close

Social

Social

Zeci de pelerini vin de 6 ani de la peste 600 de kilometri depărtare la hramul Paraclisului CMN

biserica22

Pentru al șaselea an consecutiv, zeci de pelerini din zona județelor Maramureș și Satu Mare au participat miercuri, de sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur, la hramul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului (CMN).

Atât copii cât și adulți, îmbrăcați în costume populare specifice zonei din care provin, sunt prezenți permanent la sărbătoarea Sfântului rămas în tradiția Bisericii Ortodoxe drept „Gură de Aur”.

Miercuri, 13 noiembrie 2019, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

Episcopul vicar patriarhal a relatat credincioșilor prezenți, în cadrul omiliei rostite, viața Sfântului Ioan Gură de Aur, evidențiind lucrarea sa pastoral-misionară, pentru care a rămas în tradiția Bisericii cu apelativele „Gură de Aur” și „Ambasadorul săracilor”.

„Gură de Aur”

„El a fost numit Gură de Aur încă din timpul vieții sale, pentru talentul său, dar și pentru frumusețea și adâncimea cuvintelor sale pe care credincioșii care le ascultau le considerau cu totul cu aur”, a spus ierarhul.

Preasfinția Sa a precizat că deși predicile sfântului durau nu mai puțin de două ore și predica în anumite sărbători chiar de trei sau patru ori pe zi, niciun creștin nu pleca.

„Credincioșii mergeau acasă să hrănească copiii și se întorceau la biserică pentru a-l mai asculta două, trei ore pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Atât de frumoase, de înălțătoare, de profunde erau cuvântările sale”.

În anul dedicat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române comemorării traducătorilor de cărți bisericești, Episcopul vicar patriarhal a evidențiat importanța operei Sfântului Ioan Gură de Aur care este la îndemâna noastră, tradusă în limba română.

Cele peste 800 de cuvântări care se păstrează până astăzi, consemnate în cele peste 18 volume din cea mai prestigioasă colecție de scrieri ale părinților bisericii, sunt un adevărat tezaur duhovnicesc.

„Numai opera lui Origen din secolul al III-lea, și cea a Fericitului Augustin, contemporan cu Sfântul Ioan Gură de Aur, se apropie de acest volum impresionant de lucrări care se păstrează până astăzi”, a explicat Preasfinția Sa.

„Ambasadorul săracilor”

Predica Sfântului Ioan Gură de Aur era dublată mereu de o parte morală.

„El întotdeauna a dorit ca păstoriții săi să fie oameni care nu doar să cunoască învățătura creștină, ci să o practice, să facă din ea legea fundamentală a vieții lor, să arate această trăire în iubirea față de Dumnezeu manifestată în iubirea arătată față de săraci, de bolnavi, de străini”.

Pentru acest fapt, a subliniat ierarhul, sfântul a fost numit și „Ambasadorul săracilor” pentru că nici unei alte clase nu i-a arătat atât de multă atenție ca celor nevoiași.

La finalul Sfintei Liturghii, grupul de pelerini, printre care și numeroși copii veniți din Mesteacăn, Săliște, Borșa și Săcel, au interpretat pricesne în cinstea Sfântului Ioan Gură de Aur.

3000 de pachete, binecuvântate de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, au fost împărțite atât pelerinilor cât și muncitorilor de pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului.

(basilica.ro)

mai mult
Social

Numele Vasilica – Semnificația numelui Vasilica

Basileios

Numele de fata Vasilica, este de origine romaneasca si este forma feminina a numelui Vasile, care inseamna regal, rege, conducator.

Numele Vasile deriva din numele de origine greaca Basileios care inseamna regal, un derivat al cuvantului „basileus”, care se traduce prin rege, conducator, iar in antichitate basileul era conducatorul gintii sau al tribului, iar apoi cuvantul a fost folosit pentru a-l desemna pe suveran sau pe imparat.

Prin originea si semnificatia sa, numele Vasile era considerat derivat din cuvantul biserica dela cuvantul de origine greaca „basilike” ce la origine inseamna „regal” termen folosit in arhitectura greco-romana un edificiu public ce a fost pastrat si mai tarziu in primele secole ale crestinismului unde a devenit lacas de cult.

Numele Besileios, de unde deriva latinescul Basilius, se raspandeste in Occident sub forma Vasilios si se raspandeste o data cu noua religie. In Est numele a fost foarte popular si raspandit datorita episcopului Vasile cel Mare.

La slavi numele este foarte vechi si a fost preluat o data cu trecerea la crestinism, aici de exemplu numele Vasilii este atestat inca de la jumatatea secolului 11. Prin intermediul slavilor, numele Vasile ajunge si la noi si intra in onomastica romaneasca prin intermediul cultului sfatului Vasile.

(copilul.ro)

mai mult
Social

Numele Iohannis – Semnificația numelui Iohannis

Johanan

Iohannis vine de la Iohann, care e varianta germană a lui Ioan.

Numele de Ioan este atestat în ebraică sub forma de Johanan, nume care este la originea lui Ioan.

”Johanan este format din Jo – care înseamnă Dumnezeu şi din Hanan care semnifică a avea milă”, a spus Viorica Nişcov.

