close

România Mare

PromovateRomânia Mare

Igor Dodon a pierdut susținerea MAJORITĂȚII cetățenillor. Sondaj IMAS: Aproape 60% din oameni declară că nu-l vor vota pe Dodon

D6593

Portalul pro-kremlin sputnik.md publică rezultatele unui sondaj IMAS unde se vede clar că Igor Dodon a pierdut încrederea majorității cetățenilor.

Igor Dodon ar avea susținerea a „tocmai” 40% la din cetățeni, iar Maia Sandu a „doar” a 28.2%.

Cum „interpretează” aceste date, „jurnalistul sputnik.md”: „Eu cred că toate aceste atacuri sunt absolut inutile. Preferințele electoratului sunt în favoarea lui Dodon și acest raport nu poate fi schimbat până la alegerile prezidențiale din toamnă”.

Cu toate acestea, dacă la procentul Maiei Sandu s-ar adăuga și procentele lui Andrei Năstase, Dorin Chirtoacă și Octavian Țîcu, scorul s-ar duce tocmai la 37.1%. Având în vedere marja de eroare a oricăror sondaje, este evident că „opinia” ex-jurnalistului de la Flux, Sergiu Praporșic este una cu tentă manipulatorie.

Sergiu Praporșcic, autor Sputnik.md

(TIMPUL.MD)

mai mult
România Mare

„Stataliștii” mor de bucurie că Moldova va împrumuta SUTE DE MILIOANE /// Cetățenii R. Moldova vor achita aproape 70 de milioane de lei dobândă la împrumutul dorit de regimul Dodon/Chicu

Md124443

Moldova ar putea lua de la Federația Rusă un credit suma căruia constituie jumătate de miliard de dolari va fi accesat pe un termen de 10 ani. Declarația a fost făcută de șeful Cabinetului de Miniștri, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4. Oficialul a precizat că rata dobânzii cu care va fi acordat împrumutul nu va depăși 2%.

Chicu a mai spus că banii ar putea ajunge în Moldova spre finele lunii martie. Totuși, documentul care va oficializa tranzacția va fi semnat săptămâna viitoare:

„Vom lua în tranșă acești bani, în funcție de capacitatea noastră de valorificare. Pentru anul 2020 am estimat necesitatea de 200 de milioane de dolari”.

Dacă suma împrumutată va fi de 200 de milioane de dolari la o dobânda de 2%, cetățenii R. Moldova vor trebui să achite în jur de 70 de milioane de lei dobândă pentru ca Guvernarea Dodon/Chicu să aibă ce „arăta” la oameni în campanie.

(timpul.md)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Rugăciune și regim: Cum arată liceul la care învață doar fete

lic

La nici 70 de kilometri de Chișinău, într-o pădure din preajma satului Hagimus, raionul Căușeni, se află un Liceu cu profil de Arte doar pentru fete, care se află pe teritoriul Mănăstirii Marta și Maria și este administrat de maicele de acolo.

În acest liceu proaspăt construit își fac, deocamdată, studiile 39 de fete din diferite colțuri ale țării, transmite Știri.md.

Pe lângă materiile obișnuite, care se predau în toate școlile din țară, discipolele au și lecții individuale de canto, pian și dirijat.

Victoria are 18 ani, este elevă în clasa a 12-a, iar în acest an se va număra printre primele ucenice care vor susține Bacalaureatul la Liceul de pe lângă Mănăstire.

Victoria Morari, elevă în clasa a XII-a, Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria:

„Viața mea s-a schimbat radical. Când eram în lume, viața mea era împrăștiată, nu știam ce îmi doresc cu adevărat. Însă aici, datorită maicilor și datorită Bunului Dumnezeu, că noi ne rugăm, am înțeles ce vreau de la viață prin faptul că muzica este viața mea. Vreau să merg la Academia de muzică și teatru și să fac cursuri de dirijare”.

Elevele au acces la internet și telefoane mobile. Cu toate acestea, Victoria spune că s-a obișnuit să stea departe de gadgeturile moderne.

„Cred că aceasta este o școală dintre cele mai bune, deoarece aici nu sunt băieți care să ne distragă atenția, nu prea avem acces la telefoane, pentru că internetul e ca cuțitul din bucătărie. Nu pierdem timpul în zadar”, a menționat tânăra.

După doi ani și jumătate de când se află la Liceul de la Mănăstire, tânăra recunoaște că nu i-a fost ușor să se obișnuiască cu regimul de aici.

„Ne trezim la 7:00, facem gimnastica de dimineață, până la și 10, după aia plecăm la rugăciunea de dimineață. Orele se încep la ora 8:00, după care la ora 1:45 e masa și apoi lecții până seara, la ora 6”, a mai spus adolescenta.

Monahia Teoctista, responsabilă de Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria: „Nu este chiar simplu pentru ele. În primul semestru, în general, clasa a X-a e foarte greu, pentru că trebuie să se dezobișnuiască și de telefoane, și regimul acesta destul de strict. E un regim. Trebuie să se scoale dimineața la 7 obligatoriu și la 11 seara e stingerea obligatoriu. Elevele cum vin la noi la 1 septembrie au posibilitatea să plece acasă sâmbăta, dar nu prea pot pleca în fiecare sâmbătă. De ce, fiindcă au aceste ore individuale, pierd orele”.

Mădălina Sârbu, elevă în clasa a X-a, Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria:

„M-am gândit cu ajutorul Domnului să încerc și nu regret și nu o să regret niciodată în viață că am venit aici să fac studiile. M-am făcut mai liniștită, am luat multe lucruri de la măicuțe, ele se poartă foarte bine cu noi, suntem ca într-o familie”.

Daniela Buruian, elevă în clasa a X-a, Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria: „Din rude de preoți, i-au propus tatălui să mă aducă aici și tata s-a decis să mă aducă aici. E foarte bine că există așa școli separate, pentru că nouă fetelor ne dă posibilitatea să ne concentrăm asupra obiectelor și eu cred că aceasta este perioada în care noi trebuie să învățăm”.

