Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 24 august 1865, Sigmaringen, Baden-Württemberg, Germania – d. 20 iulie 1927, Sinaia, Prahova, România), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 24 august 1865, Sigmaringen, Baden-Württemberg, Germania – d. 20 iulie 1927, Sinaia, Prahova, România), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial
25 octombrie – Ziua Armatei Române, ziua de naștere a Regelui Mihai I al României
✅Ziua de 25 octombrie este o zi cu o dublă semnificație pentru România. La 25 octombrie 1921 s-a născut la Sinaia Regele Mihai I, ultimul monarh al României. A domnit de două ori, între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930 şi între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
✅În prima domnie, Regele fiind minor, conducerea țării a fost asigurată de o Regență. A doua domnie a fost marcată de uzurparea prerogativelor regale de către generalul Ion Antonescu, între 6 septembrie 1940 și 23 august 1944, iar mai apoi de către regimul comunist, după 6 martie 1945 până la abdicarea forțată din 30 decembrie 1947, urmată de un lung exil. Din 1997 Regele Mihai a putut reveni necondiționat în țară, până la sfârșitul vieții (5 decembrie 2017).
✅Regele Mihai I a reprezentat încă de la nașterea sa un simbol al speranței, al tradiției, al continuității, stabilității și progresului țării, într-o epocă de mari frământări și prefaceri atât pe plan național cât și internațional.
✅Suveranul a fost întotdeauna considerat de drept conducătorul suprem al Armatei Române, indiferent de uzurparea prerogativelor regale de către regimurile dictatoriale.
✅În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 și-au pierdut viața, aproape 60.000 au fost dați dispăruți, iar peste 330.000 au fost răniți în luptă, conform datelor Ministerului Apărării Naționale.
✅În cinstea zilei de naștere a Regelui Mihai, la 25 octombrie 1944 Armata Română a anunțat eliberarea orașului Carei, ultima localitate românească aflată sub ocupația hortistă din teritoriul de peste 43.000 de kilometri pătrați din partea de nord-vest a țării, vremelnic ocupat prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940.
✅După eliberarea teritoriului naţional, la 25 octombrie 1944, Armata României a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la marea victorie obţinută la 9 Mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.
✅Din anul 1959, în pofida asocierii inițiale cu tradiția monarhică, această zi a fost sărbătorită ca Ziua Armatei Române, în cinstea acțiunilor pe care militarii români le-au purtat în bătălia pentru Ardeal, într-un parcurs glorios dar soldat cu numeroase jertfe pe pământ românesc și, continuând, în Ungaria, Cehia, Slovacia și Austria.
✅Ziua Armatei Române este un prilej de aducere aminte a sacrificiului românilor pentru păstrarea ființei naționale, a independenței și integrității României.
Glorie eternă eroilor noștri căzuți și veteranilor, la mulți ani dragilor noștri militari! La mulți ani Armatei României!
#România #ArmataRomâniei
Autor: Petru Mazilu
Alteţa Sa Regală Principesa Muna Al-Hussein a Iordaniei va face o vizită în România. Luni, mama suveranului haşemit va fi primită la Palatul Elisabeta. Evenimentul este organizat de Casa Majestăţii Sale Margareta Custodele Coroanei.
Luni, 21 octombrie, Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei şi Alteţa Sa Regală Principele Radu vor primi, la Palatul Elisabeta, pe Alteţa Sa Regală Principesa Muna Al-Hussein a Iordaniei, mama suveranului haşemit, care se va afla într-o vizită oficială în România, a anunţat Biroul de Presă al Casei Majestăţii Sale Custodelui Coroanei.
Înaltul oaspete va sosi la reşedinţa regală la ora 14.45, a mai transmis Biroul de Presă.
Membrii ai Brigadei 30 Gardă „Mihai Viteazul” şi ai Detaşamentului de Cavalerie al Jandarmeriei Române vor participa la eveniment.
Alteţa Sa Regală Principesa Muna Al Hussein, mama suveranului haşemit, a mai vizitat România şi a fost oaspetele Familiei Regale, la Palatul Elisabeta şi la Castelul Regal Peleş, în anii 2007, 2011, 2013, 2015, 2016 şi 2017.
Bucuroși ca Principele Filip si Principesa Danica împreună cu copiii lor Stefan si Maria, fina noastră, au acceptat invitația sa faca o vizita in Romania pentru prima data.