(gândul.info)

mai mult
PromovateSocial

Mâncăruri sănătoase de post, din vechile chilii mănăstireşti

pr-gatit

Există, pe lângă clasicele mâncăruri tradiţionale de post (zacuscă, fasole, paste) şi un alt fel de reţete, la fel de lipsite de ingredientele “de dulce”, dar cu o bogată aromă şi un gust inconfundabil …acestea sunt renumitele mâncăruri mănăstireşti, pregătite cu multă răbdare şi din cele mai proaspete ingrediente.

După cum bine se ştie, mănăstirile au propria grădină de zarzavaturi şi legume, din care se fac cele mai bune ciorbe şi tocăniţe, încât uneori uiţi că mănânci de post, aşa de bună e mâncarea ce le iese.

Prima pe listă: pâinea pustnicească

Acest aliment de bază al românilor – pâinea, capătă o cu totul şi cu totul altă valoare pentru cei care s-au dedicat divinităţii. Procesul de fabricaţie însă este unul foarte diferit de cel din marile fabrici de panificaţie. Mai exact, pâinea se face din făină integrală amestecată cu puţină apă, până când se formează o cocă tare. Această cocă se lasă la dospit peste noapte, în jur de 10 ore, la loc uscat şi cald.

Odată îndeplinit acest proces, nu ne rămâne decât să ne înfruptăm din pâinea rezultată, aşa cum este ea, pentru că, spun preoţii : „mulţi pustnici , ajungând să folosească pâinea coaptă, s-au îmbolnăvit, făcând carenţe de vitamine. În schimb, Sfântul Antonie cel Mare mânca o astfel de pâine pustnicească pe zi şi a trăit o sută de ani.”

Aperitive cu iz mediteraneean şi tradiţie tipic românească – bruschete cu roşii şi busuioc

Pentru a înlesni felurile mari de mâncare, este nevoie întotdeauna de o mică gustare. Acest lucru se aplică şi în cazul lăcaşurilor sfinte, unde se pregătesc fel şi fel de preparate, pe cât de gustoase, pe atât de arătoase.

Iată doar câteva idei de aperitive, bineînţeles de post:
Bruschete cu roşii – se taie roşiile proaspete în cubuleţe şi se amestecă laolaltă cu ulei de măsline, busuioc şi sare; după care se curăţă câţiva căţei de usturoi, condimentul preferat al românilor, se pisează şi se adaugă în sosul de roşii, cu care se vor unge felii de pâine prăjită în cuptor pe ambele părţi. Înainte de servire se adaugă şi roşiile cubuleţe, astfel încât pâinea să nu se înmoaie de la zeama roşiilor.
La fel se procedează şi la bruschetele cu ciuperci, cu diferenţa că ciupercile se vor căli la un loc cu ceapa şi usturoiul peste care s-a stins o cană cu vin alb.

Chifteluţe cu dovlecei – dovleceii se dau pe răzătoare şi se scurg vreme de o oră, după care se frământă cu puţină sare, piper, usturoi pisat şi pătrunjel verde. Înainte de a sfârâi în uleiul încins, chifteluţeşe se dau prin făină şi pesmet, iar după ce s-au prăjit se scot pe un şerveţel de hârtie pentru a elimina surplusul de ulei.

Nicio masă fără zeamă!

Cam acesta e dictonul după care se ghidează cei din mănăstire. Ciorba e nelipsistă din meniul de primăvară, iar postul Paştelui este un prilej nemaipomenit de a detoxifia corpul prin acţiunea numeroaselor legume şi verdeţuri din grădina mănăstirească.
Cartofii, ciupercile, fasolea verde, urzicile, sfecla, loboda, ştevia…acestea sunt doar câteva din ingrediente-cheie folosite în renumitele supe şi ciorbe mănăstireşti.

Secretul acestora constă în călirea tuturor legumelor într-o tigaie încăpătoare, după care se toarnă apă cât să le acopere, sare după gust, borş făcut în chilie şi multă verdeaţă (mărar, pătrunjel, leuştean, cimbru etc.) pentru a încânta receptorii olfactivi şi pentru a bucura privirea cu un verde sănătos de primăvară.

O altă zeamă delicioasă este supa cremă de conopidă, o bunătate ce merită savurată în fiecare zi, nu doar în post. Pentru a face această supă acasă, aveţi nevoie de: o conopidă medie, o rădăcină de pătrunjel, un morcov, o ceapă, trei cartofi, un ardei gras, o legătură de pătrunjel sau mărar, chimen, sare, piper şi o ceaşcă de ulei.

Se prepară astfel: conopida se taie bucăţi si se îndepărtează cotoarele, după care se lasă în apă rece cu sare timp de 15 minute. Legumele se taie cubuleţe şi se pun la fiert într-o oală de 2 l de apă, iar conopida se fierbe separat în altă oală. Când toate legumele sunt fierte, se strecoară de apă şi se fac piure. Apoi, se mai căleşte puţină ceapă, se adaugă piureul obţinut, condimentele şi se adaugă treptat supa în care au fiert legumele, lăsând încă 15 minute pe foc. La final se pune verdeaţă din belşug.

Felul principal – renumitele mâncăruri scăzute la tuci

Măicuţele au un har aparte de a face din nimica toată o adevărată artă culinară. Dacă laşi pe mâna lor câţiva cartofi şi o mână de usturoi sau ceapă, te vei trezi că nu te mai ridici de la masă până nu cureţi de tot farfuria.

