior”, a spus Zaharova.

Potrivit ei, din cauza scăderii dinamicii reuniunilor grupurilor de lucru moldo-transnistrene şi a regresului în anumite direcţii, nu a fost convenit protocolul final după singura reuniune oficială din acest an în formatul „5+2” de la Bratislava.

„Noi, ca stat garant al reglementării, contactăm activ cu părţile, pentru ca în cele două săptămâni rămase ale Preşedinţiei slovace a OSCE, Chişinăul şi Tiraspolul să poată depăşi divergenţele în probleme concrete şi să semneze Protocolul de la Bratislava”, a spus ea.

Potrivit purtătoarei de cuvânt, semnarea acestui document este necesară pentru a determina direcţiile de dezvoltare ulterioară în problema reglementării transnistrene.

Sursa: infotag.md

(stiri.md)
mai mult
România Mare

Republica Moldova, una dintre revelațiile PISA 2018: Țara noastră a înregistrat al doilea cel mai mare salt în scorul la citire/lectură, dintre toate cele 79 de state testate, iar la Științe a întrecut România

PISA

Republica Moldova a fost dată exemplu de evoluție în prezentarea Rezultatelor PISA 2018 de către Angel Gurría, Secretarul general al Organizației pentru Coooperare și Dezvoltare Economică (OECD). „Îmbunătățiri remarcabile au fost mai ales în state care sunt sub media OECD, dar care își îmbunătățesc rezultatele foarte rapid: Albania, Republica Moldova, Peru și Qatar”, a spus acesta cu ocazia prezentării rezultatelor. Moldova a înregistrat al doilea cel mai mare salt în scorul la citire/lectură între 2009 și 2018, dintre toate cele 79 de state testate, iar la Științe a întrecut România, transmite edupedu.ro.

În ultimul deceniu, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative la testele PISA. Rezultatele PISA 2018 arată că Republica Moldova este una din cele 4 țări care au reușit să scadă, cu peste 10%, numărul analfabeților funcțional (elevilor care nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură).

Saltul făcut în scorul obținut de Republica Moldova este al doilea cel mai mare dintre toate statele care au participat la testare. Astfel, față de 2009, scorul din 2018 a crescut cu 36 de puncte la citire. În cazul României acest scor a crescut cu doar 3 puncte. Moldova a avut mai mulți elevi testați decât România – 5.367 de elevi în vârsta de 15 ani din totalul de 30.000, față de 5.075 de elevi în România, dintr-un total de 171.685 aflați în școală. Numărul școlilor participante a fost mai mare: 236 în Moldova, versus 170 la noi.

La fel ca și România, aceste teste nu au avut legătură directă cu curriculumul școlar din Republica Moldova, ci mai curând au fost bazate pe competențe, fiind comparabile la nivel internațional.

Cu toate acestea, 43% de elevi din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la domeniile citire/lectură și la științe, față de 41, respectiv 44% în România. La matematică, pragul analfabetismului funcțional este la 50%, în comparație cu 47% în România.

În medie, în rândul țărilor OECD aproximativ 23% de elevi nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură, științe sau matematică.

Remarcabil este și Raportul făcut de Ministerul Educației din Republica Moldova. În timp ce în Romania cercetătoarea Simona Velea de la Institutul de Științe ale Educației, coordonatoarea pe România a testării PISA 2018 (national project manager) a expus în conferință de presă cu ministrul Educației Monica Anisie (conferință organizată ad-hoc, în care ministrul a spus că nu i-au fost aduse la cunoștință rezultatele din timp de către cercetătorii IȘE, ci le-a aflat din presă în ziua lansării) o prezentare succintă în Power Point a câtorva concluzii, fără să existe nicio prelucrare în profunzime a datelor, nicio atenție la detalii, nicio nuanță care să arate interesul specialiștilor în științele educației de a decripta și prezenta publicului sau experților aceste rezultate.

În Republica Moldova Raportul propriu al ministerului cu ”Rezultatele PISA 2018” a fost lansat în ziua lansării rezultatelor la nivel mondial – 3 decembrie – într-o conferință la care ministrul Educației a lansat rezultatele și la care a fost și un reprezentant al OECD. Raportul are 176 de pagini de informații, interpretări și date valoroase despre sistemul de învățământ și cum e el oglindit de testele PISA.

(unimedia.info)

mai mult
România MareSocial

Circa 44 de mii de bugetari din Moldova vor ridica salarii mai mari în 2020

bani

Circa 44 de mii de angajaţi din sectorul bugetar vor beneficia în anul 2020 de majorări salariale cuprinse între 8% şi 63%. Proiectul de lege pentru modificarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat în primă lectură de Parlament, transmite IPN.