În cadrul instituției de învățământ muncesc patru maici de la Mănăstire și mai mulți profesori, care fac de câteva ori pe săptămână naveta de la Chișinău sau Tighina.

Veronica Postolache, profesoară de dirijare, Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria:

„Orele decurg cu foarte multă dăruire de sine. Spre deosebire de orele pe care le duc la Chișinău, în școlile obișnuite, acolo foarte mult persistă indiferența. Este o educație aparte, este un spirit aparte unde sunt eleve fete, nu este brutalitate. Este o puritate aici, o sfințenie. Am devenit și eu mai spirituală, mai cuminte, mai gânditoare”.

Liceul de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria este o filială a liceului ”Grigore Grigoriu” din satul Cîrnățeni, raionul Căușeni, așa că dascălii sunt plătiți din bugetul de stat, cu excepția profesorilor de muzică.

Monahia Teoctista, responsabilă de Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria:

„Avem un schit, unde avem vaci, porci, animale, maicile muncesc acolo și ceea ce se vinde de acolo se susțin, în special, orele individuale, care nu sunt achitate de stat”.

Monahia Teodora, slujitoare a Mănăstirii Marta și Maria:

„Noi suntem până în 60 de maici, împreună cu ascultătoarele surori și maici. Avem diferite ateliere, avem atelierul de tricot, avem croitoria, unde coasem veșminte preoțești, haine călugărești. Avem țesătoria, țesem diferite traiste, prosoape. Avem vie, livadă, grădină, de toate”.

Mănăstirea Sfintelor Mironosițe Marta și Maria a fost înființată în anul 1997, iar Liceul cu profil de Arte de pe lângă aceasta și-a început activitatea acum trei ani. Studiile aici sunt gratuite.

(știri.md)
mai mult
PromovateRomânia Mare

Analiză: Reintegrarea Transnistriei și planul Rusiei de renaștere a URSS

RM

Republica Moldova se întoarce la planurile de reintegrare a Transnistriei dezvoltate în anul 2003. Această inițiativă este în mod evident venită din exterior și nu de la liderii acestei țări.

Seria de procese de reintegrare și de schimbare a personalului de conducere din enclavele pro-ruse și în statele nerecunoscute, inițiate de Moscova, au început la mijlocul anului trecut, scrie Institute for Global Threats and Democracies Studies, transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

Președintele Igor Dodon a publicat pe pagina sa de Facebook în ziua de 7 februarie un mesaj în care vorbește despre o autonomie largă pentru Transnistria, în limitele statului RM.

El a vorbit că trebuie încetată situația cu existența a două teritorii și trebuie făcută reunificarea.

Transnistria s-a separat unilateral de Republica Moldova urmare a conflictului armat din 1992.

Conflictul s-a terminat cu introducerea unui contingent rus care a instituit control asupra teritoriului și asupra marionetelor sale de la conducerea de la Tiraspol.

Rusia direcționează resurse financiare pentru a susține funcționarea Transnistriei.

Între timp, presiunea financiară a Rusiei a crescut exponențial odată cu mărirea numărului de teritorii ocupate (Abhazia, Osetia de Sud, enclavele din estul Ucrainei – Donețk și Luhansk).

Moscova a încercat să transfere nota de plată pentru gazele sale în Transnistria spre Chișinău, fără succes însă.

Procese similare de reintegrare teritorială au loc și în Ucraina. Se întâmplă probabil din cauza unor schimbări la Kremlin, unde Vladislav Surkov care a condus proiectele extrateritoriale ale Rusiei, a fost înlocuit cu Dmitri Kozak, care s-a ocupat de Transnistria la începutul anilor 2000.

În ianuarie 2020 s-a schimbat conducerea în Abhazia, republica controlată de Rusia după războiul ruso-georgian din 2008. Una dintre cauze a fost furtul resurselor financiare oferite de Rusia acestei enclave.

Reintegrarea teritoriilor pro-ruse face parte dintr-o abordare sistemică de diminuare a cheltuielilor financiare ale Rusiei.

Procesul presupune transferul teritoriilor pro-ruse pe autogestiune și pe subsidiile din partea statului în care sunt reintegrate.

Astfel, Kremlinul, intenționează să diminueze finanțarea republicilor nerecunoscute, dar să mențină controlul asupra statelor cărora le vor fi întoarse teritoriile în mod formal.

Independența Transnistriei nu trebuie văzută ca un scenariu, consideră Dodon. Nu există nicio îndoială că această declarație reprezintă voința Kremlinului.

Declarația a fost făcută și în contextul formatului de reintegrare – federalizarea Republicii Moldova. Moscova propune Ucrainei o abordare similară.

Semnificativ este faptul că federalizarea nu este prezentată ca scenariu pentru rezolvarea situației în Siria și Libia, unde un asemenea format de soluționare s-ar potrivi actorilor principali.

Diferența este că acțiunile de acolo ale Rusiei sunt concentrate pe crearea unui sistem condus de indivizi și elite politice specifice.

Aceasta este o problemă politico-militară. În spațiul post-sovietic, Rusia vrea să controleze toate procesele sociale și să stabilească un control politico-militar.

Rusia vede acest spațiu ca parte a sferei de influență propriu și care poate fi reunificată într-o confederație, ceea ce ar însemna renașterea URSS.

Republica Moldova este cel mai ușor proiect de reintegrare, potrivit liderilor de la Kremlin, din moment ce nu există nicio confruntare armată între Chișinău și Tiraspol.

Rusia consideră realizarea acestui scenariu ca fiind o prioritate, potrivit acestuia președintele pro-rus, Dodon, va iniția semnarea unui analog al „Memorandumului Kozak” în ideea reintegrării Transnistriei în Republica Moldova.

Chiar dacă președintele moldovean este limitat în drepturi, acesta are, potrivit Constituției, dreptul de a convoca un referendum pe chestiuni de importanță națională și pentru introducerea schimbărilor în Constituție.

Memorandumul Kozak din 2003 stipula că Republica Moldova ar urma să devină o federație asimetrică, iar Transnistria și Găgăuzia ar fi avut dreptul de a bloca proiectele nedorite de autonomii.