Ceaunul de tuci este principalul actor în acest peisaj. Nicio tocană nu iese la fel de bună fără acest obiect ţărănesc, în care bunicii, ţin minte, ne fierbeau lapte prospăt de vacă peste pojghiţa aia delicioasă de mămăligă arsă. Sau când ne bubuiau floricele de porumb uscate în baia de unt. Parcă simt că papilele îmi sunt transpuse în acea vreme. Ce gust, ce miros!

…Dar, revenind la post. Tocana mănăstireasă presupune o bogăţie de legume fierte cu grijă în vasele grijite şi împovărate de negura timpului din chilii. Ardeii kapia, vinetele, ceapa, rosiile, ardeiul iute si cel gras, usturoiul, piperul si sarea nelipsita fac parte din acest peisaj feeric al aromelor.

Pentru o tocăniţă ca la carte, iată ce trebuie să faceţi: se coc ardeii şi vinetele, după care se curăţă de coajă. Vânăta se lasă la scurs câteva minute, timp în care se căleşte usturoiul şi roşiile curăţate de coajă. În vasul de tuci se pun cartofii cubuleţe, ardeii copţi mărunţiţi, vinetele tocate, ceapa, sarea, piperul şi, neapărat, un pahar de vin alb şi apă caldă cât să cuprindă toată compoziţia.
Vasul se lasă la cuptor pentru ca toate ingredientele să fiarbă în tihnă şi să aibă vreme să îşi lase aromele în sos, iar la final se pune pătrunjel verde tocat mărunt, pentru a da o aromp de prospeţime mâncării.

O altă reţetă faimoasă şi delicioasă deopotrivă este orezul cu spanac. Aveţi nevoie de: 1 kg de spanac, 200 gr de orez, 2 cepe, 1 căpăţână de usturoi, puţin ulei şi sare.

Mod de preparare: orezul se lasă la înmuiat în apă rece, iar spanacul se curăţă şi se spală în mai multe ape, după care se fierbe timp de 8 minute. Apoi este scos şi lăsat la scurs, iar când se răceşte se toacă mărunt. Ceapa măruntă se pune la călit în puţin ulei încins, până devine aurie, după care se adaugă orezul şi spanacul, lăsîndu-se încă 15 minute la fiert. După toată această tevatură, se adaugă usturoiul şi se dă vasul la cuptor pentru 10 minute. Rezultatul este spectaculos!

Amatorii de sarmale au la dispoziţie cel puţin 3 reţete prin care îşi pot satisface pofta: sărmăluţe cu orez şi ciuperci, cu legume tocate şi aromate cu mentă sau sarmale cu porumb şi morcov. Toate sunt o alternativă delicioasă la tradiţionalele sarmale cu carne de porc, greoaie pentru stomac, banale şi atât de nesănătoase.

Sursa: csid.ro

(surplusdesanatate.info)

mai mult
Social

N-am zis-o io, ci ei

Cismigiu

N-am zis-o io, ci ei.

Fusei în Cișmigiu, la microbiști, la o partidă de table, d-alea de „frizerie”, că „table lungi” – ca la vapor, cum joacă turcii la Stanbul și grecii la Pireu și Salonic – nu știu ăia și le-am uitat și io.

Luai pulsu’ națiunii de la babaroase și îmi ieși de-o jucărică.

Enjoy, acilea, dacă n-aveți 2,8 lei să luați ziarul de pe tarabă, săracilor 🙂


Verdictul microbiștilor din Cișmigiu: „Neamțu’ o să câștige, da’ n-are niciun merit!”

Agora din „Colțul Microbiștilor”, din parcul Cișmigiu, aproape de Schitu Măgureanu și puțin înainte, pe mâna stângă, cum vii dinspre Primăria Capitalei, e un mini-parlament civic din care s-ar putea selecta unii miniștri mai buni decât cei pe care i-am avut și îi avem.

Printre zornăitul zarurilor la jocul de table, aranjatul pieselor de rummy și o sorbitură, două, din sticluțele de cocârț ieftin camuflate în buzunare, microbiștii, mai toți ajunși la vîrsta senectuții – fie că-s steliști, dinamoviști sau rapidiști – au păreri, convingeri și concluzii de oameni înțelepți. Aici nu contează că ești profesor, medic, inginer, sculer-matrițer, instalator sau boschetar. Dar, ca în orice „meritocrație”, în Cișmigiu, la masa de joc rămâne întodeauna cel care căștigă, iar looser-ul se ridică și face loc altui jucător. În „Colțul Microbiștilor” nu există moțiuni de cenzură.

„Grecii sunt deștepți. Nu fac nimic, sunt datori vînduți și o duc bine!”

„Nu se minte! Nu se minte! Totul’ este ca-nainte!”, râde Ernest Nagy, de 70 de ani, fost tehnician la IRUC Pipera și dinamovist înfocat, care tocmai e pe val la o partidă de table.. Zice că toată lumea se aștepta la o finală Iohannis-Dancilă: „În turu’ doi o să învingă Iohannis, categoric! Veorica și pesedeu’ n-are cu cine să facă alianță să câștige. Cât despre guvernu’ ăsta și alegeri anticipate, vedem la primăvară, că e belea dacă umblă la pensii, salarii și dacă o să umfle prețurile la alimente și uitilități”. Dumitru Constantin, de 80 de ani, fost lăcătuș în construcții, căruia îi zice lumea, nu se știe de ce, nea Florică, se oftică grav când îi face prepoinentul o „poartă-n casă” după un „șase-șase” de generic: „Nu l-am suferit niciodată pe neamțu’ ăsta! Te uiți la el ce grandoman e! Cum, mă, să vezi cum merge țara și tu să dai cu bățu’ prin gard? România e o colonie, că la noi comandă toată lumea din toată lumea”. Se scarpină sub bască și concluzionează, firesc: „Grecii au fost mai deștepți. Au mărit salariiile și pensiile, nu fac mai nimic, sunt datori vânduți, da’ trăiesc bine”. Apoi, cade în regresie și povestește de bombardamentele americanilor din ’44, când el avea doar cinci ani, și chiar dacă era război mondial se trăia mai bine ca acum.

