close

România Mare

România Mare

Premoniții despre România Reîntregită la CNN și Poșta Franceză?

fra

Cunoscutul canal de telviziune american – CNN a ilustrat materialul despre accidentul la centrala nucleară de la Zaporojie (Ucraina), petrecut pe 3 decembrie a.c., cu o ilustrație în care granițele României cuprind și spațiul dintre Prut și Nistru, actuala R. Moldova, ca o singură Țară. Ce știu cei de la CNN și noi nu? Să fie oare o simplă gafă această întâmplare ? …sau viziunea despre acest spațiu a politicii Americane strecurată în mod „nevinovat” pentru a pregăti publicul?

 

Poșta Franceză

(material publicat pe R.B.N. Press în data de 4 iunie 2013)

În același cor cu CNN, dar cu un pic mai mult (înainte de explozia crizei din Ucraina), Poșta Franceză publica nici mai mult nici mai puțin, harta României Mari  (granițele statului român așa cum erau în perioada interbelică) ca stat membru UE pe o  emisiune de timbre.

Republica Moldova, Bucovina de Nord și Basarabia de Sud membre ale Uniunii Europene, încorporate în teritoriul României Mari, așa cum arăta la 1 Decembrie 1918.

Nu este vorba despre o ficțiune geopolitică, ci despre o imagine tipărită pe sute de mii de timbre emise de Poșta Franceză, răspândite în toată lumea, odată cu corespondențele plecate din Hexagon către cele patru puncte cardinale, dar și în albumele colecționarilor de mărci poștale. Timbrul, tipărit în cadrul unei colecții intitulate generic, „Lumea 2011”, fixează cu fidelitate maximă hărțile tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reproducând fără greșeală hotarele țărilor, cu excepția României, care figurează cu conturul consacrat în perioada interbelică. Adică atunci când frontierele patriei încadrau și provinciile ulterior răpite de imperiul sovietic. Textul din partea stângă superioară nu lasă loc de îndoieli și explică: „Uniunea Europeană, 27 de state membre de la 1 ianuarie 2007”.

Să știe Poșta Franceză, una dintre cele mai respectabile instituții de stat ale Franței – țară care este unul dintre polii de greutate ai Uniunii Europene – ceva în plus față de ce știm noi? Să fie vorba despre o eroare – dar una frumoasă, să recunoaștem – a unor funcționari publici, sau de o premoniție istorică a verilor de gintă latină?

(Dorian Theodor / R.B.N. Press – romaniabreakingnews.ro)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Câţi români au mai rămas în Ucraina

Ukr

Conaţionalii noştri din teritoriile româneşti, dăruite de Stalin Ucrainei în 1940, îşi pierd identitatea, devenind ucraineni sau… moldoveni.

Românii care mai locuiesc astăzi în Ucraina se află în permanenţă între două focuri – cel al ucrainenilor, care promovează o politică de deznaţionalizare, şi cel al activiştilor din aşa-zisa „Asociaţie naţional-culturală a moldovenilor din Ucraina”. Această asociaţie, fiind condusă de adepţii moldovenismului antiromânesc, a acuzat România că, chipurile, îi obligă pe cetăţenii din Cernăuţi să-şi schimbe naţionalitatea din moldovean în… român, dându-le cu sacul paşapoarte româneşti. Acest lucru ar avea, spun ei, legătură cu recensământul care se va desfăşura în 2013 în Ucraina.

„Înaintea recensământului din Ucraina ce va avea loc în 2013, autorităţile române încearcă să convingă populaţia moldovenească din regiunea Cernăuţi să-şi schimbe identitatea naţională în cea românească”, se arată în declaraţia Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraina, semnată de preşedintele acesteia Anatol Fetescu şi „alţi lideri” de organizaţii culturale moldoveneşti din Bucovina. Aceştia mai susţin în declaraţia lor că „Bucureştiul duce o campanie flagrantă de antimoldovenism, xenofobie şi o politică discriminatorie faţă de moldovenii din Ucraina”. „Recent, acest lucru a implicat nu numai oficiali de rang înalt din România, dar chiar şi reprezentanţii oficiali ai RM”, se spune în declaraţie, făcând referire la Radu Cosma, directorul din cadrul Departamentului Românii de pretutindeni şi la parlamentarul Ion Hadârcă.

 

Potrivit lui Radu Cosma, preşedintele Departamentului Românii de pretutindeni, de fapt, lucrurile au stat cu totul altfel. „Este adevărat că am fost la Costiceni în decembrie. Am dus cărţi pentru copii, împreună cu ambasadorul Ion Stavilă, deputatul Ion Hadârcă şi Arcadie Suceveanu. Prezenţa şi mesajul nostru le-a picat bine aşa-zişilor apărători moldoveni care credeau că am venit să facem propagandă românească. Noi însă venisem cu un mesaj echilibrat, în care am accentuat unitatea lingvistică a românilor din cele trei state. Nicidecum şi nimeni nu a făcut promisiuni legate de schimbarea naţionalităţii sau în privinţa paşapoartelor româneşti”.

Pe de altă parte, românii rămaşi pe partea Ucrainei, în urma schimbării frontierelor, spun că sunt obosiţi de atâta propagandă moldovenistă, care nu face altceva decât să le întunece minţile, să-i facă să uite că sunt cetăţeni români, ci a unui stat, care în 1940 i-a rupt forţat de la propria patrie. „Noi, comunitatea românească din sudul Basarabiei, ne pomenim uitaţi cu desăvârşire, rămaşi în urmă de carul istoriei.

Consider că trebuie să arătăm lumii că noi suntem încă în viaţă şi că rămânem mândri de neamul nostru, de obârşia noastră, chiar în condiţiile vitrege de azi. Condiţii, aş spune, foarte grele, când minţile oamenilor de rând, ale copiilor sunt întunecate fără milă prin diferite politici oficiale şi neoficiale de deznaţionalizare, cum ar fi mitul despre aşa-numita „limbă moldovenească” – deosebită, chipurile, de limba română, sau separarea moldovenilor de ceilalţi români. Toate acestea se fac ca noi să ne învrăjbim, să ne urâm între noi şi să uităm, pentru totdeauna, cine suntem”, ne povestea în cadrul unui interviu acordat pentru TIMPUL Tudor Iordăchescu, locuitor din judeţul Ismail. Bărbatul spunea printre lacrimi că oamenii uită cu încetul că sunt români. Mamele îşi dau copiii la şcoli ucrainene, posturile TV şi radio sunt toate ucrainene, elevii merg la studii superioare la instituţii tot ucrainene, considerând că astfel îşi asigură şansa unui viitor mai bun. Legătura lor cu guvernarea de aici s-a rupt. „Nu avem nici măcar un ziar în limba română, iar copiii care cresc nu-şi cunosc istoria”.