„Proiectul implică costuri financiare estimate la 372 de milioane de lei în calcul anual, iar cheltuielile respective sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2020 şi pe termen mediu pentru anii 2021-2022”, a precizat Serghei Puşcuţa, ministru al Finanţelor. Principalele modificări se referă la unificarea claselor de salarizare pentru profesori, învăţători, educatori. Cei 17,5 mii de angajaţi vor beneficia de o majorare de salariu cuprinsă între 750 şi 980 de lei. De asemenea, va fi majorată clasa de salarizare pentru directori, directori-adjuncţi din instituţiile de educaţie timpurie, învăţământ preşcolar, gimnazial, liceal, profesional-tehnic. Cei patru mii de angajaţi vor beneficia de o majorare a salariilor cuprinsă între 820 şi 2 660 de lei. Clasele de salarizare vor fi majorate şi pentru alte funcţii din domeniul învăţământului şi asistenţei sociale, precum: bucătari, dădace, asistenţi sociali. 13,9 mii de unităţi de personal vor beneficia de o majorare a salariilor cu 350-530 de lei. Şi primarii, viceprimarii de oraş, sat, comună cu populaţia de la până la 20 de mii de locuitori vor beneficia de majorarea clasei de salarizare. Aproape o mie de angajaţi vor beneficia de o majorare a salariilor cuprinsă între 1320 şi 1920 de lei. Totodată, vor fi echivalate clasele de salarizare ale angajaţilor din sistemul penitenciar cu funcţii similare celor din domeniul ordinii publice şi securitate a statului. Aproape 1,5 mii de unităţi de personal vor beneficia de o creştere a salariilor cu o valoare cuprinsă între o mie şi două mii lei. De asemenea, proiectul prevede majorarea sporului pentru deţinătorii de titluri onorifice, precum şi introducerea premiului anual în mărime de 50% din salariul de bază, modul de acordare a căruia va fi stabilit de Guvern.

(Iurii Botnarenco – adevarul.ro)

mai mult
România Mare

Casele deportaților din 1941 au fost devastate de consătenii lor sau de NKVD, iar autorităţile sovietice i-au expulzat din Moldova pentru a doua oară

istorie12

Basarabeni deportaţi de două ori

 Sfârșitul războiului germano-sovietic nu a îmbunătăţit viaţa deportaţilor. Cei care, în timpul luptelor, au fost mobilizaţi în Armata Muncitorească pentru a săpa tranșee, au revenit la statutul de deportați, fiind înregistrați în continuare la comenduirile speciale. Totodată, familiile surghiuniţilor scriau plângeri la Moscova şi Chişinău cu privire la nevinovăția acestora. Îndrăzneala însă a fost, pentru unii dintre ei, fatală…

În urma numeroaselor scrisori adresate Procuraturii URSS din partea deportaților, conducerea sovietică a decis că, în cazul decesului capului familiei, judecat anterior, revenirea la baştină a celorlalţi membri ai familiei putea fi decisă doar de către organele MAI de la locul de surghiun.
Realmente însă, în situaţia în care braţele de muncă nu erau suficiente, nici nu se punea problema întoarcerii acasă a unor familii întregi, deși mulți deportați depuneau eforturi supraomenești în acest scop.

Conform circularei Comisariatului Poporului Afacerilor Interne al URSS din 9 ianuarie 1945, conducerea NKVD-ului din RSSM a distribuit în vara acelui an tuturor secţiilor juridice orăşeneşti şi raionale o circulară, în care se indica că persoanele care și-au ridicat documentele, contrar legii pentru a reveni din deportare sau au venit fără acte, vor fi pedepsite penal pentru evadare. Astfel, autoritățile locale sovietice duceau o evidenţă strictă a acestor familii.