Cum o să piardă liberalii pentru liberalizarea pesedistă

În dezbatere intervine și tâmplarul Ion Tudose, de 72 de ani, stelist pînă la capăt, dar care, paradoxal, zice că ține și cu Dinamo, așa, ca echipa a doua. „Barna ar fi putut să iasă pe locul doi, da’ l-a afectat chestia aia cu fondurile europene. Paleologu e el băiat deștept, da’ a greșit, că a fost perceput ca omu’ lu’ Băsescu, iar Cumpănașu s-a băgat ca musca’n curu’ calului!”, completează tabloul scrutinului nea Ion. „Toți e o apă și-un pământ. Toți promite, zice și nu face. Pesedeu’ a mai dat la pensie. Ăștia nici n-au venit bine că vor să ți-o taie”, se bagă-n vorbă un chibiț cam de aceeași vârstă.

Nea Ion e imperturbabil în raționamentul său: „Să vezi acu’ cum o să ne ia la puricat pe toți cu ajutoarele de încălzire. Că vor să de subvenția numai’ la unii, nu la toți. Și o să piardă liberalii pe liberalizarea prețurilor la gaze propusă de pesediști”. Scuipă cu ciudă.

Radiografie politică de jucători de rummy

La o masă alăturată e o partidă de rummy încinsă. Constantin Ștefănescu, de 71 de ani, fost profesor de istorie militară zice și el că se aștepta la deznodământul ăsta: „Paleologu o fi el băiat deștept, dar reprezintă o cauză urâtă, a lu’ Băsescu, care a fost o deziluzie. Barna n-a venit cu o ofertă concretă, Diaconu îmi place – că-l cunosc personal – dar fără sprijinul unui partid puternic n-a putut face mare lucru, Cumpănașu a apărut de nicăieri și o să dispară ca un nimeni și Cataramă n-are nicio credibilitate”. Ignoră zornăitul babaroaselor din jur și o dă pe fotbal: „Aici mai avem speranță. E în creștere. Naționala de tineret are potențial. S-a văzut asta. Și nici n-am știut că Mirel Rădoi nu ia bani de la FRF. Bravo lui”.

O altă partidă de rummy de top a strâns mai mulți chibiți la altă masă. La întrebarea cum vede situația țării între cele două tururi de scrutin un nene cu ochelari fumurii, căruia lumea îi spune dom’ profesor, „gigulantizează” zarurile și se enervează: „Unde m-ai găsit, frate, că și-așa declar opt în loc de unu!”. Ușor-ușor, se dă pe brazdă: „În turu’ doi n-are nicio șansă Dăncilă! Tot Iohannis iese, că neamțu’ e mai bine pregătit, are anvergură internațională și prezență fizică. Dar cu siguranță și serviciile și-au băgat nasul, ca și data trecută, și nimeni n-a avut curaj să conteste. Paleologu o fi el o prezență plăcută, că a învățat ceva cît a stat prin Franța, da n-a avut nicio șansă”. Din spate mi se șoptește: „E deștept, că a fost profesor de fizică”.

„«Mandolină» o să ne dea «măciuci»!”

Nea Costel, de 71 de ani, rapidist din născare și fost muncitor la fosta uzină „23 August” e sceptic: „Cu ăștia, liberalii, nu facem nimic. Au și început să se plângă că n-au nimic. Că n-au nici sedii. Vai de capu’ lor… PSD-ul ne mai dădea ceva la pensii și anu” ăsta și ălălalt și ăștia o să ne dea «măciuci». Ce să ne dea altceva «Mandolină» ăsta?”.

Panait Ușurel, la 89 de ani, e decanul de vârstă al tablagiilor din Cișmigiu. Avea zece ani în 1940 și-și aduce aminte cum evreii li se luau locuințele erau puși să măture pe străzi. Apoi, face o parabolă: „Neamțu’ ăsta a retrocedat casele sașilor și au ajuns la el”. Al moș îl ia în tărbacă: „Îi mai dăm și noi o bucată de pîine să aibă după ce bea coniac Alexandrion . Se tachinează între ei precum copiii. Nea Ușurelu îl înjură de mamă și-i zice că-l lasă însărcinat dacă mai deschide gura.

Guvernul din Cișmigiu

În „Colțul Microbiștilor” din Cișmigiu șahul nu prea se mai joacă. Tablele și rummy-ul sunt la putere. „Au murit mulți. Nu e lună să nu se mai ducă vreun șahist. Asta e”, suspină unul dintre veterani care amestecă în palme zarurile. Le aruncă mută piesele și adversarul i-o dă cotită: „Puteai să fugi. N-ai vrut să fugi. Ai luat-o acu’”. Un nene serios, cu pălărie, costum și pardesiu, care vrea să rămână anonim, conchide: „Deocamdată, noi, aici, în Cișmigiu, n-am făcut nciun Guvern. Dar, sigur, am avea aici miniștri mai buni. Că am știi să conducem. Asta cu pregătirea politică mă lasă rece”. Apoi, se mai gîndește un pic, și mai înmoaie verdictul: „Bine, și aici trebuie făcută o mică selecție, că ne cunoaștem…”.