RM se angaja să păstreze neutralitatea, să destrame armata și să ofere Rusiei deptul de a-și menține prezența armată în decursul a 20 de ani în Transnistria.

Despre existența acestui scenariu ne vorbește în mod indirect declarația OSCE semnată la 6 decembrie 2015, și pentru care Moscova a făcut lobby, în care se vorbește că Transnistria va obține un statut special în cadrul RM.

Important este că viceprim-ministrul pentru Reintegrare a declarat că RM este gata să ofere un statut special, dar nu poate fi vorba despre federalizare. Îngrijorări similare față de federalizare au fost enunțate și în Ucraina.

Totodată, elemente de federație pot exista de facto într-un stat unitar. Lobby-ul pro-rusesc a stabilit o dată un statut special pentru Republica Autonomă Crimeea în Ucraina în anii 1990.

Rusia însă va insista anume asupra unui scenariu de federalizare în cazul RM pentru a reintegra jumătate de milion de transnistreni în 3,5 milioane de moldoveni. Acest proces va avea următoarele consecințe:

  1. Contingentul rus va fi păstrat în Transnistria ca parte a RM, o bază militară rusă va bloca orice aspirație euro-atlantică a Chișinăului.
  2. Alegerile parlamentare și locale se vor desfășura luându-se în considerație voința celor din Transnistria, astfel majoritatea parlamentară va fi una pro-rusă.
  3. Parlamentul Republicii Moldova va iniția schimbări în politica externă, pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică.
  4. Circa 200.000 de cetățeni ai Federației Ruse din Transnistria se vor infiltra în Republica Moldova.
  5. Federația Rusă reduce costurile de întreținere a Transnistriei.

Cu toate acestea, va apărea o rezistență din partea elitelor economice din Transnistria, în special din partea grupului Sheriff care controlează sectorul financiar și care nu va dori să cedeze afacerile sau să plăteasca impozite la Chișinău, și nu sie însăși, așa cum se întâmplă acum.

Reintegrarea Transnistriei va fi, prin urmare, primul pas al Rusiei spre renașterea Uniunii Sovietice prin federalizarea țărilor în care se află republici autoproclamate controlate de Rusia.

În ultima etapă, se va crea probabil un stat unitar după modelul de stat unional Rusia-Belarus, dar cu elite complet controlate de ruși și un singur câmp electoral național rus, permițând astfel Moscovei să stabilească comunicarea cu toate teritoriile controlate.

(deschide.md)
mai mult
PromovateRomânia Mare

Ținutul Herța

Harta2414

Ținutul Herța este aproximativ același cu raionul Herța (exceptând satele Ostrița, Țureni, Mamornița și Poieni care fac parte din Bucovina, dar incluzând satele Tureatca,

Poieni și Sinăuții de Jos din raionul Adâncata și satul Cotul Boianului din raionul Noua Suliță) din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de aproximativ 28.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din ținut sunt exclusiv românești. O situație deosebită este în satul Tureatca unde locuitorii se declară români, dar ca limbă maternă declară limba ucraineană.

Teritoriul a aparținut Principatului Moldovei iar apoi României până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, deși potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939, Uniunea Sovietică nu pretindea decât ocuparea Basarabiei. Prin urmare, teritoriul a fost dat Ucrainei sovietice și, de la 1991 până astăzi, face parte din statul ucrainean. Conform tratatului de prietenie dintre România și Ucraina din 1997, România renunță la acest teritoriu.

Cu toate acestea, numeroase organizații din Bucovina de Nord cât și din România au atacat această decizie și au cerut guvernului român să renunțe la tratat în 2007.

(Wikipedia)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Pensionară: Vreau ca deputații să încerce să trăiască cu pensia mea

batranete

Aș vrea ca parlamentarii să trăiască din pensia mea – este dorinţa unei pensionare care, după ce a muncit o viaţă întreagă în calitate de profesoară, astăzi statul o răsplăteşte cu o pensie modestă, care nu-i poate asigura o bătrâneţe liniştită.

De fapt, în această situație este majoritatea vârstnicilor din Moldova, care se plâng că banii pe care îi primesc, nu le ajung nici pentru strictul necesar, transmite Știri.md cu referire la tvc.md.

În timp ce bătrânii trăiesc la limita sărăciei, deoarece statul nu mai are grijă de ei, Parlamentul cumpără tablete noi pentru deputaţi.

Nici la capitolul salarizare parlamentarii nu o duc mai rău. Recent, lefurile lor au fost majorate cu peste 4.000 de lei.

La cei 75 de ani ai săi, Vera Mocreac din satul Slobozia-Duşca, raionul Criuleni, a educat generaţii întregi şi a promovat valorile fundamentale ale societății.

Timp de 45 de ani, femeia a fost profesoară de limba şi literatura română. Aceasta mărturisește că atunci când și-a ales profesia, era una nobilă, mai puțin – în zilele noastre, inclusiv din cauza salariilor mizere.

De 17 ani de când este pensionară, abia anul trecut, pensia pe care o primește a fost majorată până la 2.000 de lei.

Vera Mocreac, pensionară din satul Slobozia-Duşca: Cu 2.000 de lei este imposibil să trăieşti. Numai serviciile comunale cât te costă. Mi-a venit factura la lumină şi undeva peste 1.000 de lei trebuie să achit pentru lumină, plus medicamentele pe care le folosesc, fiindcă am tensiune, zahăr şi altele. S-au grămădit de toate în aceşti ani în care am lucrat.

În pofida problemelor de sănătate și a dificultăților financiare cu care se confruntă, femeia nu a lăsat mâinile în jos aşteptând mila statului.

Vera Mocreac, pensionară din satul Slobozia-Duşca: Am văzut că este imposibil de trăit cu pensia care este şi am început să prelucrez pământul pe lângă casă. Am făcut o seră şi mă ocup cu ea din primăvară.

În timp ce pensionarii își calculează cu grijă banii primiți din pensiile mici, ca să le ajungă de pe o zi pe alta, iar alții sunt nevoiți chiar să muncească pentru a se întreține, atunci când este vorba de confortul deputaților, se pare că, nu se fac economii.