În vremurile în care propriii cetăţeni se află între două tăişuri, guvernarea RM nu are nicio soluţie şi asistă tacit la deznaţionalizarea lor. Am încercat să aflăm de la Guvern cum îşi protejează cetăţenii din afara frontierelor, dacă le sunt asigurate studiile în limba de stat, dacă elevii au cărţi de istorie, de limbă română, dacă este cultura noastră promovată acolo. De la Executiv ni s-a comunicat că, la nivel naţional, nu există politici de susţinere a românilor din afara frontierelor. Acestea le putem găsi la fiecare minister în parte. De vreme ce subiectele abordate de noi ţin de educaţie şi promovarea culturii, am solicitat ministerele Educaţiei şi Culturii.

Ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi

Subiectul legat de românii din afara graniţelor RM este unul foarte important pentru noi. Acum lucrăm asupra unei noi variante de protocol de colaborare în sfera învăţământului cu Ucraina. Acolo vor fi prevăzute o serie întreagă de momente ce vor facilita antrenarea în RM a românilor din teritoriile altor state. Acest document n-a fost suficient de bine elaborat în faza lui iniţială. În consecinţă, el nu este atractiv pentru românii din alte state să vină la noi la studii, mai ales pentru cei din Ucraina. Potrivit aceloraşi surse din cadrul ME, RM nu asigură românii din afara graniţelor cu manuale în limba română. De aceste aspecte se ocupă Ministerul Educaţiei al României.

Ministerul Culturii, Direcţia politici culturale în teritoriu şi cultură scrisă

Nu prea avem programe culturale cu românii din afara frontierelor. Organizăm evenimente culturale mai mult la nivel de festivaluri de amator. Diaspora din Cernăuţi ne-a chemat recent la mai multe festivităţi, dar noi nu putem pleca la fiecare solicitare. La moment, nu avem bani pentru ca să ne permitem să realizăm mai multe programe culturale, la nivel de minister. Ceea ce organizăm este mai mult la nivel local.

„Poşta Moldovei”, Alexandra Ţurcan, Serviciul de difuzare a presei

Noi avem un contract bilateral cu Ucraina. Astfel, ei adaugă în Catalogul lor de ziare publicaţiile noastre, de limba română, iar noi în Catalogul nostru – publicaţiile lor solicitate aici. Ziarele şi revistele de limba română, care pot fi găsite la ei sunt: „Făclia”, „Florile Dalbe”, „Moldova Suverană”, „Jurnal de Chişinău”, „Tribuna”, „Săptămâna”, „Literatura şi Arta”, „Ziarul de Gardă” şi TIMPUL. Din păcate, în primele trei luni ale anului nu au existat abonamente nici pentru una dintre aceste publicaţii. Deocamdată, avem abonări doar la o revistă de limba rusă – „Predskazatel”. Cert este că în anii trecuţi lucrurile stăteau mai bine.

(Irina Papuc – timpul.md)

mai mult
România Mare

JURNALIST CĂTRE GUVERNUL SANDU: DIASPORA NU SE VA ÎNTOARCE! IATĂ DIN CARE MOTIVE

Chisinau

Ministrul Finanțelor din Guvernul Sandu-Dodon se laudă că vreo 400 de dosare au fost depuse pentru funcțiile vacante, iar majoritatea acestora sunt din partea cetățenilor moldoveni stabiliți peste hotare. Despre acest lucru a scris pe facebook jurnalistul Ion Mischevca.

„Întâi de toate, nu cred că sunt atâtea funcții vacante în autoritățile publice centrale, ceea ce înseamnă că epurarea abia urmează.

Apoi, ce experiență și calificare au acești aplicanți? Nu neg, unii dintre moldovenii de peste hotare activează conform specialității și chiar demonstrează performanță. Dar numărul lor este infinit mai mic decât al celor care muncesc în afara profesiei.

Și poate cel mai important: cum îi motivezi pe acești oameni să renunțe la salariile din UE și să revină în Republica Moldova pentru câteva mii de lei? Nemaivorbind că „ofertele de muncă” sunt temporare, ei neavând nicio certitudine că blocul ACUM va rămâne pentru mult timp la guvernare”, a spus jurnalistul.

Din punctul său de vedere, sunt 2 explicații:

1) Fie numărul moldovenilor de peste hotare care și-ar fi depus dosarele este exagerat și aceștia nu se prea grăbesc să revină în Republica Moldova;

2) Fie acești oameni nu au un job stabil în străinătate și nici calificarea necesară pentru a ocupa funcțiile scoase la mezat de guvernare.

Amintim că blocul ACUM promiteau că dacă vin la putere, vor crea locuri de muncă și vor majora salariile astfel ca moldovenii de peste hotare să revină acasă. Însă, din prima lună de guvernare comună cu PSRM se observă doar tendințe de majorare a tarifelor la serviciile comunale (gaz și lumină).

(telegraph.md)

mai mult
România Mare

Maia Sandu s-a întâlnit la Bruxelles cu diaspora stabilită în Belgia: „Vă invit la Chișinău și să participați în concursurile pentru diverse funcții publice”

MaiaS

Aflată în vizită oficială la Bruxelles, prim-ministra Maia Sandu s-a întâlnit aseară cu cetățenii moldoveni stabiliți în Belgia. Un comunicat de presă în acest sens a fost emis de Guvern, care anunță despre întâlnire și discuțiile dintre diasporă și conducerea R. Moldova.

Potrivit comunicatului, discuțiile au purtat un caracter optimist în legătură cu învestirea unui guvern proeuropean la Chișinău, care are datoria și obligația să avanseze agenda europeană și să apropie nivelul de viață din Moldova de cel european.

Moldovenii de la Bruxelles au venit cu propuneri de implicare și utilizare a experienței și profesionalismului celor din diasporă, printre care crearea unei platforme dedicate unde ei ar putea să-și ofere sprijinul și să participe la pregătirea și implementarea diverselor proiecte. Discuțiile, care au durat aproape 3 ore, au vizat și subiecte concrete din domenii specifice – reformele în justiție, proiectele în energie, crearea condițiilor pentru creșterea investițiilor străine, lupta cu evaziunea fiscală.