S-au întors la Chișinău, dar n-au putut trăi aici

La 30 decembrie 1945, responsabili ai NKVD-ului şi ai MAI din URSS au trimis sub girul „Strict secret” o directivă subdiviziunilor republicane, solicitând revizuirea plângerilor deportaţilor. Iar la 30 iunie 1947, a fost emisă o nouă directivă secretă, prin care şeful secţiei speciale nr. 1 a MAI de la Moscova, A. Kuzneţov, anunţa Internele de la Chişinău că „toate chestiunile referitoare la revenirea persoanelor strămutate în iunie 1941 vor fi transmise spre soluționare Securităţii Naţionale a RSSM”. Având deja bază juridică pentru aceasta, autorităţile locale au înteţit persecutarea celor reveniţi la baştină.Începând cu toamna anului 1946, mai multor copii ai deportaţilor li s-a permis să revină acasă şi să se stabilească cu traiul fie la casa părintească, fie la rudele care i-au luat sub tutelă. Fiind eliberaţi, adolescenţii primeau certificate, pe care urmau să le prezinte la secţiile de paşapoarte de la locul de trai. Basarabeanca Olga Moțoc a văzut libertatea în 1946, iar Ana Sorocean s-a întors în Moldova în 1947. „În 1948, ambelor surori, Vera şi Eleonora, le-au dat paşapoarte. Eram bucuroşi că le-au dat voie să plece şi să înveţe mai departe. S-au întors la Chişinău, la rude, dar nu le-au dat voie să locuiască în oraş şi au plecat la Tighina”, își amintește o altă deportată, Lilia Hitov.

„Preşedintele ne-a spus că-i vremea lui Stalin”

Destinul celor reveniţi la baştină a fost diferit. Tinerii şi-au continuat studiile, maturii au fost persecutaţi, iar foștilor locuitori ai Chişinăului nu li s-a mai permis să stea aici. Casele lor erau deja ocupate de funcționari sovietici.Cei din localitățile rurale însă și-au găsit în mare parte locuințele distruse de consăteni sau de către cei din NKVD. Problema restituirii caselor se punea în discuție la „Comitetele sărăcimii”. De regulă, acestea fie se pronunțau împotrivă, fie le ofereau bieților oameni doar o parte a casei. De aceea, în majoritatea cazurilor, familiile în cauză locuiau la rude. „Comitetul sărăcimii a decis să ni se restituie casa, dar ne-au lăsat să stăm într-o cameră până în vară”, scria Boris Vasiliev. Iar Elena Bivol îşi aminteşte: „Am găsit casele pustiite. Ne-a fost dată una din cele cinci case ale noastre, unde ne-am stabilit”.

Până la cea de a doua deportare, membrii acestor familii s-au aflat permanent în vizorul NKVD-ului. Natalia Sorbală descrie calvarul prin care a trecut familia sa: „Un an de zile am stat ascunsă la Ţaul, la bunelul. După aceea am început să vin la Scăieni. Cu încetul a apărut şi mama. Pe atunci era un preşedinte bun, Nicolae Lungu. El ne-a întors casa. Nu era nimic în ea. Numai pereţii goi… Apoi au început să ne aducă vecinii care un ţol, care o strachină, care un ciorap. Ne-au dat şi două hectare de pământ. (…) Dar de la sovietul sătesc au început să ne urmărească. Preşedintele ne-a spus să-i vremea lui Stalin şi «e datoria mea să vă caut, da’ mata ascunde-te». Oamenii au sfătuit-o pe mama să mă mărite, dacă vrea să scap. Aşa m-am căsătorit la 14 ani, în 1946.”

Cinci ani de puşcărie pentru ajutorul acordat deportaţilor

La 26 noiembrie 1948, Prezidiumul Sovietului Suprem al URSS a adoptat Hotărârea nr. 123/12 „Cu privire la pedeapsa penală pentru evadare din locurile de strămutare permanentă obligatorie în raioanele îndepărtate ale Uniunii Sovietice în perioada războiului pentru apărarea patriei”, fără dreptul de a fi publicată. Pentru a preîntâmpina eventuala susţinere a familiilor surghiuniţilor din partea organelor locale şi pentru a se asigura că acestea vor fi reîntoarse, documentul mai prevedea că „persoanele care au acordat orice fel de ajutor acestor familii să fie pedepsite penal cu privarea de libertate pentru o perioadă de cinci ani”. Publicăm mai jos textul integral al Hotărârii:Hotărârea Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS
nr. 123/12 din 26 noiembrie 1948
Fără dreptul de a fi publicată

În scopul întăririi regimului pentru persoanele strămutate de organul Suprem al URSS în perioada războiului pentru apărarea Patriei: ceceni, inguşi, balcari, calmâci, nemţi, tătari din Krimeea ş.a., dar şi în legătură cu faptul că în timpul strămutării nu a fost stabilită durata strămutării, de a se stabili că strămutarea în raioanele îndepărtate ale Uniunii Sovietice a persoanelor vizate este pentru totdeauna, fără dreptul de a reveni la locurile natale.