(Mihnea-Petru Parvu – evz.ro)

mai mult
Social

Oamenii de știință despre impactul schimbărilor climatice asupra siguranței alimentare și oceanelor

Flooded street

Cercetători ONU în domeniul climei au prezentat, miercuri, deputaților europeni noi dovezi cu privire la modul în care schimbările climatice afectează producția de alimente și oceanele.

Două rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) au arătat mai clar legătura dintre schimbările climatice și agricultură, precum și impactul schimbărilor climatice asupra oceanelor și calotelor glaciare. Rapoartele IPCC au fost prezentate deputaților europeni de la comisiile pentru mediu, dezvoltare și pescuit miercuri, 6 noiembrie.

Producția de alimente și schimbările climatice

Profesorul Jim Skea a spus că schimbările climatice agravează degradarea terenurilor, lucru care la rândul său afectează infrastructura și mijloacele de trai ale oamenilor. O mai bună gestionare a terenurilor poate ajuta la combaterea schimbărilor climatice, dar trebuie să fie completată de alte acțiuni, a adăugat dumnealui.

Dr. Jean-François Soussana a menționat că sistemul alimentar cauzează între o cincime și o treime din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la oameni. În același timp, schimbările climatice afectează siguranța alimentară prin reducerea producției de grâu și porumb. Dumnealui a avertizat că, în viitor, stabilitatea aprovizionării cu alimente va continua să scadă, odată cu intensificarea evenimentelor meteorologice extreme.

21-37%

emisiile antropice totale de gaze cu efect de seră ce provin din producția, transportul, procesarea și distribuția alimentelor (estimare).

Topirea ghețarilor, creșterea nivelului mărilor și oceanelor

Potrivit oamenilor de știință, creșterea nivelului mării se accelerează, în principal datorită topirii mai rapide a gheții din Groenlanda și Antarctica.

Conform Prof. Hans-Otto Pörtner, se estimează că nivelul mării va crește cu aproximativ 5 metri până în 2300. În plus, în oceanele încălzite, viața marină are acces la mai puțin oxigen și mai puțini nutrienți, acest lucru reprezentând un risc pentru siguranța alimentară și comunitățile dependente de fructe de mare. „Pentru a minimiza severitatea impactului schimbărilor climatice, contează orice încălzire, fiecare an, fiecare alegere și, cel mai important, politicile și societatea”, a spus dumnealui.

Rapoartele IPCC
  • Grupul interguvernamental privind schimbările climatice este organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea riscurilor activității umane asupra încălzirii globale
  • în august, a prezentat un raport asupra schimbărilor climatice și terenurilor, iar în septembrie, unul asupra oceanelor și criosferei în contextul schimbării climei
  • rapoartele sunt cele mai recente contribuții științifice la summit-ul ONU pentru climă (COP25) de la Madrid din decembrie.

(europarl.europa.eu)

mai mult
PromovateSocial

Candidează la Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni

Premiu

Ai între 16 și 30 de ani și lucrezi la un proiect de dimensiune europeană? Candidează la Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni și ai șansa de a câștiga fonduri pentru acesta.

Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni, organizat de către Parlamentul European și Fundația Internațională pentru Premiul Internațional Charlemagne din Aachen, este acordat în fiecare an proiectelor europene realizate de tineri care au o puternică dimensiune UE. Pentru ediția din 2020 a premiului te poți înregistra între 6 noiembrie și 31 ianuarie.

Premiul

Cei trei câștigători vor fi selectați dintre 28 de proiecte desemnate de către juriile naționale din toate statele membre UE. Laureatul Premiului I va primi 7.500 de euro, cel al Premiului al II-lea 5.000 de euro și cel al Premiului al III-lea 2.500 de euro.

Reprezentații celor 28 de proiecte câștigătoare la nivel național vor fi invitați la ceremonia de decernare, care va avea loc în mai 2020 la Aachen.

Regulile

Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

  • promovează înțelegerea europeană și internațională
  • favorizează dezvoltarea unui simț comun al identității și integrării europene
  • servesc drept model pentru tinerii care locuiesc în Europa
  • oferă exemple practice de europeni care trăiesc împreună ca o singură comunitate.

Dacă ai întrebări ne poți contacta la ECYP2020@EP.europa.eu

Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni 2019

În 2019, Premiul I a fost acordat unei emisiuni radio pentru studenți și tineri profesioniști – „Europhonica IT”. Premiul al II-lea a fost acordat proiectului finlandez „Cetățenia ta europeană”, prin care oamenii pot afla lucruri despre procesul de luare a deciziilor la nivel UE și despre culturile europene. Premiul al III-lea a fost acordat organizației „Musulmani împotriva antisemitismului” din Austria. Citiți mai multe despre câștigători aici.

Social media

Participă la discuție pe social media folosind hashtag-ul #ECYP2019.