Maia Sandu a asigurat cetățenii moldoveni prezenți la întâlnire despre disponibilitatea deplină a noului guvern de a colabora cu diaspora pe implementarea proiectelor și de a utiliza sprijinul cetățenilor noștri. „Vă chem acasă. Vă invit să veniți la Chișinău și să participați în concursurile pentru diverse funcții publice. Următorul pas esențial după curațarea instituțiilor statului este aducerea unor profesioniști integri în funcții-cheie. Și dumneavoastră sunteți acei profesioniști.”, a subliniat prim-ministra.

În acest context, a fost menționat proiectul lansat de societatea civilă plus373 prin care grupul de inițiativă și-a propus să adune o bază de date cu talente manageriale care ar putea fi utilizată de Guvernul de la Chișinău pentru pozițiile importante din stat.

Comunicatul mai anunță că Guvernul condus de Maia Sandu susține aceasta inițiativă și va utiliza tot sprijinul oferit în acest sens.

(unimedia.info)

mai mult
România Mare

Maia Sandu a fost primită la Cotroceni de Klaus Iohannis

MaiaS

Premierul Republicii Moldova Maia Sandu a fost primit marți dimineață la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, urmând ca cei doi să susțină și declarații comune de presă.

Este prima vizită a șefului Executivului, după recunoașterea Guvernului moldovean, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Premierul Republicii Moldova Maia Sandu și șeful statului Klaus Iohannis vor semna în Cartea de Onoare și ulterior vor susține o declarație de presă comună, informează Mediafax.

De la ora 10.30 prim-ministrul Republicii Moldova va fi primit la Palatul Victoria de către șeful Executivului Viorica Dăncilă. Încă din 16 iunie, Viorica Dăncilă a anunțat că i-a transmis premierului Maia Sandu o invitație de a veni la București.

Cu acea ocazie, premierul român și-a exprimat încrederea că Executivul de la Chișinău va continua parcursul european al Republicii Moldova, prin implementarea cu succes a reformelor necesare, a Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană.

Pe 26 iunie, Administrația Prezidențială anunța că președintele Klaus Iohannis a avut convorbiri telefonice cu liderii politici ai Republicii Moldova, respectiv premierul Maia Sandu, viceprim-ministrul Andrei Năstase și președintele Igor Dodon.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a anunțat, pe 15 iunie, în cadrul unei ședințe extraordinare, că a anulat mai multe decizii luate în perioada 7-9 iunie, printre care se numără și cea privind dizolvarea Parlamentului, dar și cea prin care nu recunoștea Guvernul Maia Sandu.

(stiri.md)

mai mult
România Mare

Sandu, înainte de vizita la București: Contăm pe sprijinul României

Sandu

Premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea, în cadrul vizitei oficiale pe care o va face la București, pe 2 iulie, discuții axate pe dezvoltarea mai multor proiecte din țară cu ajutorul României.

Înainte de a efectua prima sa vizită oficială în România în capitate de prim-ministru, Maia Sandu a acordat pentru „Evenimentul zilei” un interviu, transmite Știri.md.

„Am avut posibilitatea să discut cu președintele României și am fost onorată să primesc o invitație și voi merge la București chiar săptămâna aceasta”, a declarat Sandu.

Premierul a declarat că în cadrul întrevederii, părțile urmează să discute „lucruri concrete pentru că noi avem mare nevoie de ajutor”.

„Noi avem o șansă acum să avansăm pe calea integrării europene, să implementăm reforme autentice, dar e nevoie și de ajutor și contăm foarte multe pe sprijinul României. Mai multe detalii o să oferim în urma acestei vizite, după ce vom discuta cu autoritățile de la București”, a menționat Maia Sandu.

(stiri.md)

mai mult
PromovateRomânia Mare

“Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!” 75 de ani de la Ordinul lui Ion Antonescu din 22 iunie 1941

ostasi

ORDIN CĂTRE ARMATĂ

„Ostaşi,
V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii şi a luptei mele naţionale să vă duc la biruinţă; să şterg pata de dezonoare din cartea Neamului şi umbra de umilire de pe fruntea şi epoleţii voştri.

Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a Bisericii, lupta pentru vetrele şi altarele româneşti de totdeauna. Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!

Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit şi miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre.

Ostaşi,

Plecaţi azi pe drumul biruinţelor lui Ştefan cel Mare ca să cuprindeţi cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoşii noştri cu lupta lor. Înainte. Fiţi mândri că veacurile ne-au lăsat aci straja dreptăţii şi zid de cetate creştină. Fiţi vrednici de trecutul românesc.

Ostaşi,

Înainte. Să luptaţi pentru gloria Neamului. Să muriţi pentru vatra părinţilor şi a copiilor voştri. Să cinstiţi prin vitejia voastră amintirea lui Mihai Vodă şi a lui Ştefan cel Mare, a martirilor şi eroilor căzuţi în pământul veşniciei noastre cu gândul ţintă la Dumnezeu.

Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori.

Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru.

Ostaşi,

Izbânda va fi a noastră. La luptă.

Cu Dumnezeu înainte!

General Ion Antonescu, 22 iunie 1941”

Sursa: historia.ro

(ziaristionline.ro)

mai mult
România Mare

De ce (să mai) cităm latineşte (V)

E.Munteanu

Citarea de cuvinte, expresii, propoziţii sau dictoane în limba latină (mai rar în limba greacă) este socotită un semn de erudiţie şi de distincţie intelectuală. Cei care practică acest artificiu discursiv sunt (sau doresc să pară) intelectuali rafinaţi şi cultivaţi. Numai că scrierea (respectiv rostirea) greşită a inseratelor latineşti, trunchierea lor, erorile gramaticale, traducerea nepotrivită sau eronată ori inadecvarea la context conduc la un efect contrar celui scontat, şi anume la impresia de kitsch stilistic. Exemplele comentate sunt selectate de autorul articolului fără efort din realitatea publicistică imediată.