Pentru plecare samavolnică (evadare) din locurile de strămutare obligatorie, aceste persoane urmează a fi pedepsite penal. Pedeapsa pentru această infracţiune va fi de 20 de ani de muncă forţată.

Dosarele acestor persoane vor fi analizate de Secţia Specială din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al URSS.

Persoanele care s-au făcut complici ai evadaților, care se fac vinovate de eliberarea pentru aceştia a permiselor de revenire la locurile natale sau de acordarea altui fel de ajutor, să fie pedepsite penal. Metoda de pedeapsă – privare de libertate pentru o perioadă de cinci ani.

Preşedintele Sovietului Suprem al URSS N. Şvernik
Secretarul Sovietului Suprem al URSS A. Gorkin
Moscova, Kremlin, 26 noiembrie 1948

A doua surghiunire a deportaţilor din 1941

Astfel, familiile revenite în Basarabia urmau să fie întoarse în surghiun și folosite la munci forţate în colhozuri sau întreprinderi industriale. Expulzarea acestora urma să fie organizată separat faţă de valul de deportări din 1949. În categoria persoanelor considerate că au venit nelegitim acasă au fost incluşi toți deportații din 1941, inclusiv copiii cărora anterior li s-a permis să se întoarcă la locul de baştină.Operaţiunea urma să fie realizată fără a atrage atenţie. Faptul că mulţi dintre cei care urmau să ia din nou calea Siberiei nu aveau o adresă fixă, fiind studenţi sau stabilindu-se în alte localităţi, crea dificultăţi administraţiilor locale. Totuşi, în anii 1949-1950, aceste familii au fost arestate şi transportate în depărtările URSS. Alături de aceştia, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, au văzut surghiunul şi toate rudele lor, care anterior au rugat autorităţile să-i întoarcă acasă ori au luat sub tutelă pe cineva dintre deportaţi.

Maria Scafaru-Marinat îşi amintește astfel despre acele zile: „În vara anului 1949, circulau zvonuri că ne iau azi, că ne iau mâine, ba ne duc pe jos înapoi, ba ne duc cu bou-vagonul, cum ne-au transportat prima dată, în 1941”. Iar în memoriile Anei Sorocean se menţionează: „Şi toată vara lui ‘49 am umblat fugară. Se auzea că o să ridice din nou. Mă ascundeam prin ogoare, prin văi, prin pădurile caselor. O lună jumătate am stat în pod la o femeie, şi ziua şi noaptea. Soţul venea noaptea şi îmi aducea de mâncare”.

Înainte de a ajunge în Siberia sau în Kazahstan, arestații erau închişi în puşcăriile raionale, fiind duşi apoi la închisoarea din Chişinău, unde împărţeau aceleaşi celule cu deţinuţii de drept comun. Erau chemaţi la interogatorii, pentru a li se întocmi dosare, în care de data aceasta erau acuzaţi de evadare, în baza art. 78, p.3 a Codului Penal sovietic.

(Mariana S. Țăranu -timpul.md)
mai mult
PromovateRomânia Mare

28 noiembrie 1918: 101 ani de la unirea Bucovinei cu Vechiul Regat

Bucovina

În urmă cu 100 de ani, Congresul General al Bucovinei a adoptat, la Cernăuți, moțiunea privind Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare. Acesta este al doilea mare moment din procesul de reîntregire națională a statului unitar român.

În timpul războiului, bucovinenii au îndurat suferinte de neimaginat: dincolo de ocupația rusească, mii de tineri români au fost înrolați în armata austriacă. Preoți români, învățători și chiar țărani simpli au fost trimiși în lagărele de concentrare.

În octombrie 1918, sub amenințarea politică și militară a ucrainenilor, Iancu Flondor și Sextil Pușcariu, au organizat la Cernăuți, o adunare națională, în urma căreia au decis desprinderea definitivă de Imperiul Austro-Ungar. Ulterior Congresul General al Bucovinei a hotărât ”Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu Regatul României”.

Trecuseră 144 de ani de stăpânire străină.

O delegație s-a deplasat la Iași pentru a preda actul de Unire Regelui Ferdinand. Recunoașterea oficială a Unirii tuturor românilor a avut loc în 1 decembrie 1918.

Din păcate, visul românilor s-a spulberat în cel de-Al Doilea Război Mondial, când Bucovina a fost anexată Uniunii Sovietice.

Astăzi, Bucovina de Nord a rămas în componența Ucrainei.