Am fost tare emoționanți sa ii avem ca oaspeți si sa ii însoțim la Curtea de Arges, Sinaia si in capitala alături de copiii noștri.
Cu prilejul acestei vizite, Principele Filip a reluat legătura cu rădăcinile familiei lui, el fiind strănepotul Principesei Marioara.
La Curtea de Argeș, fostă capitală a Tării Românești și Reședință Mitropolitană în secolele XlV-XVI, Necropolă Regală a României este simțită legătura istorică și spirituală dintre poporul sârb și poporul român .
În Catedrală, ctitorie a Sfântului Voievod Neagoe Basarab apare pictat Sfântul Cneaz Lazăr și soția Milita a Serbiei ,datorită faptului ca Despina Milita (monahia Platonida dupa 1521) soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab era fiica lui Ioan Brancovici-urmaș al lui Durad Brancovici-urmaș al Sfântului Cneaz Lazăr.
Tot la Curtea de Argeș a pășit și a stat o perioadă de timp Sfântul Ierarh Maxim Brancovici ,mitropolit al Țării Românești după 1507 care a fost alături de Sfântul Voievod Neagoe Basarab la începutul zidirii monumentalei biserici.
După 400 de ani, în Cetatea Basarabilor, în preajma bisericii restaurate cu purtarea de grijă a Majestății Sale Regele Carol I al României și în Palatul in care Majestatea Sa Regina Elisabeta a petrecut aproape doi ani din viață (1914-1916) cu siguranță Alteța Sa Regală Principesa Maria, viitoare Regina a Serbiei, a petrecut zile memorabile.
Alina-Maria de Roumanie
Princ Filip i Princeza Danica Karađorđević
Asociatia Principele Nicolae
Principele Mihai a avut o copilărie fericită, înconjurat de dragostea familiei. La vârsta de numai 5 ani, devine Suveranul României, la decesul bunicului său, Ferdinand I. Timp de trei ani, regele-copil a domnit prin Regență, fiind însoțit în toate împrejurările de Principesa-Mamă Elena.
La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în țară și a preluat tronul. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urmă abdicarii tatălui Sau, la 6 septembrie 1940, a devenit Regele Mihai I.
Din iunie 1930, dupa plecarea mamei sale în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. A urmat cursurile unei școli organizate de Acesta la palat, alături de copii reprezentând toate colțurile țării și toate categoriile sociale. A devenit din ce în ce mai închis în sine și mai gânditor. Singurele săptămâni fericite erau cele petrecute la Florența, la mama sa.
În adolescență, Principele Moștenitor a urmat cursuri de sport și a inceput pregătirea militară. La vârsta de șaisprezece ani a devenit sublocotenent în armata română.
În timpul participării României la Cel De-al Doilea Război Mondial, Suveranul i-a îmbărbătat pe ostașii români care au luptat pentru reîntregirea țării. Nu a fost însă de acord cu depășirea liniei Nistrului. În ciuda refuzului Mareșalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotărât trecerea României alături de aliații săi tradiționali. Acest act de curaj a scurtat războiul cu 6 luni și a cruțat viețile a sute de mii de oameni.
Din 1944, Regele MIhai s-a opus din toate puterile instaurării autorității comuniste. În cele din urmă, a fost obligat să abdice la 30 decembrie 1947.
Exilul Regelui Mihai și al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nuntă din Atena. Au locuit până la sfârșitul anului 1948 la vila Sparta, locuința Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai și Regina Ana s-au mutat la Lausanne și apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.
Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie.
Familia Regală s-a întors în Elveția în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co”, la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraș de pe malul lacului Léman, la câțiva kilometri de Geneva.
În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu, a înființat o companie de electronică și de mecanisme automate denumită METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu. Familia Regală a continuat exilul pe întreg parcursul Războiului Rece. După căderea comunismului, în anul 1989, regelui i s-a interzis venirea în țara natală până în anul 1997.
După anul 2001, Regele Mihai a militat pentru intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană. Majestatea Să a încurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piață, păstrarea culturii naționale, respectarea adevărului istoric, respectarea și garantarea proprietății private, consolidarea statului de drept și a democrației în țară noastră.
Regele s-a întors la Palatul Elisabeta în anul 2001, după cincizeci şi patru de ani, în aceleaşi camere din care a plecat la 30 decembrie 1947.