Carmen Saeculare este un imn compus de poetul Horaţiu în anul 17 d.Hr., în strofă sapphică (structura metrică imitată de Eminescu în cunoscuta Odă – în metru antic), la comanda împăratului Augustus, pentru a fi cântat de un cor de copii cu ocazia unor serbări publice numite ludi saeculares ‘jocurile seculare’, care se organizau, prin tradiţie, o dată la o sută de ani (saeculum). Din raţiuni care îmi rămân obscure, numele acesta, Carmen Saeculare, a fost ales ca să denumească Centrul pentru Cultură şi Arte din Piatra Neamţ! Sper că purtătorii acestei nobile denumiri o rostesc cuviincios, adică fie Cár-men Sae‑cu‑lá‑re, cu ae rostit ca diftong, adică într‑o singură silabă (pronunţarea clasică, reală, recomandabilă), fie cu ae rostit, mai simplu, e (pronunţarea curentă în România). În orice caz, nu carmen saculare, cum a rostit, de două ori într‑un singur minut, cu un glas cavernos şi, parcă, ameninţător, un reporter de la o recentă televiziune locală ieşeană, pe data de 22 februarie 2018, ora 20:10.  Oroarea filologică se încadra de altfel perfect într‑o emisiune totalmente kitsch, cu o retorică pompoasă şi incultă, un reportaj despre cum, la sus-numitul Centru Pentru Cultură şi Arte, este cultivată „tradiţia strămoşească” legată de sărbătoarea populară Dragobete. Unde o fi legătura între sonoritatea mai degrabă slavă a Dragobetelui şi Carmen Saeculare rămâne să aflăm cu altă ocazie, de la improvizatul reporter sau de la şefii lui.

***

Un coleg îngrijorat de soarta învăţământului superior românesc scrie la ziar: „Cum să fii «autonom», când primeşti, pe baza unui algoritm draconic, un buget de subzistenţă? Fondurile proprii? Vai de sufletul lor! Requiescat in pace, ca să nu spun mai mult!” (am încheiat citatul). Numai că parafraza după arhicunoscuta formulă rituală latină cu înţelesul „Odihnească‑se în pace!”, care se  potriveşte în context, ca să zic aşa, sicut nux in parietem (!!!) ar fi trebuit să fie acordată la plural, după „subiectul” enunţului, adică fondurile! Deci, corect: Requiescant in pace!

Acelaşi publicist, în acelaşi ziar, ne informează, erudit şi cu siguranţa impunităţii, că, (citez din nou): „Încă din Septuaginta (traducerea din ebraică a Vechiului Testament), se stipulează gnomic: «Melius est nomen bonum quam divitiae multae» ‘Numele bun este mai de preţ decât o bogăţie mare’ (Proverbia, 22,1)” (end quote, E.M.). Toate bune şi frumoase, numai că: 1. Septuaginta (unul dintre evenimentele majore a istoriei culturii universale!) este într‑adevăr traducerea din ebraică a Vechiului Testament, dar în limba greacă, nu în limba latină, cum indică citatul din Vulgata. 2. Dacă tot cităm după Vulgata, trebuie să observăm că în versiunea Sfântului Ieronim se vorbeşte nu despre o „bogăţie mare”, ci despre „bogăţii multe” (divitiae multae), după cum înţeleg toţi cei care au la baza traducerii lor Vulgata (e.g. great riches, Jing James Version, on line). Peste aproape doi anişori, aflăm (idem, ibidem) că „reputaţia e, aş zice, sumum bonum”! Vrea să zică summum bonum, cu doi de m, ádecă „supremul bun”, aici ca adjectiv. Folosesc prilejul să menţionez cât de mare este ceata compatrioţilor noştri erudiţi care confundă două substantive latineşti, pe summum, un neutru cu înţelesul de ‘culme, vârf; apogeu, punct culminant’, cu summa, un feminin, cu acelaşi înţeles ca în aritmetica de toate zilele, folosindu‑le după cum îi taie capul, de cele mai multe ori… viţăvercea!

***

Regret din suflet că trebuie să îl contrazic din nou pe mai tânărul meu coleg de trudă filologică prin hăţişurile ortografiei latineşti, însă îl rog să mă creadă pe cuvânt că „un cunoscut shakespearolog, Allessandro Serpieri pe numele său”, nu avea cum „să zică excelent” că „Lear nădăjduieşte, rizibil, că va da o dimensiune originală principiului plurale maestatis”, adică întocmai cu această înfăţişare mehr oder weniger Walachisch a buclucaşei ortograme, singurele forme corecte admise fiind maiestatis sau majestatis, ceea ce, d.p.d.v. fonetic este acelaşi lucru! Cu două săptămâni mai devreme, doctul moralist cedase încă o dată farmecelor tainice ale morfologiei latine, scriind abundenter şi voluptos: „Dacă o aveam (capacitatea în cauză: deşi, nota bene, viaţa mea nu ar fi fost mai fericită, cu siguranţă!), poate că (măcar) imaginea Universităţii era alta decât cea actuală. Dixit!”. Cer sinceră iertăciune dacă cumva gravitatea ofensei pare sau este disproporţionată în raport cu banalitatea păcatului filologic, însă acest dixit la persoana a III‑a ‘el a spus’ (care ‘el’, că parcă sunt eu cel care vorbesc!) îmi sună cam… manelist! Autorul o fi dorit poate să parafrazeze, cum se face de obicei, (auto)ironic, propoziţia rituală spusă cândva, pe vremea când limba lui Cicero şi a lui Thomas de Aquino se mai auzea prin bisericile lor, de catolici, la sfârşitul spovedaniei: dixi et salvavi animam meam ‘am spus şi mi‑am salvat sufletul’.

Încă o bagatelă pescuită din scrierile aceluiaşi drag sufletului şi memoriei noastre autor evoca‑voi şi gata, ne vom îndrepta spre noi orizonturi! Disociind subtil şi clasicist despre „povestea tebanului Oedip”, eseistul îşi ornamentează povestea cu o necesară explicaţie erudită: „Prin urmare, latinii asociau substantivul «destin» cu adjectivul «rău» în construcţia (uzuală) fatum malus.” Aşea e! Foarte corectă traducerea, numai că forma corectă ar fi trebuit să fie fatum malum, becouse substantivul fatum este în latineşte neutru, nu masculin! Şi apoi nu pot şti cât de „uzuală” o fi fost construcţia respectivă şi nu mai am răbdare să caut acum prin dicţionarele mari (eventual Thesaurus linguae latinae), care dau şi circulaţia sau frecvenţa cuvintelor şi a expresiilor, dar ea, expresia, este menţionată de marele poet Ezra Pound într‑un erudit eseu despre vechile traduceri, în latină şi în engleză, ale epopeilor lui Homer!