(timpul.md)

mai mult
România Mare

Ninge în Moldova: Primii fulgi de zăpadă, filmați în nordul țării

nea

În nordul țării cad primii fulgi de zăpadă din acest an. Ninsoarea a fost prognozată și de meteorologii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Imagini de la fața locului au fost expediate la adresa redacției Știri.md prin intermediul opțiunii Expediați-ne o știre.

Potrivit martorului, ninge în raionul Rezina, iar fulgii se aștern cu repeziciune pe drum.

Dacă internauții se bucură de primii fulgi, condițiile meteo nefavorabile le dau bătăi de cap șoferilor.

Astfel, INP reamintește conducătorilor auto:

– să nu pornească la drum fără să-și echipeze autovehiculul cu pneuri corespunzătoare;
– obligatoriu să verifice starea instalaţiei de încălzire, a nivelul antigelului, a ştergătoarelor de parbriz şi a jetului de apă;
– să verifice starea frânelor;
– să nu uite că autovehiculul trebuie dotat cu lanţuri antiderapante, lopată, racletă şi sac cu nisip;
– pentru deplasările în afara localităţilor conducătorii auto trebuie să îşi efectueze alimentarea autovehiculelor cu carburant suficient și să aibă în mașină o pătură;
– dacă autovehiculul începe să derapeze, nu se frânează:
– să conducă cu viteză redusă.

Știri.md amintește că meteorologii au prognozat pentru ziua de azi, 21 noiembrie, prima ninsoarea și au transmis cod galben de vând pe întreg teritoriul țării.

(știri.md)

mai mult
România Mare

BREAKING NEWS /// PSRM anunţă crearea unui Guvern tehnocrat minoritar

mold434

Fracțiunea PSRM trece în regimul de formare a unui nou Guvern tehnocrat

Astăzi am constatat nedorința colegilor din blocul ACUM de a menține coaliția de guvernare. Ei s-au declarat categoric împotriva propunerii de a construi un nou Guvern, după aceleași principii, cu aceeași viziune de guvernare, dar cu oameni noi, aleși prin consens.

Inistența colegilor din ACUM pe formarea unui Guvern similar celui demis, cu același premier este ridicolă și denotă un infantilism politic și o lipsă de abordare constructivă, conciliantă. Se știe că nu poți intra de două ori în aceeași apă. Nu putem reseta Guvernul cu exact aceiași oameni care au dus la demiterea Guvernului. E un non-sens.
Iar condiția impusă de colegii din blocul ACUM: de a a fi limitate împuternicirile politice ale Președintelui țării sau chiar demisia acestuia ne arată că blocul ACUM este pus pe conflict și are o agendă străină ideii de guvernare comună cu PSRM.

Intransigența blocului ACUM la discuțiile de azi, precum și nedorința de a reconstrui coaliția pe aceleași principii, dar cu oameni noi, responsabili, demonstrează că această criză politică a fost provocată dinadins de către fostul Prim-ministru Maia Sandu.

Asumarea răspunderii în privința procurorului a fost deliberat anticonstituțională, ca să constituie un pretext pentru demiterea Guvernului și ruperea coaliției, deoarece blocul ACUM și doamna Maia Sandu în particular au înțeles că nu sunt capabili să ofere performanță. De aceea, pentru a încheia șirul erorilor și insucceselor la guvernare, pentru a evita compromiterea definitivă în fața partenerilor externi și a propriilor alegători, blocul ACUM a decis să revină în opoziția confortabilă pentru ei.

De facto, cei din ACUM au fugit de responsabilitate, au fugit de problemele țării, au pus capac pe promisiunile lor politice în fața cetățenilor. Sau, ca să utilizăm o expresie dragă lor, blocul ACUM a pus batista pe țambalul guvernării.
Astăzi este evident că agenda blocului ACUM nu ține de guvernarea țării, ci de lupta electorală, ține de competiția pentru prezidențialele care vor avea loc abia peste un an. Deci blocul ACUM este interesat mai mult de alegeri, decât de conducerea țării. Păcat.

În aceste circumstanțe politice, sociale și economice, Partidul Socialiștilor este nevoit să ia o decizie care să reflecte în primul rînd siguranța țării, stabilitatea internă și beneficiul cetățenilor. Alegerile parlamentare anticipate vor arunca țara în haos și vor fi dezastruoase social și distructive economic, mai ales în ajunul sezonului rece, cînd e nevoie de decizii legislative și executive prompte și eficiente, adoptate fără întîrziere.