Recent, secretariatul Parlamentului a decis să procure 110 tablete pentru aleșii poporului, pentru care vor fi cheltuite peste două milioane de lei.

Și dacă pensiile oamenilor, care au muncit o viață, sunt majorate cu câteva sute de lei, salariile parlamentarilor au crescut cu 4.000 de lei și ajung până la 18 mii de lei.

Chinuiți și fără nicio speranță, oamenii din țară sunt indignați de faptul că ei sunt mai săraci pe zi ce trece, iar deputații primesc nu doar salarii mari, dar beneficiază și de pensii grase.

Vera Mocreac, pensionară din satul Slobozia-Duşca: Aş vrea ca ei să trăiască o lună, două cu pensia pe care o primim noi şi să cumpere tot aşa cum cumpărăm noi, pentru că fiecare din noi ştie preţurile ca re sunt la magazine. Ei îşi măresc pentru dânşii, pentru noi…

Vreau ca deputaţii noştri să primească pensia mea. El are 10-15 mii, să mi-o dea mie, la pensionari să dea. 1.700 de lei este pensie? – Cum vă descurcaţi? – Sunt nevoit să lucrez.

Ei stau pe scaune şi vor salarii mari. Sigur că nu merită. Trebuie să se mai uite şi la oamenii din jur.

Ce aşa mare funcţie duc? Ei se grămădesc, mai stau de vorbă şi ziua trece, iar banii vin.

Potrivit datelor oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale, la începutul anului 2019, în Moldova erau înregistrați peste 700 de mii de pensionari.

Dintre ei, circa 400 de mii primesc pensia sub minimul de existență, ceea ce înseamnă mai puțin de 1.700 de lei.

Asta în timp ce pensiile deputaților sunt de aproape șase ori mai mari – acestea variază între 8 și 10 mii de lei. În plus, aleșii poporului mai beneficiază de un șir de indemnizaţii din partea statului.

Sursa: tvc.md
(stiri.md)
mai mult
PromovateRomânia Mare

Comori ale Ortodoxiei

Ortodox442

Despre păstrarea tradițiilor românești în Voievodina, cu Pr. Emanuel Tăpălagă, vicar eparhial al Episcopiei Dacia Felix și Sorin Ianeș, profesor de religie #ComoriAleOrtodoxiei

Ediția integrală, aici: https://www.trinitas.tv/pastrarea-traditiilor-ortodoxe-in-episcopia-daciei-felix/

 


 

Păstrarea tradițiilor ortodoxe în Episcopia Daciei Felix

(TRINITAS TV)

mai mult
România Mare

Alegere dură pentru statele din Parteneriatul Estic: Fie cu UE, fie cu Rusia

RU-EU

Liderii Uniunii Europene pun statele din Parteneriatul Estic în faţa unei „alegeri dure”, între UE şi Rusia, a declarat, luni, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin.

„Din nefericire, Bruxelles-ul, prin acţiunile sale practice, în special în cadrul Parteneriatului Estic, pune constant statele în faţa unei alegeri dure: fie cu Uniunea Europeană, fie cu Rusia.

Am obiectat faţă de această abordare încă de când relaţia noastră cu Uniunea Europeană era definită ca parteneriat strategic”, a afirmat Kuzmin, în cadrul unei conferinţe de presă, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

El a evocat, în acest sens, Uniunea Economică Eurasiatică.

„Considerăm că există un potenţial vizibil de interacţiune constructivă între UE şi Uniunea Economică Eurasiatică”, a susţinut ambasadorul.

Abordând relaţia ţării sale cu SUA, el a subliniat deschiderea pentru un „dialog egal şi respectuos reciproc”.

„Rusia respectă întotdeauna un principiu invariabil, care a fost acelaşi timp de decenii. Suntem pregătiţi pentru un dialog egal şi respectuos reciproc cu orice preşedinte legitim, Guvern, atât la Washington, cât şi în orice alt stat”, a afirmat el.

Totodată, Kuzmin a vorbit despre relaţiile România – Rusia şi îmbunătăţirea acestora „pe baza cooperării pragmatice reciproc avantajoase şi a tradiţiilor de prietenie şi bună vecinătate”.

Sursa: protv.ro
(stiri.md)
mai mult
România Mare

Vasile Boerescu

Divanul_ad-hoc_din_Bucuresti_1857

Vasile Boerescu (n. 1 ianuarie 1830, București, Țara Românească – d. 18 noiembrie 1883, Paris, Franța) a fost un avocat, ziarist, jurist și un om politic român, ministru cu diverse portofolii în varii guverne, susținător al ideilor liberale moderate.

 

Într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Române.

 

Viață timpurie, educație
În perioada Revoluției de la 1848, Vasile Boerescu era elev la Colegiul Sfântul Sava din București și colabora la ziarul „Pruncul român”. A terminat colegiul în anul 1850, iar după o perioadă de pregătire la Școala de Drept din București, a plecat la Paris, unde obține licența în anul 1855 și doctoratul în științe juridice în 1857. În perioada petrecută în Franța, Vasile Boerescu a militat pentru drepturile politice ale Țărilor Române și pentru unirea acestora sub un principe străin. În 1857, după reîntoarcerea în țară, este numit profesor de drept comercial la Colegiul Sfântul Sava, iar din 1859 este profesor la Facultatea de Drept din București. În martie 1871 devine rector al Universității din București, iar în octombrie 1873 este numit decan al Facultății de Drept.