Eugen Munteanu  este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, UniversitateaAlexandru Ioan Cuza” din Iaşi

(ziaruldeiasi.ro)

mai mult
România Mare

Andrei Năstase a semnat un denunţ: Cere tragerea la răspundere a judecătorilor CC şi ridicarea imunităţii parlamentare a lui Plahotniuc

Mold

Ministrul de Interne Andrei Năstase solicită suspendarea provizorie din funcție a judecătorilor Curții Constituționale, tragerea la răspundere a acestora şi ridicarea imunității parlamentare a liderului PDM Vlad Plahotniuc.

În denunțul depus la Procuratura Generală și publicat în presa de la Chișinău, celor șase judecători constituționali li se impută ”infracțiunea de tentativă de uzurpare a puterii în stat”.

Ministrul de Interne consideră că acțiunile judecătorilor Curţii Constituționale au dus la instaurarea unui dualism al puterii şi, în consecință, a unei crize a acesteia, ceea ce a afectat şi extrapolat întreaga societate datorită interpretării ambigue şi abuzive a unor norme constituționale, care erau suficient de clare.

Autoritățile apărute ca rezultat al efectelor produse de deciziile ilegale emanate de Curte, au emis acte de dizolvare a Parlamentului, au stabilit alegeri anticipate, au înstrăinat bunuri, etc., existând, practic, o preluare ilegală şi abuzivă a puterii în stat, prin anihilarea puterii legislative şi suprimarea Guvernului legal constituit”, a explicat ministrul.

Andrei Năstase a subliniat că judecătorul Raisa Apolschi este nașa de cununie a lui Vladimir Plahotniuc, iar alți membri ai Curții sunt apropiați ai liderului PDM sau exponenți ai Partidului Democrat.

Denunțul a fost publicat aici.

(radiochisinau.md)

mai mult
România Mare

Peste 30.000 de cetățeni au părăsit Moldova în ultimele 24 de ore

border

În rezultatul desfășurării activităților de supraveghere și control la frontiera de stat, prevenire și combatere a migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere, angajații Poliţiei de Frontieră, pe parcursul a 24 de ore, au înregistrat următoarele acțiuni ilegale:

– o trecere ilegală a frontierei moldo-ucrainene;

– trei persoane au încălcat regimul zonei de frontieră și cel al punctelor de trecere;

– două tentative de trecere a frontierei cu documente falsificate;

– un cetățean străin a depășit termenul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova;

– șapte conducători auto au ignorat regulile de transportare și de folosire a vinietelor;

– patru persoane aflate în conflict cu legea și un mijloc de transport pus la consemn au fost reținute în rezultatul schimbului de date și informații cu autoritățile de drept naționale.

În punctele de trecere fluxul de persoane a constituit 59.088 traversări, dintre care un număr mai mare de treceri – 30.188  a fost înregistrat pe sensul de ieșire din Republica Moldova.

La fel, din totalul de traversări persoane un număr mai mare a fost consemnat al trecerilor cetățenilor moldoveni – 33.106 traversări. Valorile traficului de mijloace de transport a prezentat un număr de 12.490 traversări.

Cele mai tranzitate puncte de trecere în ultimele 24 de ore au fost:

PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 11.093 traversări persoane;

PTF Leușeni –  9.509 traversări persoane;

PTF Giurgiulești-Galați – 6.333 traversări persoane;

PTF Otaci – 5.590 traversări persoane;

PTF Cahul – 5.573 traversări persoane;

PTF Sculeni – 5.454 traversări persoane;

PTF comun Palanca – 2.506 traversări persoane;

PTF comun Giurgiulești-Reni – 2.161 traversări persoane;

PTF comun Criva – 1.815 traversări persoane;

PTF Tudora – 1.710 traversări persoane.

La ora actuală toate punctele de trecere a frontierei activează în regim normal.

(știri.md)
mai mult
România Mare

OBSESIA UNIRII

Mold

Unirea Republicii Moldova cu România este o discuţie fără sfârşit.

Doar cine nu cunoaşte cele două ţări sau răuvoitorii vorbesc despre o unire de tipul celei din anul 1918. Problema este în realitate mult mai profundă, în primul rând este nevoie de apropierea şi cunoaşterea reciprocă a două societăţi româneşti separate vreme de jumătate de secol. Dacă ar fi fost o simplă separare ar mai fi fost cum ar fi fost, însă în stânga Prutului una din marile puteri ale lumii a desfăşurat un experiment bine pus la punct de modificare identitară (nici în dreapta Prutului nu a fost cu mult mai uşor!). Românii din Basarabia au avut de-a face cu execuţii şi deportări în masă, iar teroarea instaurată de sovietici a avut ca efect modificări profunde – oamenii au încercat să-şi păstreze identitatea naţională astfel încât să nu primească un bilet numai dus către Magadan. 

De la căderea imperiului sovietic există la Bucureşti şi Chişinău obsesia unirii Basarabiei cu România – obsesie încadrată în forma anului 1918, forma cel mai simplu de înţeles, forma prezentă în manualele şcolare şi majoritatea scrierilor. Doar că o astfel de unire este imposibilă, evenimentele istorice nu se repetă de obicei, iar dacă se repetă în general este vorba de dezastre. La polul opus se găsesc aceia care condamnă „festivismele” şi „podurile de flori”. O condamnare nedreaptă: de unde aveau să ştie în ce lume urmau să trăiască acei oameni curajoşi care au organizat primele treceri libere peste Prut? Podurile de flori au constituit primul mecanism de apropiere dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, un mecanism adaptat la vremurile în care a fost pus în funcţiune. Bineînţeles, în ziua de azi un astfel de mecanism nu ar mai avea acelaşi efect şi ar constitui o pierdere de vreme.

Cheia acestei obsesii este integrarea reciprocă. Foarte mulţi dintre românii din stânga Prutului tratează cu prudenţă orice vine din România – încă este vorba de două lumi diferite. La fel, şi în România există percepţii deformate despre ce se întâmplă la Chişinău. „Ţigani fascişti”, „mândrie şi superioritate românească”, „comunişti”, „vorbiţi ruseşte” – toate acestea nu sunt decât stereotipuri nefolositoare, generalizări care dovedesc frica şi lipsa de cunoaştere. Singurul leac la toate aceste probleme este constituit de menţinerea drepturilor fundamentale promovate de Uniunea Europeană: libertatea de circulaţie şi libertatea de exprimare. Românii de pe cele două maluri ale Prutului trebuie să fie liberi să circule în tot spaţiul românesc şi trebuie să putem vorbi liber. Orice fel de cenzură asupra discuţiei despre unire nu poate să fie decât păguboasă. Singurul drum posibil este integrarea reciprocă: românii din Basarabia să devină o prezenţă obişnuită, să depăşească faza exoticului la Bucureşti, iar românii din România să fie trataţi de la acelaşi nivel la Chişinău. Trebuie să atingem un nivel al normalităţii şi libertăţii de mişcare în spaţiul limbii române, indiferent de structurile administrative şi ideologiile politice. Aceasta este unirea celor două maluri ale Prutului în secolul XXI.