Regele Mihai ne-a dat, după 1989, o lecţie de credinţă şi patriotism, precum și de destoinicie politică, ce nu seamănă cu nimic din zgomotul postdecembrist.
Regele Mihai a spus de multe ori că forţa, creativitatea şi identitatea românească au nevoie să fie unitare, că ţării noastre îi sunt necesare principiile de bază ale democraţiei, că un popor care nu îşi cunoaşte trecutul nu poate avea prezent şi viitor, că istoria nu trebuie reinventată după cum ne aranjează mai bine, că tradiţiile şi continuitatea noastră românească trebuie privite în faţă, şi nu puse între paranteze. De asemenea, Regele Mihai nu și-a iubit românii numai atunci când i-a fost la îndemână să o facă.
Lipsit de prerogativele de şef al statului, Mihai I nu a încetat să fie rege, aşa cum s-a legat în faţa celor două instanţe care au contat pentru el: naţiunea română şi Dumnezeu.
În 1997, la 30 decembrie, Regele Mihai citea un discurs în fața reprezentanților Parlamentului și Guvernului, la București, în care făcea o trecere în revistă a celor 50 de ani de exil și în care numea succesorul său dinastic. În anul 2007, la 30 decembrie, regele semna Normele Fundamentale ale Familiei Regale, care înlocuiau Statutul Familiei Regale din 1941. În anii 2008, 2009, 2010 și 2011, în ziua de 30 decembrie, regele a semnat documente de înființare a unor decorații regale, de reînființare a OrdinuluI Coroana României și de creare a Fundației Colecția Familiei Regale a României.
Dumnezeu a vrut ca regele nostru să trăiască o lungă și încercată viață. Ajuns la 95 de ani, Regele a avut, în martie 2016, o grea încercare de sănătate. Din momentul acela, Regele Mihai I nu a mai apărut în public, iar toate activitățile sale publice au fost preluate de Custodele Coroanei.
Regele Mihai a închis ochii la Aubonne, în Elveția, pe 5 decembrie 2017. Românii și-au condus regele pe ultimul drum, în ziua de 16 decembrie 2017, de la Palatul Regal din București la Curtea de Argeș, unde odihnește alături de regina sa, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.
Sursa: https://casamajestatiisale.ro/familia-regala/istorie/regele-mihai/
Data de 25 octombrie marchează o dublă însemnătate: Ziua Armatei Române, ocazie cu care cinstim sacrificiul și curajul eroilor care au apărat integritatea și granițele patriei noastre, precum și 101 ani de la nașterea bunicului meu, Regele Mihai I.
În această zi, gândurile noastre se îndreaptă către ultimul Suveran al țării, a cărui domnie a fost marcată de multe încercări. Mai mult, Regele Mihai fiind și ultimul mareșal al armatei române după Al Doilea Război Mondial.
„Nu există cinste mai mare decât să-ţi slujeşti ţara, oriunde şi oricând ţi-o cere. Aveţi drept amintire pildele înaintaşilor noştri, ale bunicilor şi străbunicilor voştri, care n-au pregetat nicio clipă să facă sacrificiul suprem pentru ţară şi Popor”, spunea Majestatea Sa într-un interviu din anul 2005.
Le vom fi veșnic recunoscători soldaților care s-au jertfit pentru țară, luptând pentru libertate și pentru dreptate. Dumnezeu să-i odihnească în pace!
ASR Nicolae al României
Am ajuns și la Năsăud cu proiectul Istoria Regalității în Școli, unde am fost întâmpinați cu o frumoasă interpretare a imnului național de către elevii Colegiului Național George Coșbuc. Ne-am bucurat să putem interacționa cu un public atât de numeros – 150 de elevi și profesori – care și-au arătat interesul pentru detaliile inedite legate de această latură a istoriei noastre. Mulțumim pentru călduroasa primire și felicitări elevilor pentru reprezentația de dans și muzică populară de la finalul vizitei.
ASR Principele Nicolae al României
Corespondenții la Londra ai televiziunilor franceze spun ceea ce cred și eu: că trebuie sa facem distincție între simpatia pentru Regina Elisabeta a II-a și simpatia pentru monarhie în Marea Britanie.
Moartea reginei este o lovitură mare pentru instituție. Sondajele arată că mai ales tinerele generații nu prea înțeleg rostul unui sistem «arhaic».
Eu le recomand să se uite în Europa și în lume și să cugete dacă sistemul republican este, intr-adevar, un sistem mai bun.