De aceea, Partidul Socialiștilor declară că vom susține inițiativa Președintelui țării Igor Dodon de a fi creat un Guvern minoritar, format din profesioniști, din oameni apolitici și tehnocrați, care să asigure buna dezvoltare și progresul Republicii Moldova. În acest sens, vom deschide un cîmp de dialog cu toți deputații și cu toate fracțiunile parlamentare, pentru a identifica formula optimă pentru învestirea unui astfel de Guvern tehnocrat.

Totodată, vă anunțăm că nu vom crea o altă Coaliție sau Alianță cu alte fracțiuni din Parlament. Următorul Guvernul următor va fi unul tehnic, nu politic. Cu toate acestea, deși va fi apolitic, Guvernul va avea toate împuternicirile să implementeze proiectele economice și sociale pe care le-a promovat PSRM pînă acum.

Acesta trebuie să fie un Guvern care nu va fugi de responsabilitate, nu va căuta să se victimizeze și nu va lua decizii anticonstituționale. Va fi un Guvern social, care va munci la modul real pentru oameni, fără PR politic gratuit și fără capricii infantile.

Așadar, de azi anunțăm că fracțiunea PSRM trece în regimul de formare a unui nou Guvern, cu participarea Președinției și a altor fracțiuni parlamentare și să fie cu Doamne Ajută pentru Țară!

Citește mai mult: https://www.publika.md/decizie-de-ultima-ora-psrm-anunta-crearea-unui-guvern-tehnocrat_3059124.html#ixzz65AONqd86
 

(timpul.md)

mai mult
România Mare

Dodon va accepta orice premier de la PSRM și ACUM cu excepția Maiei Sandu

mold43

„Maia Sandu a provocat intenționat căderea întregului Cabinet de Miniștri”, este declarația președintelui Igor Dodon, făcută după demiterea Guvernului condus de Maia Sandu.

Șeful statului a spus că în următoarele zile este gata să accepte orice candidatură la funcția de premier, propusă de ACUM și PSRM, însă nu o va accepta pe Maia Sandu, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

Totodată, președintele Dodon a declarat că invită mâine, în prima parte a zilei, fracțiunile parlamentare la consultări, pentru desemnarea unui nou premier.

Astfel, la ora 10:00, Dodon îi așteaptă pe deputații din PSRM; la 11:00, pe cei din Blocul ACUM; la 12:00, pe deputații din PDM, iar la 13:00, pe cei din PP ȘOR.

Игорь Додон комментирует отставку правительства Майи Санду

Președintele Igor Dodon, primele declarații după demiterea Guvernului Sandu

Publicată de Ştiri.md | Ştiri din Moldova pe Marţi, 12 noiembrie 2019

(stiri.md)

mai mult
România Mare

Cum atrag șoferii de maxi-taxi din Capitală călătorii

wifi

Un șofer de maxi-taxi de pe ruta 134 din Capitală a decis să-și atragă călătorii printr-o metodă nouă.

Șoferul propune călătorilor săi să petreacă timpul cu „folos” în trafic și să navigheze gratis pe internet, dacă aleg să călătorească cu el, transmite Știri.md.

Un martor care a surprins imaginile le-a postat pe o rețea de socializare cu un comentariu: „Pământuri le dai țăranilor, fabriciile – lucrătorilor, Wi-Fi gratuit – călătorilor”.

(stiri.md)

mai mult
România Mare

Opinie: Andrei Năstase nu va mai candida la alegerile prezidențiale

Mold32

După înfrângerea din turul doi al alegerilor locale în municipiul Chișinău, Andrei Năstase, cel mai probabil, nu va mai candida la următoarele alegeri prezidențiale, așa cum se specula în spațiul public.

Înfrângerea lui înseamnă un pas înapoi pe scena politică și scor mai mic pentru Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unei ediții speciale la postul de televiziune NTV Moldova.

Politologul Boris Șapovalov consideră că Andrei Năstase va reveni la Ministerul de Interne pentru a-și continua mandatul acolo.

Totodată, el consideră că Andrei Năstase, cel mai probabil, deja nu va mai candida la următoarele alegeri prezidențiale, așa cum se specula în spațiul public.

Înfrângerea lui în cel de-al doilea tur al alegerilor locale din municipiul Chișinău constituie un pas înapoi pentru politician.

Comentatorul politic Victor Stepaniuc spune că își dorește ca alianța de guvernare să se păstreze pentru că țara are nevoie de această coaliție.