ARHIVA TIMPUL
6 decembrie 2013

(George Damian – timpul.md)
mai mult
PromovateRomânia Mare

Singura soluţie la falimentul Rep. Moldova este unirea cu România

ionut-tene

Nu vreau să intru în detalii la situaţia suprarealistă a scenei politice de la Chişinău.

E rezultatul falimentului politic şi economic al acestei părţi de Românie de dincolo de Prut, a cărei nomenklatură nu înţelege că singura şansă de supravieţuire este unirea cu România. La Chişinău asistăm la un scenariu poltic de tip Kafka. Au ajuns pro-europenii lui Adrian Năstase şi Maia Sandu, un fel de Monica Macovei mai tânără, să bată palma cu socialistul pro-rus Igor Dodon, pentru că aşa le-a dictat noua axă Berlin – Moscova – Washington. Dintr-o dată pentru sinecuriştii de la Bruxelles politicile lui Putin din Moldova au devenit mai „cool”, că aşa cer interesele pe bază de gaz şi petrol ale Berlinului. Pe de altă parte, atitudinea de azi a SUA dovedeşte încă o dată că Rusia cu „bau-bau” Putin nu este decât o politică cinică în manieră britanică ca-n octombrie 1944. Bine că „pun botul” la asta analiştii noştri plătiţi şi agenţii serviciilor secrete, care peste noapte au devenit fani proiecţiei „putin-iene” asupra Moldovei dacă o cere ambasada americană. Când să-i mai credem pe ăştia? Atunci când sunt pro-europeni de mucava sau “pro-ruşi” de interes? Presa noastră de dreapta a devenit „instant” filo-moscovită în bătaia electorală de la Chişnău dacă interesele americane o cer.

Republica Moldova a devenit un fel de nouă Venezuelă europeană: două preşedinţii, două guverne, două parlamente, două servicii…care se păzesc cu mascaţi reciproc. Pro-europeanul Plahotniuc finanţat şi susţinut de politicienii şi serviciile de la Bucureşti a devenit noul Putin de la Chişinău. Tot ceea ce se întâmplă în Republica Moldova nu are nicio legătură cu pro-Europa sau pro-Rusia, este de fapt acţiunea disperată a unei nomenklaturi corupte care încearcă să se salveze de la faliment. Politicienii de la Chişinău au tot minţit pe ruşi, români sau europeni că sunt cu ei până şi-au văzut „sacii în căruţă” şi conturile intereselor personale „îngrăşate”. La Dodon cu sume mari lunare în euro de la ruşi, conform unei înregistrări video Politicienii moldoveni au dublă sau triplă cetăţenie şi merg cum „bate vântul” banilor. În această situaţie complicată de la Chişinău, capitala unui stat care a pierdut în 25 de ani jumătate din populaţie, iar altă jumătate este cu cetăţenie română, ceea ce obligă, singura rezolvare a problemei este unirea cu România cu graniţa fixată pe Nistru. Republica Molova poate intra în Europa doar prin unirea cu România, altă soluţie nu există. Se poate face repede şi eficient unirea, iar UE îşi poate extinde frontiera pe Nistru, asigurând şi graniţa de vest a unei ţări ca Ucraina în plină debusolare. Acum e un nou moment propice unirii ca în 1991. Să nu-l ratăm iarăşi, doar pentru a satisface interesele germano-americane şi ruseşti, care se dovedesc foarte convergente când interesele lor o cer.

(Ionuţ Ţene – napocanews.ro)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Uniunea Europeană se declară gata să lucreze cu „guvernul legitimat în mod democratic” din R. Moldova

Mold

Uniunea Europeană reacționează la situația din Republica Moldova într-un comunicat comun transmis duminică de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, și comisarul european pentru politica de vecinătate și extindere, Johannes Hahn, în care se spune că blocul european este gata să lucreze cu „cu guvernul legitimat în mod democratic” la Chișinău.

Comunicatul nu dă nume și nu precizează despre ce guvern este vorba.

Comunicatul precizează, în schimb, că Uniunea Europeană este pe deplin informată și a luat notă de deciziile luate sâmbătă de Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv despre ceea ce privește formarea unui guvern de coaliție.

„Uniunea Europeană se declară gata să lucreze cu guvernul legitimat în mod democratic, pe baza unui angajament reciproc față de reforme și față de principiile de bază cuprinse în Acordul de Asociere. Respectarea statului de drept și a democrației trebuie să rămână pilonii relației noastre”, subliniază reprezentanții Uniunii Europene.

„Este, înainte de toate, ceea ce cetățenii Republicii Moldova așteaptă și merită”, adaugă șefa diplomației europene și comisarul pentru extindere.

Uniunea Europeană îndeamnă la reținere și la găsirea unei soluții la actualul blocaj politic de la Chișinău numai prin dialog.

„Din perspectiva evoluțiilor care au urmat deciziilor luate ieri (sâmbătă – n.r.) de Parlamentul Republicii Moldova, Uniunea Europeană reiterează cu fermitate apelul ei la calm și reținere. Dialogul dintre reprezentanții democratic aleși trebuie să rămână cheia găsirii soluției la actuala criză politică”, se încheie comunicatul de la Bruxelles.

Comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, a fost la Chișinău luni, 3 iunie.

„Pentru a înțelege ce se întâmplă în Republica Moldova în aceste zile trebuie să ne raportăm la data de 3 iunie 2019, când la Chișinău au ajuns concomitent trei reprezentanți importanți: Johannes Hahn, comisarul UE pentru politica de vecinătate și extindere, Dmitri Kozak, reprezentant special al președintelui Federației Ruse pentru Republica Moldova (el este autorul celebrului plan Kozak, care propunea rezolvarea conflictului din Transnistria prin federalizarea Republicii Moldova, în anii când la putere la Chișinău se afla comunistul Vladimir Voronin – n.r.) și Bradley Freden, director în Biroul de afaceri pentru Europa de Est al Departamentului de Stat”, declara la Digi24 Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române.