Fondarea ziarului Naționalul
În octombrie 1857, Vasile Boerescu a fondat ziarul Naționalul,tipărit la Tipografia Nationala a lui Iosif Romanov si în ale cărui pagini sunt promovate ideile unioniste ale vremii. În ianuarie 1859 Boerescu a fost ales deputat în Adunarea Electivă din Muntenia. După unire a fost numit director al Eforiei Școalelor, iar în continuare a îndeplinit numeroase funcții în guvernele post-unioniste: ministru al justiției (28 mai – 5 iulie 1860; 13 iulie 1860 – 14 aprilie 1861; 16 noiembrie 1868 – 21 ianuarie 1870), ministru al afacerilor străine (28 aprilie 1873 – 7 noiembrie 1875), ministru al cultelor și instrucțiunii (13 iulie – 17 octombrie 1860; 9 ianuarie – 7 aprilie 1874), membru în Consiliul superior al Instrucțiunii (octombrie 1863) și vicepreședinte al Consiliului de Stat (1864). Vasile Boerescu a făcut parte din delegația care a reprezentat România la Conferința de la Paris în 1866, susținând aducerea unui prinț străin. A fost ales în Adunarea Constituantă care a dezbătut și a adoptat Constituția din 1866, iar mai târziu în același an, Boerescu a fost ales în Parlamentul României.

Avocat, orator, traducător
S-a distins ca un foarte bun traducător, avocat și orator, fiind unul dintre principalii artizani ai Convenției comerciale româno-austro-ungare din 1875. În anul 1876 a încercat împreună cu Dimitrie Ghica sa fondeze o grupare politică de centru. Nereușind impunerea acestei grupari pe scena politică romanească, s-a înscris în Partidul Național Liberal în 1879, dar în 1880 constituie gruparea dizidentă „Partidul Liberalilor Sinceri”, împreună cu George D. Vernescu.

(Wikipedia)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Marina Cârnaț, mamă a 7 copii: „Vreau să combat ideea că a avea mai mult de 2 copii și să trăiești confortabil ar fi de domeniul luxului”

familie

Marina Cârnaț, soția unui cunoscut avocat basarabean, a publicat pe Instagram o fotografie cu cei șapte copii ai familiei: Teo, Manuela, Mateo, Teia, Tadeo, Malvina, Tamia. La imagine, ea a adăugat un mesaj adresat familiilor care se tem să aibă mai mult de doi copii, din motive materiale. Sfaturile ei sunt un ghid practic pentru părinții cu familii numeroase. Deși nu cheltuie excesiv, Marina Cârnaț spune că nici nu simte o mare povară financiară pe umerii familiei. Iată mesajul ei:


„Cat costa sa ai o familie numeroasa? ⁣

Eu nu voi scrie o suma!

Insa vreau sa combat ideea ca, a avea mai mult de 2 copii si sa traiesti confortabil, ar fi de domeniul luxului!⁣ ⁣Nu stiu cum e la altii, dar eu va zic cum e la noi: ⁣

⁣- Familiile numeroase nu primesc asistenta sociala suplimentara, totul e pe cont propriu;⁣

– Cel mai scump din tot e locuinta: noi traim in casa noastra, dar daca planifici sa ai mai multi copii, eu consider ca si intr-un apartament cu 3-4 odai, daca acestea sunt mari, e posibil de amenajat spatiul spre binele tuturor;

– Copiii nostri au mers doar la o gradinita publica, de langa casa;⁣

– Acum copiii merg la scoala publica, de lângă casă;

– Activitatile extrascolare le alegem tot cele publice, unde sunt taxe foarte accesibile (ai nostri se ocupa cu: muzica, judo, inot, tenis), tot in regiuni apropiate de casa;

– Haine cumpar mai mult doar fiului si fiicei mai mari, si celorlalti cumpar nou atunci cand au nevoie (minimalism);

– Lucruri pentru copii (carut, patut, fotoliu auto, bicicleta etc.) sunt folosite din copil in copil si in majoritatea cazurilor am cumparat second hand;⁣

– Investitia cea mai mare este in alimentatie, dar eu nu fac provizii. Prefer sa cumpar zilnic proaspat, decat cu kilogramele si sa se altereze;⁣

– Masina avem un minivan cu 9 locuri (chiar daca planifici doar 3-4 copii, cumpara din start una cu 8-9 locuri);

– Vacantele le alegem doar dupa buget. Calatorim cu masina. Asadar, nu economisim tot anul doar ca sa ajungem intr-o destinatie cu avionul si sa stam la un hotel de 5 stele. Prioritar e sa petrecem timpul impreuna, dar nu locul.

Deci, poti sa-ti permiti o familie numeroasa? Da! Depinde dupa ce reguli te conduci! DAR… eu zic ca ceea ce trebuie sa ai aici e – timp si energie suficienta, dar nu bani mai multi!⁣”

https://www.instagram.com/p/B7adbe7h4b5/
(stiripentruviata.ro)
mai mult
România Mare

Cel mai frumos loc al satului Delacău riscă să fie înghițit de o carieră

sat2

Cel mai frumos loc al satului Delacău din raionul Anenii Noi, piscul unde sătenii se adună pentru a admira panorama localității și a Nistrului, riscă să fie distrus din cauza inițiativei unui agent economic ce planifică să facă o carieră de nisip.

Locuitorii sunt categoric împotriva acestui proiect, comunică natura.md. „Alături de oamenii din Puhăceni, Șerpeni și Speia, ei protestează împotriva drumurilor proaste care sunt deteriorate zilnic de camioanele ce transportă nisip extras din aceste cariere ce au împânzit malul Nistrului”, comunică sursa, transmite Știri.md cu referire la Provincial.md.

„În Delacău, totul a început de prin 2014, când în sat au apărut persoane ce și-au manifestat interesul pentru depozitul de nisip din coasta localității. Primarul din vremea aceea a permis exploatarea acestuia, oferindu-i număr cadastral și statut de imobil.

Cariera funcționează și în prezent, însă de curând s-a aflat despre deschiderea unui nou depozit de nisip deasupra satului, ce ar urma să fie exploatat după epuizarea primei cariere.

Primarul actual, Gheorghe Vasilița, e de părere că acest lucru, anticipat încă din 2014, a fost ținut în taină. El susține că a aflat toate dedesubturile afacerii din anul 2016, când a deținut funcția de consilier local.