„În general, țara are nevoie de stabilitate, de rezultate. Deja și cei de stânga, și cei de dreapta nu au nevoie de discuții geopolitice, trebuie să construiască, elementar, asemenea condiții în țară pentru ca noi să putem trăi. Dacă Ion Ceban este mai bun în această funcție, lasă să conducă, dar Guvernul trebuie să ofere rezultatele proprii”, a declarat comentatorul.

În opinia lui, Andrei Năstase trebuie să-și recunoască înfrângerea, să accepte și să se învețe să lucreze în comun.

Deputatul socialist Gaik Vartanean menționează că rezultatul obținut de Ion Ceban arată că chișinăuienii au obosit de negativism, de votul împotriva cuiva.

În opinia lui, timp de un an situația s-a schimbat și oamenii s-au săturat de geopolitică, de sperietori. Politicianul spune că este evident că odată cu victoria obținută de Ion Ceban în Chișinău, socialiștii își întăresc pozițiile și că blocul ACUM trebuie să țină cont mai mult de părerea PSRM.

„În ceea ce-l privește pe Andrei Năstase, din păcate, el nu a avut simț sau experiență politică pentru a-și reorienta poziția comparativ cu anul trecut. El până acum se află pe baricade, el până acum nu a înțeles că ajungând în funcția de ministru, el a devenit un funcționar simplu, el nu mai este opoziționist și el trebuie să reformeze de urgență ministerul”, a declarat Gaik Vartanean.

Potrivit socialistului, teoretic, consilierii PSRM și consilierii PAS pot forma o majoritate în CMC fără consilierii PPDA, însă acest lucru nu ar fi corect și s-ar răsfrânge asupra întregii coaliții de guvernare.

După scrutinul de ieri, 3 noiembrie, socialistul Ion Ceban a câștigat funcția de primar al municipiului Chișinău cu voturile a 52,39% de alegători. Andrei Năstase a pierdut cu 47,61% din sufragii.

Susa: ipn.md

(stiri.md)

mai mult
România Mare

Ce se întâmplă cu Portul Giurgiuleşti: Sechestru pe active şi pierderi

port

Compania olandeză Danube Logistics Holding BV anunţă într-un comunicat de presă că este ținta unei tentative de expropriere a părților sociale deținute în cadrul operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești.

Potrivit firmei deţinute de Thomas Moser, Bemol Retail SRL ar întreprinde acțiuni ilegale cu scopul de expropriere a „Danube Logistics Holding BV de participația sa în Danube Logistics SRL investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulesti”, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Interesele lui Moser și BERD

„Danube Logistics Holding BV și Danube Logistics SRL au solicitat autorităților de stat ale Republica Moldova investigarea acestei tentative de expropriere, care este întreprinsă cu suportul unor măsuri ilegale ale unor executori judecătoreștii, acțiunile cărora au fost acționate in instanță”, se arată în comunicat.

Totodată compania sugerează că o eventuală expropriere, „ar cauza prejudicii substanțiale nu doar holdingului olandez, dar și BERD, care în baza unui acord de partajare a intereselor economice deține 65% din veniturile rezultate din participațiile Danube Logistics Holding BV în Danube Logistics SRL”.

Potrivit Danube Logistics această tentativă este orchestrată de omul de afaceri din Azerbaidjan Rafiq Aliyev, care deţine compania Bemol Retail SRL.

În replică Bemol Retail a respins aceste acuzaţii susţinând că aceasta a fost decizia instanței, care este una executorie.

„Dacă Danube Logistics nu este de acord, nu are decât să acţioneze în conformitate cu legislaţia şi să conteste în instanţe, dar să nu utilizeze mass-media pentru şantaj şi presiuni”, potrivit Bemol Retail.

Totodată compania cu capital azer a refuzat să comenteze mai detailat acuzaţiile aduse de Danube, până la o soluţie finală în acest litigiu, care durează de mai mulţi ani şi care a izbucnit după preluarea de către Thomas Moser a controlului asupra portului Giurgiuleşti, deşi investitor era Rafiq Aliyev, prin companiile sale.

Pierderi de zeci de milioane, venituri în scădere abruptă

Menţionăm că date publicate de infodebit.md arată o evoluţie extrem de negativă a situaţiei financiare a Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești.

Astfel în perioada 2015-2018, compania nu a obţinut profit, înregistrând pierderi de circa 145 milioane lei. În aceeaşi perioadă veniturile din vânzări s-au diminuat de două ori: de la circa 270 milioane lei în 2015 la doar 135 milioane lei în 2018.

Totodată volumul investiţiilor în Port s-a diminuat de circa patru ori în ultimii trei ani, până la ceva mai mult de un milion de dolari în 2018.