Au fost proteste la Chişinău în duminică după-amiază, cu mii de oameni care au cerut în stradă demisia preşedintelui Igor Dodon. E vorba de susţinători ai liderului democrat Vlad Plahotniuc, aflat în conflict deschis cu președintele Igor Dodon. Duminică dimineaţă, acesta din urmă a fost suspendat din funcţie de Curtea Constituţională, care a dizolvat Parlamentul. Alegeri anticipate au fost convocate de guvernul interimar (al partidului lui Plahotniuc) pe 6 septembrie, dată la care oamenii din stradă ar vrea să aibă loc şi alegeri prezidenţiale. Igor Dodon a fost suspendat din funcție fiindcă a refuzat să dizolve Legislativul, pentru că acesta nu ar fi învestit un nou guvern în timpul prevăzut de lege.

De la Bucureşti, Guvernul României – care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene – îi îndeamnă de politicienii din ţara vecină să fie deschişi negocierilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la respectarea democrației și statului de drept.

(digi24.ro)

mai mult
România Mare

Ziua Eroilor

Marasesti_mausoleum

Ziua Eroilor este o sărbătoare națională din România pentru comemorarea bărbaților și femeilor care au murit în timp ce serveau în forțele armate.

În România prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 s-a stabilit ca aceasta să fie sărbătorită în fiecare an cu prilejul zilei Înălțării Domnului, iar România a devenit prima țară care îi comemorează în aceeași zi pe eroii străini și pe cei români. Această dată a fost stabilită ca urmare a Tratatul de la Versailles unde țările beligerante s-au obligat prin semnarea tratatului la întreținerea mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a monumentelor comemorative de război dedicate acestora. În timpul comunismului prin Decretul nr. 71/1948 data a fost schimbată la 9 mai, dar după s-a revenit la data inițială.

În această zi, în toate bisericile din țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor împreună cu alte instituții abilitate, elaborează programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor, care este, potrivit legii, sărbătoare națională.

(Wikipedia)

mai mult
România Mare

OMUL CENTENARULUI !

Patriarh

OMUL CENTENARULUI !

1. A tăcut și a făcut. I s-a reproșat mereu că nu comunică, însă a preferat să lase faptele să vorbească pentru el, în comparație cu marii „oratori” politici, care vorbesc non-stop, dar care, concret, nu realizează nimic.

2. Nu a reacționat niciodată la calomniile ce i-au fost aduse, deși a fost hărțuit în permanență. A întors mereu obrazul.

3. A fost singurul demnitar al Romaniei care și-a asumat Centenarul, printr-un program coerent încă de la începerea misiunii de patriarh.

4. Sub păstorirea sa, a fost construit cel mai important edificiu religios în cei aproape 2000 de ani de creștinism românesc.

5. A salvat onoarea Centenarului, împlinind dorința Regelui Carol I si a Regelui Ferdinand. Catedrala Națională sau Catedrala Mântuirii Neamului a fost dorită inițial de către Regele Carol I, după Războiul de Independență și solicitată apoi de către Regele Ferdinand, după Primul Război Mondial.

Catedrala este singurul monument din istoria noastră închinat tuturor Eroilor Neamului, ce s-au jertfit de-a lungul timpului pentru făurirea Romaniei Mari.

6. În paralel cu actvitatea pastoral-misionară, a organizat, în cadrul BOR, cea mai importantă rețea social-filantropică realizată vreodată în România (vezi http://map.patriarhia.ro/).

7. În paralel cu înălțarea Catedralei Naționale, la doar doi pași de ea, la Paraclisul Catedralei, s-a realizat, în ultimii ani, cea mai importantă activitate medicală voluntară organizată vreodată în România, care s-a desfășurat pe trei paliere:

-Campania de Donare de Sânge,
-Campania „Sănătate pentru Sate”
-Campania de Educație și Prevenție.

8. A contribuit la păstrarea identității romănești în diasporă prin intermediul episcopilor și al preoților trimiși pentru a fi alături de români.

Activitatea social-filantropică 2017:

În anul 2017, în lucrarea social-filantropică și medicală a Patriarhiei Române la nivelul structurilor eparhiale și a ONG-urilor au fost implicate un număr de 13.473 persoane, după cum urmează: 28 consilieri eparhiali, 22 inspectori de specialitate și eparhiali, 578 asistenţi sociali, 1.456 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ) şi 11.389 voluntari.

Totodată, în anul 2017, atât în Bucureşti, cât şi în diferite localități din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, au activat 779 instituţii și servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a impus o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă.

Diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 172 cantine sociale și brutării, 40 instituții ce oferă servicii medicale și farmacii, 110 centre de zi pentru copii, 23 centre de zi pentru vârstnici, 47 centre rezidențiale vârstnici, 24 birouri de asistență socială și centre comunitare, 36 centre de tip familial, 50 grădinițe sociale și afterschool, 13 locuințe protejate, 98 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, 15 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 16 campusuri de tabără, 48 centre educaționale și alte 87 instituții/servicii cu specific diferit.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare un număr de 547 proiecte și programe sociale, din care: 28 cu finanțare externă, 86 cu finanțare publică, 380 finanțate din fonduri proprii şi 53 cu finanţare mixtă.

În cadrul aşezămintelor sociale au primit asistență 93.555 beneficiari, după cum urmează: a) 34.691 copii din așezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; b) 5.918 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA; c) 22.662 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 29.412 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale; e) 872 persoane din alte categorii.

Pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică, în anul 2017, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 110.782.632 lei.

În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

Asistența religioasă în unitățile militare, penitenciare, spitale şi așezăminte de ocrotire socială este asigurată de un număr de 511 preoți.

Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour Romania SA și constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale, a înregistrat, în anul 2017, o valoare a bunurilor donate de 1.050.000 euro. Totodată, în toamna anului 2017, Patriarhia Română a semnat un contract cu Auchan Retail Romania, pentru desfășurarea unui nou program de ajutor alimentar, denumit „Gustul binefacerii”.

De asemenea, grupul voluntarilor de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului a continuat, şi în anul 2017, programele social-filantropice demarate în anul 2013, astfel:

Campania națională „Donează sânge! Salvează o viață!” a Patriarhiei Române, care are ca scop informarea şi conștientizarea cu privire la nevoia reală de sânge pentru transfuzii din spitalele românești, precum şi creșterea numărului donatorilor de sânge din România şi îmbunătățirea stocurilor sanguine naționale, a beneficiat în anul 2017 de sprijinul a 8.500 de voluntari donatori.