Primarul de atunci făcea lobby pentru agentul economic ce exploata cariera veche – firma „Petriș-Grup” SRL – susținând că sătenii își doresc foarte mult funcționarea unei noi cariere care oferă locuri de muncă și salarii. Atunci, Gheorghe Vasilița a mers din poartă în poartă și a strâns semnături de la oamenii care se pronunțau împotriva noii cariere.

A colectat aproximativ 600 de nume, cu care s-a dus la primar și l-a confruntat, somându-l să renunțe la idee și la proiect. Totodată, cu ajutorul diasporei și a echipei locale, a plantat copaci pe o suprafață de 9 hectare, a revitalizat zona și a înfrumusețat-o”, se declară în același material.

„După ce a câștigat alegerile, Gheorghe Vasilița a convocat o adunare generală a satului, unde împreună cu membrii consiliului local, au hotărât să interzică vinderea oricărei bucăți de pământ din patrimoniul satului pe o perioadă de 100 ani.

De asemenea, a bătut la ușile tuturor instituțiilor de resort, inclusiv la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, solicitând retragerea autorizaţiei de exploatare a noii cariere.

Deși deocamdată demersurile sale nu au fost încununate de succes, primarul nu se dă bătut și e dispus să continue lupta pentru conservarea piscului panoramic, mai ales pentru că acolo, pe o suprafață de 2 hectare, există un sit arheologic datând din epoca romană, unde au fost descoperite locuinţe de suprafaţă, instalaţii de foc, gropi de provizii şi un bogat material arheologic”, adaugă sursa.

„Nu avem nevoie de investiţii care să ne distrugă patrimoniul natural și arheologic, să ne lase fără nimic. Vrem să păstrăm locurile natale intacte. E ceea ce am moștenit de la părinți și bunei, e vatra noastră pentru care merită să luptăm”, a declarat primarul satului Delacău, Gheorghe Vasilița.

Efimia Iordan, consilieră locală, susține că deschiderea unei noi cariere este periculoasă pentru sat și pentru siguranța publică:

„Ei vor să deschidă cariera la 200 m distanță de ultima casă din localitate. Sunt riscuri mari: casele și gospodăriile noastre pot să se surpe. La ce bun să se hazardeze în acest proiect periculos, mai ales că există cariera veche de unde pot lua nisip?”.

Chiar dacă nisipul extras din toate carierele satului ar putea fi folosit la repararea drumurilor locale, autorităţile spun că materialul respectiv nu e potrivit.

„Când am atins acest subiect la Ministerul Infrastructurii și Economiei, mi s-a spus că nisipul extras din aceste cariere nu e bun pentru asfaltat drumuri. Și atunci, ce se face cu el, unde ajunge? De ce merge la export în țări străine, de ce e vândut pe nimic, de ce noi nu avem nici un beneficiu, doar pierderi la nivel local?”, susține primarul Gheorghe Vasilița.

(provincial.md)
mai mult
România Mare

La Chișinău

presa

Aleea presei din Capitală, din apropierea scuarului Catedralei, a fost renovată. Cele 18 standuri vor fi completate, în fiecare dimineață, cu ziare proaspete.

Este angajamentul luat de cel mai mare distribuitor de presă din Republica Moldova – compania Moldpresa, transmite Știri.md cu referire la Agora.md.

Standurile, amplasate pe strada Alexandr Pușkin, au ajuns într-o stare deplorabilă. Unele dintre ele s-au transformat în suport pentru diverse afișe publicitare.

„Compania a ales acest scuar, ținând cont de trecutul glorios al acestei alei care a supraviețuit așa numita „perestroică”, în timpul căreia societatea setoasă după informație a atins punctul culminant. În acele timpuri era necesar să stai la coadă la un chioșc de presă în cele mai matinale ore și nici atunci nu erai sigur dacă reușești să procuri ziarul preferat, prin urmare mulțimea se înghesuia pe aleea presei citind cu nesaț noutățile”, a menționat Moldpresa într-un comunicat.

Standurile vor fi completate cu ziare proaspete în fiecare dimineață, a promis compania.

Sursa: agora.md

(stiri.md)

mai mult
România Mare

Cadrilater

Dobrogea-cadrilater

Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine:

  • fie de la cele patru laturi ale sale (vechea frontieră, Dunărea, noua frontieră și Marea Neagră);
  • fie de la cele patru cetăți, turcești până în 1878, care alcătuiau un sistem defensiv în nord-estul Bulgariei din 1913: Silistra, Ruse, Șumen și Varna.

Istorie 

Ca urmare a implicării României împotriva Bulgariei în cel de-al doilea război balcanic, partea Dobrogei delimitată, la sud, de o linie Turcșmil (Türk-Șmil la apus de Turtucaia)-Ecrina (Ekrene la sud de Balcic) este anexată de România în 1913, în ciuda criticilor unei părți a opoziției politice (de exemplu socialistul Constantin Dobrogeanu-Gherea), care aprecia că aceast act îi va crea României un nou și înverșunat inamic pe mai bine de 600 km de frontieră pe flancul sudic, acolo unde, până atunci, avea o țară prietenă a cărei independență fusese obținută simultan cu a sa în același război. De atunci, pentru a denumi teritoriul anexat, se folosește denumirea de „Cadrilater”, probabil din comoditate (este mai scurt decât „Dobrogea de Sud”). Populația „Cadrilaterului” era atunci majoritar turco-tatară, populația creștin-ortodoxă fiind preponderent bulgară, dar cu minorități, în jur de 10%, române, găgăuze și grecești. În momentul anexării, potrivit statisticilor bulgare, dintr-o populație de 286.000 de locuitori, doar 6.348 ar fi fost români, ei înșiși, în majoritate, urmași ai mocanilor margineni staționați și sedentarizați aici ca urmare a transhumanței lor pastorale (locuind îndeosebi împrejurul Turtucaiei, Silistrei și în valea Batovei, zisă „Valea fără iarnă”, unde pe hărțile otomane apăreau satele „Vlahlar”. Restul populației era constituit mai ales din turci și bulgari. În patronajul cultural și educațional al românilor din Dobrogea de Sud, principatul Țării Românești, apoi România se implicaseră încă din sec. al XIX-lea.