Calendar
  • lansarea Premiului: 06.11.2019
  • data limită pentru candidaturi: 31.01.2020
  • selecția laureaților naționali de către jurii naționale: 20.03.2020
  • ceremonia de decernare, la Aachen, Germania: 19.05.2020

(europarl.europa.eu)

mai mult
PromovateSocial

Ce semnifică poziția degetelor de la mâna preotului când binecuvintează

inchinare

În toate icoanele bizantine, mâna dreaptă a Mântuitorului este ridicată spre a binecuvânta. Acest gest îl întâlnim și la preoții ortodocși care, în cadrul slujbelor bisericești, îi binecuvântează pe cei prezenți, obiectele de cult pe care le folosesc sau darurile aduse spre sfințire.

Așezarea degetelor mâinii drepte a celui care binecuvântează nu este întâmplătoare – ci formează monograma lui Iisus Hristos: IC XC. Astfel, degetul arătător indică litera „iota”, adică „I”; degetul mijlociu, prin arcuire, se aseamănă literei „sigma”, adică „C”; degetul inelar, încrucișându-se cu degetul mare, formează litera „hi”,adică „X”; tot prin arcuire, degetul cel mic formează litera „sigma”, adică „C”.

Orice binecuvântare dată de către preot ori de către sfinții din icoane ne trimite cu gândul la Mântuitorul Iisus Hristos, căci de la El vine binecuvântarea peste toată făptura. Preotul însuși mărturisește, în cadrul Sfintei Liturghii, atunci când binecuvântează oamenii adunați în Sfântul Locaș, că binecuvântarea pe care o dă nu este a lui, ci a Lui Dumnezeu: „Binecuvântarea Domnului să fie peste toți, cu al Său Har și cu a Sa iubire de oameni!”.

(Pr. Cristian Preda)

mai mult
Social

Aseară, ora 22, b-dul Magheru

Magh1

Un fel de titlu: „Sunt Bogdan de la Circulatie. Pastrati distanta de 50 de metri fata de locul infractional”. Si imi pune mana in piept impingandu-ma.

Joi, 31 Octombrie, ora 22.00, Bulevardul Magheru, langa MacDonald.

Accident langa trecerea de pietoni, pe sensul dinspre Universitate spre Piata Romana. Un tip loveste violent o masina condusa de o femeie care franase brusc. Botul masinii tipului se face praf, iar el ramane in masina, blocat de airbagul frontal. Habitatul se umple de fum. Cineva deschide poritiera din dreapta, eu trec pe partea soferului sa vad ce face. Fum gros. Deschid portiera. Soferul, oarecum buimac, se uita la mine. Un destept de pe trotuar urla la mine „Nu-l misca. Sa nu aiba ceva la coloana”. Nu-l misc. Omul iese singur.Se clatina putin, dar zice ca e OK. La cealalta masina, femeia care conducea este afara. Pare in regula. O intreb si zice ca da. Se apasa pe gat, in spate. Cervicalul a fost solicitat. Fac fotografii, desigur. 5-6 cadre. Lumea buluc, pe trotuar. Realizez ca nu suna nimeni la Urgente. Sun eu la 112. Trec de operatoare si descriu politistului de la capatul firului ce s-a intamplat, atat cat am vazut eu, si descriu scena. Dau date obiective despre starea soferilor Ii spun politistului sa scurteze dialogul. „Sper ca deja aveti un echipaj pe drum”, ii zic si inchid.

Un Einstein inalt de pe trotuar, cel cu geaca kaki, in poze, care face semn ca, va spun eu, as fi nebun ca am sunat la 112, sare la mine. „Domne’! Dumneata nu cunosti legea. Ca daca se lovesc usor doua masini nu trebuie chemat nimeni” Ma cert rau cu el.

Intre tip apare o masina de Jandarmerie, una de Politie rutiera si o autospeciala de pompieri. Einstein in geaca kaki imi zice” Uite! Vezi cati au venit ca ai sunat tu? Sa vezi cum platesti tu toata operatiunea”. Mai fac un efort si ii spun desteptului ca eu am sunat la 112 sa le spun ce s-a intamplat, in ce stare sunt soferii si cum se prezinta masinile.”Nu eu am dat ordin sa vina pompierii, jandarmii si politistii de la circulatie!”. Ma agit degeaba. Tipul era prieten cu soferul din spate si ii era teama sa nu fi baut ala ceva.

Continui sa fac fotografii. Un politist inalt, brunet, cu barba tipa la mine sa parasesc locul si sa circul. Nu-l bag inseama. Cu un picior sunt pe trotuar, cu altul, pe carosabil. „N-ai auzit ce-am zis?”, insista polistul si vine la mine, imi pune mana in piept si ma impinge ferm pe trotuar.

„Ce faceti aici?”, ma intreaba. „Imi fac treaba!”, zic. „Ce treaba?”. Omul, curios. „Sa fac fotografii. Sunt ziarist in exercitiul functiunii”, ii spun. Sta cateva secunde sa proceseze noua informatie. „Va rog sa va departati de campul infractional!” „Pai, sunt pe trotuar” Ii zic. Tipul in uniforma insista: „Stiti care e distanta la care trebuie sa stati fata de campul infractional?” Hopa, imi zic! Gagiul ma ia cu manualul. Eu, sincer: „Stiam, dar am uitat”. „50 de metri”. imi spune. Ma umfla rasul. „Dar trece atata lume pe trotuar”, ii zic. „Suntem la 10 metri de Mac. E full”. Da a lehamite din mana si imi intoarce spatele. Din acel moment stau cu aparatul numai pe el. Se enerveaza si se intoarce la mine. „Va rog sa-mi dati buletinul”, zice. Eu:”Numai daca va prezentati!” „Sunt agent Bogdan de la Circulatie”. Mai, sa fie, imi spun. „Bogdan e prenumele, presupun” „Nu. E numele”. Rad din nou. Bogdan chiar m-a inveselit. Mai fac doua fotografii, il salut si pe Einstein in geaca kaki si plec. Pe Magheru nu te plictisesti niciodata!
Diana Sarca, Lena Mitroi

Fotografii: Cristian Botez

mai mult
PromovateSocial

Ar trebui ortodocşii să serbeze Halloweenul?

halloween2

De ceva vreme, în România, la fel ca în majoritatea ţărilor europene a pătruns tradiţia celebrării Halloween-ului, o „sărbătoare” cu profunde accente anticreştine.