Eu sunt, cum mă știți, monarhistă. N-am fost intotdeauna, dar am devenit imediat ce am avut posibilitatea să mă informez singura.
Marcela Feraru, Paris
Deci, monarhia
Vestea decesului Reginei Elisabeta a II-a ne-a întristat profund.
În memoria Majestății Sale, Nicolae al României și soția sa, Alina-Maria de Roumanie, au scris câteva rânduri în cartea de condoleanțe deschisă la reşedinţa ambasadorului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România, Excelența Sa Andrew Noble.
Ne vom aminti mereu cu drag de cel mai longeviv monarh britanic, care a modelat istoria modernă prin bunătatea sa, prin loialitatea față de țară și prin devotamentul pentru popor.
Transmitem sincere condoleanțe Familiei Regale și poporului britanic, rugându-ne alături de ei în aceste momente dificile.
Stau pe o bancă din curtea hotelului Medieval din Alba Iulia. Recepția în onoarea prințului Mihai, botezat în Catedrala Încoronării e pe sfârșite. Se mai fac fotografii, se schimbă numere de telefon, cărți de vizită… Toate chipurile păstrează intensitatea momentului istoric trăit dimineață.
O adiere și învolburarea gândurilor mă poartă cu aproape 25 de ani în urmă, în 29 august 1997, la praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, însoțindu-l pe Regele Mihai într-o călătorie de la Sâmbăta de Sus la Prislop și la Timișoara. E momentul serii dinaintea înnoptării când se pierd contururile și, dintr-unul din cerdacurile ctitoriei brâncovene, văd topindu-se siluetele călugărilor. ”Se călătorește vara”, spune și se așează pe banca pe care stau. ”N-am mai auzit greieri de 50 de ani.” Simt cum mi se izbesc gândurile unele de altele și mă hotărăsc greu pe care să-l eliberez. ”Sire, sunt cinci ani de când, venind la mormântul Sfântului Martir Brâncoveanu din Biserica Sf. Gheorghe din București, ați semnat practic prin prezența și gestul Majestății Voastre actul final al canonizării. Ca și la Putna la mormântul lui Ștefan cel Mare. Când ați îngenunchiat la mormântul lui Brâncoveanu în aprilie 1992, la ce v-ați rugat, Sire?” I-am deslușit prin plasa înnoptării zâmbetul plin de bunătate și luminile ochilor. ”Chiar vrei să știi?! Nu m-a mai întrebat nimeni. Unii au luat-o ca pe o formalitate. Eu nu. M-am pregătit mult înainte de acest moment. Învățasem de la mama mea să mă rog mulțumind, să nu mai cer ceva. Atunci însă am cerut. Eu sunt ultimul din familia mea botezat ortodox într-o biserică din România. Și fiicele mele și nepoții sunt botezați, așa cum cerea Constituția, tot ortodox. Dar în exil s-au căsătorit cu soți catolici, cum este și Regina Ana. A suferit mult Regina că nu am putut face și o cununie catolică! Dar cât a suferit Regele Ferdinand! Încoronarea lui și a Reginei Maria nu s-a putut face în biserică. Doar coroanele și mantiile au fost sfințite în biserică. M-am rugat să nu mai existe astfel de suferințe în familia mea! Margareta, la aproape 50 de ani, nu mai poate avea copii. Nicolae are 12 ani. Poate peste ani, își va întemeia o familie în România, cu o soție ortodoxă și va avea copiii săi, botezați ortodox, în bisericile din România. Să meargă la aceeași biserică, să aibă aceleași sărbători. Uite pentru ce m-am rugat!”
Astăzi Dumnezeu a împlinit pentru a doua oară rugăciunea Regelui Mihai când s-a auzit în Catedrala Încoronării: ”Se botează robul lui Dumnezeu Mihai! În numele Tatălui, amin! Al Fiului, amin! Și-al Sfântului Duh, amin!
Text/Foto Marilena Rotaru
Împreună cu soția mea, Alina-Maria de Roumanie și întreaga noastră familie am sosit la Alba Iulia unde va fi încreștinat fiul nostru Mihai. Săvărșirea Tainei Sfântului Botez va avea loc mâine dimineață, 18 iunie, la ora 11, în Catedrala Încoronării. Cu bucurie vă anunțam că transmisia ceremoniei religioase va putea fi urmărită în direct pe aceasta pagina. Mulțumim tuturor celor care ne-au transmis calde și sincere urări!