Încă dinainte de independența Bulgariei și României, autoritățile otomane din Dobrogea i-au permis cărturarului Nifon Bălășescu să reorganizeze școlile românești și să creeze altele acolo unde nu existau. În sec. al XIX-lea a continuat să funcționeze vechea școală românească din Turtucaia, unde documentele au păstrat numele unei întregi pleiade de învățători începând cu dascălul Rusu Șaru în 1774. În Silistra încă dinainte de 1850 funcționa o școală românească din care ieșiseră serii întregi de absolvenți. Dascălul Petru Mihail nota: „Anul 1847 martie întâiul: m-am tocmit la școală ca să învăț pe copii carte românească”. C. Petrescu, care în 1866 crease o eforie (un comitet școlar), a tipărit cu ajutorul mitropolitului de Silistra în 1874 un abecedar turco-român. La dotarea ei a participat începând cu 1877 guvernul României. La inițiativa conducerii școlii normale din Silistra a fost înființată „Societatea română pentru cultură și limbă” care deținea regulament, statute, registre și sigiliu propriu, iar scopul ei era „de a propaga prin toate mijloacele putincioase între românii din aceste părți, învățătura limbii materne” și de „a conlucra la dezvoltarea educației naționale și a apăra privilegiile ei”. Mai exista și „Comunitatea Bisericii Românești”.

„Cadrilaterul” a rămas în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român. Procesul de evacuare a populației din Cadrilater a avut loc între 20 septembrie 1940 și 1 octombrie 1940.

Compoziția etnică și religioasă a Cadrilaterului în 1930

Ca urmare a încurajării stabilirii aromânilor din Balcani și a românilor din alte provincii în decursul stăpânirii românești, ponderea elementului românesc a crescut mult până în 1940. Aici s-au stabilit și români din Timocul bulgăresc. Prin 1937 bulgarii erau 37 %, rămânând totuși mai numeroși decât românii. În decursul perioadei interbelice, atât jandarmii cât și coloniștii sau românii autohtoni s-au confruntat în permanență cu gherila armată a comitagiilor bulgari și cu rezistența pasivă a populației bulgărești, perioadă evocată în filmografia românească de filmul „O vară de neuitat” de Lucian Pintilie.

La 15 iunie 1940, Hitler și-a exprimat sprijinul față de pretențiile teritoriale ale guvernului de la Sofia. Ca urmare, la 19 august 1940, guvernul regal al României, la presiunea Germaniei naziste, a început la Craiova negocieri cu Bulgaria privind frontiera de sud-est a României, negocieri suspendate la 30 august 1940 din momentul în care Germania si Italia au garantat noile frontiere ale României rezultate in urma predării Ardealului de Nord către Ungaria. Dupa abdicarea regelui Carol al II-lea, tratativele au fost reluate la 7 septembrie 1940, când, în temeiul ordinului telefonic al noului președinte al Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu, acordul a fost semnat de Henri Meitani (membru al delegației), nu de ambasadorul Alexandru Crețianu, șeful delegației române la tratative, revenit între timp în Capitală pentru a primi noi instrucțiuni. La 10 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat sub proprie semnătură tratatul de cedare a sudului Dobrogei. 

La inceputul lunii septembrie 1940 comandantul Armatei a II-a, generalul Gheorghe Argeșanu, a fost trimis de rege la Constanța pentru a organiza rezistența armată pentru eventualitatea unei invazii a armatei bulgare. Conducătorul rezistenței fiind însă convocat la sediul Guvernului în noaptea de 5/6 sepembrie 1940 și arestat din ordinele lui Ion Antonescu, după ratificarea Acordului interministerial de la Craiova, bulgarii au reintrat în posesia acestei regiuni pe cale pașnică. Una din primele măsuri instituite de noii ocupanți a fost aceea de a reda localităților denumirea în limba bulgară. În final, populația română din acest teritoriu a fost mutată în Dobrogea de nord printr-un schimb obligatoriu de populație cu bulgarii. Astfel, din Bulgaria s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români (din Cadrilater și sudul Dunării), iar din România au plecat 77.000 bulgari. În schimb, Castelul Reginei Maria de la Balcic a rămas în proprietatea fostului rege Carol al II-lea ,fiind îngrijit de către un reprezentant al acestuia, până în 1948 când domeniul a trecut în proprietatea statului bulgar.

Principalele orașe din această zonă sunt Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (în bulgară Tutrakan), în fostul județ Durostor, respectiv Dobrici (fost Bazargic), Balcic și Cavarna, în fostul județ Caliacra.

Populația din Cadrilater în 1910, în 1930, în 1940 și în 2001:

Etnie 1910 1930 1940  20013
Total 282.007 378.344 407.515 357.217
Bulgari 134.355 (47,6%) 143.209 (37,9%) 150.962 (37,1%) 248.382 (69,53%)
Români 6.348 (2,3%) 77.728 (20,5%) 106.534 (26,2%) 591 (0,17%)
Turci 106.568 (37,8%) 129.025 (34,1%) 147.1961 (36,1%) 76,992 (21,55%)
Tătari 11.718 (4,2%) 6.546 (1,7%) (*)2 4,515 (1,26%)
Țigani 12,192 (4,3%) n/a (0,8%) (*)2 25.127 (7,03%)
1La aceste cifre sunt incluși și tătarii, găgăuzii, țiganii.
2Sunt incluși la rubrica „turci”.
3Nu este inclusă și comuna Asakovo care face parte astăzi din Regiunea Varna

(Wikipedia)

mai mult
România Mare

Anatol Usatîi: Traseul Chişinău–Ungheni va fi dat în exploatare în 2020

Drum23

„Lucrările pe partea rulantă a tronsonului de drum – R1 Chişinău – Ungheni sunt terminate, iar în anul 2020 drumul va fi dat în exploatare”.

Declaraţia aparţine lui Anatol Usatîi, ministrul Economiei şi Infrastructurii şi a fost făcută la emisiunea „Punctul pe AZi”,transmite TVR, transmite Știri.md cu referire la Newsungheni.org.