Sursa: mold-street.com
(stiri.md)
mai mult
PromovateRomânia Mare

Pe frontispiciul unei case din Republica Moldova a fost pictată harta României Mari cu Maica Domnului în mijloc

mold43

Mitropolia Basarabiei împreună cu zeci de voluntari de pe ambele maluri ale Prutului au renovat casa unei familii cu cinci copii din satul Bulboci, Republica Moldova.

Exteriorul locuinței este unul atipic pentru zonă. Pe frontispiciu este pictată harta României Mari cu Maica Domnului în mijloc, iar acoperișul este vopsit în culorile tricolorului.

Ideea renovării i-a aparținut preotului Sorin Huluță din satul Bulboci.

„Ca slujitori ai altarelor,  înaintea cărora creștinii își aduc și bucuriile, dar și necazurile, noi, preoții, suntem primii care auzim despre situații similare cu cea din satul Bulboci”, a declarat părintele pentru infoprut.ro

„Banii pentru reabilitarea locuinței aflate într-o stare avansată de degradare provin de la oameni cu suflet mare de pe ambele maluri ale Prutului, care au răspuns apelului de a sprijini această familie”, a mai precizat părintele.

Asociația Tighina din București este autorul ideii acoperișului tricolor și a hărții României Mari.

Prin acest lucru, voluntarii au dorit să ilustreze lucrarea comună a fraților de pe cele două maluri ale Prutului în acest proiect social, a explicat preotul.

(basilica.ro)

mai mult
România Mare

O femeie din Orhei creează genți, jaluzele și covoare din papură

papura

Tradiţia reînvie la Mitoc datorită meșteriței populare Alexandra Morari, care face genți, jaluzele și chiar covoare din papură și stuf.

Femeia practică această îndeletnicire de la nouă ani, iar cu timpul și-a creat propriile aparate pentru a prelucra materia primă, transmite Știri.md cu referire la Tv8.md.

Alexandra Morari din satul Mitoc, raionul Orhei, își începe diminețile cu strânsul papurei. După, femeia prelucrează materia primă prin aparatele pe care singură le-a confecționat.

A învățat să țese cu papură de la părinții săi, și ei meșteri populari.

Tehnologia pe care o folosește este aceeași pe care o folosea și stră-străbunica ei, cu multe secole în urmă.

„Eu am învățat de la părinții mei. Când aveam 9 ani, deja eram meșteriță. Eu copilărie nu am avut și nici tinerețe nu am avut. Mama îmi gătea materialul, eu ședeam și țeseam”, povestește meșterița Alexandra Morari.

Cu mai multe decenii în urmă, oamenii foloseau papura chiar și pentru acoperișul caselor. Femeia spune că este singura din Moldova, care creează obiecte de uz casnic din papură.

„Îl iau de prin canaluri, cândva, la Răut era stuhărie, dar acum au rămas niște canaluri și asta nu este chiar de calitate. Întâi mă apuc să pregătesc papura. Eu o desfac așa felii”, spune meșterul popular.

Pentru ca să țese o geantă din papură are nevoie de câteva zile.

„Eu într-o zi trebuie să-mi fac urzeală. Asta îmi ia cel mai greu. Pe urmă, în altă zi trebuie să pregătesc materialul. Și a treia zi eu poate reușesc să le țes, trei coșnițe. Torțile se fac din cea mai bună papură. Ca să nu crape când am să o împletesc, dar să fie elastică, bunișoară”, mai mărturisește Alexandra Morari.

Femeia spune că în ultimii ani cele mai solicitate sunt coșurile, pentru că sunt ecologice și rezistente. Tot din ele își hrănește familia. Totuși, se mândrește și cu jaluzelele din papură și covoarele din stuf.

„Coșniță, rogojele, iaca împletesc jaluzele la ferestre din papură. Iată acestea din stuf este făcută de mine”, spune femeia.

Și, pentru că omul talentat este priceput la toate, meșterița și-a adus un strop de culoare în casă, pictându-și pereții.

„Am dat cu o culoare, că pe atunci nu prea era așa ceva, pe urmă am făcut desenele acestea. Cu un pulverizator am făcut aceste brâie, să aibă aspect frumos”, mai spune meșterița.

Femeia spune că și-ar dori ca împletitul în papură să nu dispară, iar faptul că tinerii sunt indiferenți față de această îndeletnicire o întristează.

(stiri.md)

mai mult
1 2 3 8
Page 1 of 8