Așa să ne ajute Dumnezeu!
NIHIL SINE DEO!
ASR Principele Nicolae al României
Foto: Doxologia.ro
Acum 227 de ani murea în inchisoarea de la Temple Delfinul Frantei, Louis XVII pentru monarhiști. Maltratat, dat în grija unei brute care l-a înnvățat să înjure și să vorbească grosolan, copilul a fost obligat să depună marturie împotriva mamei sale, Marie Antoinette acuzată, între altele, de relații incestuoase. A fost ocazia celebrului discurs (« Je fais appel à toutes les mères du monde… ») care va rămâne, probabil, unul dintre cele mai sfâșietoare strigăte ieșite din pieptul unei mame.
Au existat comploturi pentru a-l scoate din temniță și există cel puțin un fapt adevarat: scheletul copilului îngropat drept Louis XVII nu corespunde nici vârstei, nici conformației Delfinului. Deci, legendele abundă. Dar, indiferent dacă a murit sau nu în inchisoarea de la Temple, destinul lui este tragic.
Revoluția franceză a făcut crime abominabile, care atârnă mai mult în balanță decat binele pe care l-ar fi adus.
Marcela Feraru, Paris
227 ans jour pour jour, 8 juin 1795 :
« Le dauphin est mort. »
Louis-Charles de France, second fils de Louis XVI et de Marie-Antoinette, meurt à la prison du Temple.
Après la mort de son père en 1793, et suivant l’ordre dynastique, il est reconnu comme titulaire de la couronne de France sous le nom de Louis XVII.
Ceci, par les puissances coalisées et par son oncle, le futur Louis XVIII.
Par sa mère également, dès le 21 janvier 1793 lorsque dans la matinée elle entend les tambours de la prison du Temple annoncer la mort de Louis XVI.
Après son père, on arrache à Louis-Charles sa mère, elle est guillotinée huit mois après Louis XVI, en octobre 1793.
La disparition de Louis XVI et de Marie-Antoinette laisse un enfant de huit ans, coupable uniquement du fait de sa naissance.
Louis-Charles meurt en captivité à l’âge de dix ans, sans avoir régné.
L’acte de décès de Louis XVII est rédigé le 12 juin 1795 (24 prairial an III).
Un exemplaire se trouve aux Archives nationales :
« Du vingt-quatre prairial de l’an trois de la République (12 juin 1795),
Acte de décès de Louis Charles Capet du vingt de ce mois (8 juin), trois heures après-midy, âgé de dix ans deux mois, natif de Versailles, département de Seine-et-Oise, domicilié à Paris aux Tours du Temple, section du Temple, fils de Louis Capet, dernier roy des Français, et de Marie Antoinette Josèphe Jeanne d’Autriche.
Sur la déclaration faite à la maison commune, par Étienne Lasne, âgé de trente-neuf ans, profession gardien du Temple, domicilié à Paris rue et section des Droits-de-l’Homme n°48 : le déclarant a dit être voisin ; et par Rémy Bigot, âgé de cinquante-sept ans, profession employé, domicilié à Paris vieille rue du Temple n°61 : le déclarant a dit être ami.
Vu le certificat de Dussert, Commissaire de Police de ladite section, du vingt-deux de ce mois (10 juin). Officier public : Pierre Jacques Robin.
(Signé) : Lasne, Robin, Bigot. »
Illustration : Louis-Charles de France (1792), Alexandre Kucharski (1741-1819), château de Versailles.
Pour aller plus loin : Hélène Becquet, « Louis XVII », Paris, éditions Perrin, 2017.
Proiectul „Istoria Regalității în Școli” a vizitat vineri Liceul Teoretic „Dante Alighieri” din București.
Elevi de vârste diferite s-au bucurat de interacțiunea cu Nicolae al Romaniei, de la care au aflat numeroase detalii despre monarhie și proiectele Regilor și Reginelor pentru dezvoltarea țării, precum și informații legate de Familia Regală, completate cu amintiri dragi din copilărie.
Discuția interactivă a fost completată de o serie de fotografii vechi, albume, medalii și o sabie de ceremonie, totul pentru ca istoria să prindă viață în fața elevilor.
Deplasările prin țară continuă, iar luni va veni rândul elevilor din Râmnicu Vâlcea să-l întâlnească pe nepotul Regelui Mihai I.
ASR Nicolae al României