Potrivit ministrului prima parte componentă a drumului, care este formată din centura de ocolire a municipiului Ungheni, a fost dată în exploatare anul trecut.

Anatol Usatîi a precizat că au existat toate premisele ca întreg tronsonul de drum să fie finalizat.

„În anul 2018, fix 50% din toate contractele au fost reziliate împreună cu compania de finanţare. Practic un an, chiar şi mai mult, a fost pierdut. După reziliere, vine relicitarea, care se face după regulile BERD sau BEI”, a spus Anatol Usatîi.

Ministrul a mai menţionat că lucrările vor continua cu cele două companii din Azerbadjan şi Cehia care au lucrat până acum la construirea drumului.

„Pentru întârzieri au fost plătite penalităţi pentru acoperirea pierderilor, iar sumele sunt destul de impunătoare, cam 10% din valoarea contractului. Asume se reţin din certfificatele de plată, iar banii vor fi utilizaţi pentru finanţarea altor proiecte”, a precizat Anatol Usatîi.

Sursa: news.ungheni.org

(stiri.md)

mai mult
România Mare

MAE al Rusiei: Progresul în reglementarea transnistreană a fost pierdut

Md221

MAE al Rusiei: Progresul în reglementarea transnistreană a fost pierdut.

Potrivit agenţiei Infotag, vineri, în timpul unei teleconferinţe cu jurnaliştii moldoveni, ea nu a exclus că regresul ţine de procesele care au avut loc în Moldova după alegerile parlamentare, transmite Știri.md.

„În dreapta Nistrului s-au schimbat trei guverne, unii politicieni moldoveni responsabili de reglementarea transnistreană se pare că se ghidau de propriile considerente şi, în opinia noastră, tergiversau realizarea acordurilor încheiate anterior”, a spus Zaharova.

Potrivit ei, din cauza scăderii dinamicii reuniunilor grupurilor de lucru moldo-transnistrene şi a regresului în anumite direcţii, nu a fost convenit protocolul final după singura reuniune oficială din acest an în formatul „5+2” de la Bratislava.

„Noi, ca stat garant al reglementării, contactăm activ cu părţile, pentru ca în cele două săptămâni rămase ale Preşedinţiei slovace a OSCE, Chişinăul şi Tiraspolul să poată depăşi divergenţele în probleme concrete şi să semneze Protocolul de la Bratislava”, a spus ea.

Potrivit purtătoarei de cuvânt, semnarea acestui document este necesară pentru a determina direcţiile de dezvoltare ulterioară în problema reglementării transnistrene.

Sursa: infotag.md

(stiri.md)
mai mult
România Mare

Republica Moldova, una dintre revelațiile PISA 2018: Țara noastră a înregistrat al doilea cel mai mare salt în scorul la citire/lectură, dintre toate cele 79 de state testate, iar la Științe a întrecut România

PISA

Republica Moldova a fost dată exemplu de evoluție în prezentarea Rezultatelor PISA 2018 de către Angel Gurría, Secretarul general al Organizației pentru Coooperare și Dezvoltare Economică (OECD). „Îmbunătățiri remarcabile au fost mai ales în state care sunt sub media OECD, dar care își îmbunătățesc rezultatele foarte rapid: Albania, Republica Moldova, Peru și Qatar”, a spus acesta cu ocazia prezentării rezultatelor. Moldova a înregistrat al doilea cel mai mare salt în scorul la citire/lectură între 2009 și 2018, dintre toate cele 79 de state testate, iar la Științe a întrecut România, transmite edupedu.ro.

În ultimul deceniu, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative la testele PISA. Rezultatele PISA 2018 arată că Republica Moldova este una din cele 4 țări care au reușit să scadă, cu peste 10%, numărul analfabeților funcțional (elevilor care nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură).

Saltul făcut în scorul obținut de Republica Moldova este al doilea cel mai mare dintre toate statele care au participat la testare. Astfel, față de 2009, scorul din 2018 a crescut cu 36 de puncte la citire. În cazul României acest scor a crescut cu doar 3 puncte. Moldova a avut mai mulți elevi testați decât România – 5.367 de elevi în vârsta de 15 ani din totalul de 30.000, față de 5.075 de elevi în România, dintr-un total de 171.685 aflați în școală. Numărul școlilor participante a fost mai mare: 236 în Moldova, versus 170 la noi.

La fel ca și România, aceste teste nu au avut legătură directă cu curriculumul școlar din Republica Moldova, ci mai curând au fost bazate pe competențe, fiind comparabile la nivel internațional.

Cu toate acestea, 43% de elevi din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la domeniile citire/lectură și la științe, față de 41, respectiv 44% în România. La matematică, pragul analfabetismului funcțional este la 50%, în comparație cu 47% în România.

În medie, în rândul țărilor OECD aproximativ 23% de elevi nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură, științe sau matematică.

Remarcabil este și Raportul făcut de Ministerul Educației din Republica Moldova. În timp ce în Romania cercetătoarea Simona Velea de la Institutul de Științe ale Educației, coordonatoarea pe România a testării PISA 2018 (national project manager) a expus în conferință de presă cu ministrul Educației Monica Anisie (conferință organizată ad-hoc, în care ministrul a spus că nu i-au fost aduse la cunoștință rezultatele din timp de către cercetătorii IȘE, ci le-a aflat din presă în ziua lansării) o prezentare succintă în Power Point a câtorva concluzii, fără să existe nicio prelucrare în profunzime a datelor, nicio atenție la detalii, nicio nuanță care să arate interesul specialiștilor în științele educației de a decripta și prezenta publicului sau experților aceste rezultate.

În Republica Moldova Raportul propriu al ministerului cu ”Rezultatele PISA 2018” a fost lansat în ziua lansării rezultatelor la nivel mondial – 3 decembrie – într-o conferință la care ministrul Educației a lansat rezultatele și la care a fost și un reprezentant al OECD. Raportul are 176 de pagini de informații, interpretări și date valoroase despre sistemul de învățământ și cum e el oglindit de testele PISA.

(unimedia.info)

mai mult
1 2 3 8
Page 1 of 8