Campania „Sănătate pentru Sate” a oferit asistență medicală de specialitate pentru aproximativ 7.800 persoane.

Campania „Educație şi prevenție pentru Sănătate”, care este o extensie a campaniei „Sănătate pentru Sate”, adresată în special copiilor şi tinerilor adulți, a oferit consiliere şi sfaturi pentru aproximativ 9.500 persoane din 10 județe (București, Ilfov, Prahova, Maramureș, Vrancea, Buzău, Brăila, Olt, Brașov, Cluj). De asemenea, beneficiarii au primit produse de igienă și materiale educative.( SURSA:http://basilica.ro)

Lista unităților medicale înființate de Biserica Ortodoxă Română ( aflate în evidență în anul 2017)!

1. Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” din Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
2. Centrul medical „Sfântul Spiridon Vechi”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
3. Cabinet stomatologic „Sfântul Pantelimon”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
4. Centrul socio-medical „Sfântul Dorotei”, Mănăstirea Turnu – Arhiepiscopia Bucureştilor;
5. Cabinetul medical „Sf. Cosma şi Damian”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
6. Policlinica Providența, Iaşi – Arhiepiscopia Iaşilor;
7. Spitalul Providența Iaşi, – Arhiepiscopia Iaşilor;
8. Centrul de recuperare şi îngrijire medicală „Sfânta Ana”, Iaşi – Arhiepiscopia Iaşilor;
9. Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”, Cluj – Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
10. Policlinica fără plată „Sf. Pantelimon” – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
11. Cabinetul medico-social „Sfinţii Apostoli Andrei, Petru şi Pavel”, Bistriţa – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
12. Serviciul Medical de Îngrijiri la Domiciliu „Sfântul Nectarie”, Bistriţa – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
13. Centrul de Recuperare Psiho-Neuro-Motorie pentru Copiii cu Handicap „Sf Irina”, Turda – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
14. Centrul de Recuperare Neuromotorie de tip ambulatoriu pentru adulţi, Turda – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
15. Serviciul de Îngrijiri Paliative la Domiciliu „Sfântul Nectarie”, Cluj-Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
16. Serviciul de Îngrijiri socio-medicale la domiciliu „Sfântul Vasile cel Mare”, Cluj-Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
17. Centrul Social al Parohiei “Tractorul I”, Braşov – Arhiepiscopia Sibiului;
18. Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de Tip Ambulator – Arhiepiscopia Sibiului;
19. Centrul de Îngrijire si Asistență Socială la Domiciliu, Sibiu – Arhiepiscopia Sibiului;
20. Cabinetul Medical de Medicină de Familie ,,Christiana”, Sibiu – Arhiepiscopia Sibiului;
21. „Centrul de îngrijiri social-medicale la domiciliul pacienţilor cu boli incurabile”, Protopopiatul Braşov – Arhiepiscopia Sibiului;
22. Cabinetul „Sf. Nicolae”, Brăila – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
23. Cabinetul „Sf. Spiridon şi Sf. Irina”, Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
24. Aşezământul Eparhial „Sf. Mc. Pantelimon” – Brăila, Arhiepiscopia Dunării de Jos;
25. Centrul Medical „Sf. Doctori fără de arginți Cosma şi Damian”, Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
26. Cabinetul „Acoperământul Maicii Domnului”, Brăila, Arhiepiscopia Dunării de Jos;
27. Cabinet medical – Parohia “Sfinții Împărați” Ireasca, com. Gohor, jud. Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
28. Cabinetele medicale „Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian”, Arad – Arhiepiscopia Aradului;
29. Cabinetul Stomatologic „Sf. Nicolae”, Arad – Arhiepiscopia Aradului;
30. Dispensarul medical „Sf. M. Mc Pantelimon”, sat. Zimbru – Arhiepiscopia Aradului;
31. Cabinet stomatologic la Mănăstirea Dumbrava, com. Unirea, jud. Alba – Arhiepiscopia Alba Iulia;
32. Centru social-medical rezidential vârstnici de la Hârja, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
33. Unitatea de îngrijire la domiciliu vârstnici, Hârja, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
34. Cabinet stomatologic, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
35. Cabinetul Medicina de familie „Sfântul Ierarh Luca al Crimeii”, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
36. Centru de permanență medicală, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
37. Cabinet de protezare auditivă, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
38. Cabinet de consiliere psihologică, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
39. Cabinet de logopedie „Zambetul sunetului” Sf. Proroci Moise şi Aaron”, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
40. Servicii stomatologice – un sprijin pentru bătrâni și copii ce provin din medii defavorizate, municipiul Roman –Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
41. Cabinet socio-medical stomatologic „Sf. Luca al Crimeii”, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
42. Centrul de recuperare neuro-motorie „Sf. Vasile cel Mare”, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
43. Cabinetul medical Sf. Ioan Rusu – Episcopia Giurgiului ;
44. Centrul medico social „Sf. Ierarh Nectarie” – Episcopia Devei şi Hunedoarei.
45. Centrul socio-medical „Sf. Mare Mucenic Mina” – Parohia Tătărani din Arhiepiscopia Bucureştilor;”

Vezi: http://map.patriarhia.ro/

ps. Nu cunosc autorul fotografiei, dar il/o felicit. O consider fotografia Anului!

(George Grigoriu)

mai mult
România Mare

Imagini care dor: Coposu, HUIDUIT de 1 Decembrie la Alba. Iliescu si Roman se hlizesc

coposu

Pe 1 Decembrie 1990, urmare a campaniei de manipulare si dezinformare dusa de FSN impotriva liderilor Opozitiei, Corneliu Coposu a fost huiduit de catre zeci de mii de oameni la manifestarile de la Alba Iulia.

Corneliu Coposu a incercat sa sustina un discurs in fata multimii, insa a fost puternic huiduit. Vizibil incantati, cu gura pana la urechi, Ion Iliescu si Petre Roman mimeaza ca doresc sa linisteasca multimea. Corneliu Coposu si-a sustinut cu calm discursul pana la sfarsit.

Corneliu Coposu a stat 17 ani in inchisorile comuniste. Dupa 1990 propaganda FSN, partid creat si condus de Ion Iliescu si Petre Roman, a mintit ca liderul taranist a venit din Occident ca sa vanda tara strainilor.

(aktual24.ro)

mai mult
1 2 3 5
Page 1 of 5