În acest sens, vă prezentăm trei motive pentru care creştinii ortodocşi nu trebuie să marcheze această sărbătoare păgână care înregistrează o popularitate crescândă în rândul românilor.

  1. Tradiţia de Halloween îşi are originea în adorarea păgână a spiritelor şi a unui zeu celtic al morţii, străină de cultura, credinţa şi spiritualitatea românească.

Într-un articol publicat în Ziarul Lumina, Pr. Nicolae Achimescu explică faptul că Halloweenul „îşi are originile într-o sărbătoare păgână, respectiv în sărbătoarea celtică a recoltei şi a Anului Nou, Samhain”.

„Noaptea de dinaintea Anului Nou era un timp intermediar, în care ce a fost vechi a trecut şi ceea ce este nou încă n-a sosit. În această noapte, graniţa dintre lumea celor vii şi a celor morţi putea fi traversată. Acum, magia şi ritualurile religioase aveau o eficienţă sporită. Spiritele morţilor puteau accede, în această noapte, spre lumea celor vii”, menţiona pr. Nicolae Achimescu.

  1. Halloween-ului promovează sub masca divertismentului cultul morţii, personificarea morţii şi a forţelor răului, aceasta fiind în contradicţie totală cu natura şi menirea Bisericii.

„Această zi sau această practică a îmbrăcării, a exchivării corpului uman de la frumuseţea cu care Dumnezeu l-a înzestrat şi până la a se schimonosi, din păcate, chipul pruncilor cu tot felul de idei din ce mai de care mai năstruşnice, de la spiriduşi, vrăjitoare şi până la scheletice figuri ale morţilor este ceva anticreştin”, declara în anul 2016 pentru Adevărul pr. Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic Ortodox din Botoşani.

  1. Tradiţiile prilejuite de Halloween au un efect negativ asupra copiilor.

Patriarhia Română şi-a manifestat solidaritatea cu părinţii îngrijoraţi faţă de organizarea în tot mai multe instituţii publice de învăţământ din România (de la grădiniţe până la liceu), a unor serbări de Halloween.

Într-un comunicat de presă emis în anul 2014, Biserica evidenţia că „în ultimii ani în şcolile româneşti sunt tot mai des organizate o serie de activităţi pe tema nonviolenţei, însă la astfel de manifestări ca cea de Halloween, sub pretextul distracţiei, elevii sunt invitaţi şi chiar îndemnaţi la practici oculte şi la adoptarea unui comportament nefiresc, adesea violent”.

(basilica.ro)

mai mult
Social

Învățați-vă copiii

halloween

Învăţaţi-vă copiii să iubească România şi tradiţiile ei care ne fac cinste ca popor în lume.

Manifestările de Halloween nu le ajută la nimic.

(Cătălin Daniel Manole)

mai mult
PromovateSocial

Ilham Tohti este laureatul Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2019

Ilham

Ilham Tohti, un economist care luptă pentru drepturile minorității uigure în China, este laureatul Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, acordat de Parlamentul European.

Câștigătorul a fost ales de liderii politici ai Parlamentului pe 24 octombrie 2019.

Anunțând laureatul, președintele Parlamentului, David Sassoli, a declarat: „Sunt foarte încântat să anunț că Parlamentul European l-a ales pe Ilham Tohti laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire. Tohti și-a dedicat viața luptei pentru drepturile minorității uigure din China. În ciuda faptului că este un susținător al moderației și împăcării, a fost condamnat la închisoare pe viață, în urma unui proces spectacol, în 2014. Prin acordarea acestui premiu, îndemnăm cu tărie guvernul chinez să îl elibereze pe Tohti și cerem respectarea drepturilor minorităților în China.”

 

Despre laureat

Ilham Tohti este un susținător al dialogului și cere implementarea legilor privind autonomia regională în China. În 2014, a fost condamnat la închisoare pe viață în urma unor acuzații legate de separatism. În ciuda acestui fapt, rămâne un susținător al moderației și împăcării. Din 2017, peste un milion de uiguri au fost închiși într-o rețea de lagăre de internare.

 

Ceremonia acordării Premiului

Premiul, constând într-un certificat și 50.000 de euro, va fi acordat în cadrul unei ceremonii în Parlamentul European, la Strasbourg, pe 18 decembrie 2019.

 

Finaliștii

Pe lista finaliștilor au mai fost trei apărători brazilieni ai drepturilor omului și un grup de studente din Kenya. Și aceștia au fost invitați la ceremonia de la Strasbourg din decembrie.

 

Despre Premiul Saharov

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, numit astfel în onoarea fizicianului și disidentului politic sovietic Andrei Saharov, a fost acordat anual din 1988 persoanelor și organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.

Anul trecut, premiul a fost acordat regizorului ucrainean Oleg Sențov.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Social

Ariciul – Sfătuitorul lui Dumnezeu. Este un semn bun dacă o familie de arici se stabilește pe lângă casa ta

arici

Puțini sunt cei care știu că aricii sunt sanitari naturali de neînlocuit pe lângă fermele și grădinile particulare. În meniul acestora intră o mulțime de insecte și dăunători care anual le aduc pagube însemnate proprietarilor.

Ariciul este unul dintre cele mai folositoare animale pentru agricultură. Un singur arici curăţă grădina de insecte dăunătoare, consumând doar într-o noapte circa 200 grame de larve, gândaci şi alte insecte.

Încă din Antichitate este considerat un semn bun dacă o familie de arici se stabilește pe lângă fermă. Și nu numai pentru că se zice că servește ca un talisman aducător de noroc. Acest animal insectivor reprezintă pentru fermieri o adevărată bijuterie. Asta deoarece meniul său include foarte mulți dăunători. Cărăbuși, greieri, gândaci de la sol, larve de țânțari, viermi care atacă plantele, melci, omizi, acești dăunători formează cea mai mare parte a raționului lor alimentar. În total, aricii folosesc în alimentație aproximativ 250 de specii de insecte.

Este de remarcat că aricii, din cauza sensibilității lor scăzute la otrăvuri, pot mânca chiar și insecte otrăvitoare, care nu sunt atinse de nimeni altcineva. Încă în meniul lor mai intră șerpi, broaște, rozătoare. Deși aricii nu sunt într-atât de agili pentru a prinde șoareci, știu însă foarte bine cum să le găsească cuiburile și să le distrugă.

Aricii au un oarecare grad de imunitate naturală împotriva muşcăturilor şerpilor veninoşi, la noi în ţară fiind cei mai mari duşmani ai viperelor. Secretul constă într-o proteină din musculatura lor, denumită erinacină. S-a constatat că aricii pot rezista la o doză de până la 5 grame de cianură de potasiu, o cantitate uriaşă pentru un animal de talia ariciului.

Prin natura lor, masculii sunt extrem de egoiști și își apără cu încăpățânare teritoriul. Excepție fac doar pentru femele, atunci când sunt în perioada de împerechere.

Fermierii știutori i-au considerat dintotdeauna buni vecini, i-au hrănit la distanță și în niciun caz n-au îndrăznit să-i ucidă. Aricii iubesc să se stabilească în jurul fermelor. Slăbiciunea lor este laptele. Au un simț ascuțit și atunci când vine vremea mulsului se ascund prin colțuri în așteptarea că pe podea s-ar putea vărsa câteva picături de lapte. Dacă aveţi arici în grădină şi vreţi să le lăsaţi hrană pe timpul nopţii, lăsaţi-le fructe, carne sau nuci. În niciun caz lapte sau produse lactate. Deşi le place mult laptele, s-a dovedit că le produce invariabil o formă de diaree severă sau chiar moartea.

Fermierii care vor să dezvolte afaceri eco ar trebui să se gândească în serios la arici. Pentru a-i atrage, este necesar de creat condiții de viață adecvate. În grădină ar trebui de păstrat un loc în care niciodată să nu se facă lucrări agricole, iar solul să nu fie prelucrat. Cel mai bine ar fi ca acest spațiu să reprezinte o bandă verde în jurul (sau în fundul) grădinii ocupată de garduri vii. În aceste locuri izolate femela poate găsi un loc liniștit, unde să-și facă cuib și să crească puii. Este foarte important de știu că, dacă, din neatenție, atingeți sau stricați cuibul, femela nu se mai întoarce niciodată înapoi, iar puii sunt sortiți pieirii.

Aricii au nevoie, de asemenea, de condiții pentru iernat. Se are în vedere că locul unde își au cuibul nu trebuie lăsat în bătaia ninsorilor și a vântului. În acest scop le puteți face o doseală improvizată din niște crengi, lemne, strujeni sau frunzele copacilor. Important este să nu le stricați adăpostul lor natural.

Ariciul este unul dintre animalele care îşi petrec iarna hibernând. Înainte de hibernare, care începe de obicei din luna octombrie (sau chiar septembrie, dacă toamna s-a dovedit aspră în anul respectiv), ajunge să-şi dubleze greutatea prin acumulări de grăsime.

Încă din perioada verii mănâncă în exces pentru a intra în condiţia optimă care să-i permită să hiberneze până în lunile martie-aprilie, când redevine activ. Hibernarea are loc într-o vizuină subternă, la adăpost de gerul şi viscolele iernii. Culcuşul ariciului este întotdeauna căptuşit cu un strat gros de frunze uscate, cu rol izolator. Vizuina sa este deosebit de curată, ariciul fiind un iubitor de curăţenie. Atunci când intra în starea de hibernare profundă, toate funcţiile fiziologice ale organismului său îşi încetinesc considerabil ritmul.

Ca orice animal care iarna hibernează, aricii trebuie să acumuleze din timp un strat frumos de grăsime. Ar fi bine ca toamna (octombrie, noiembrie) să le aruncați câte ceva de mâncare la distanță, nuci, cereale, fructe, etc.

Imediat după ieşirea din hibernare, aricii au un singur lucru în cap: sex!

Împerecherea are loc în lunile aprilie-mai, iar gestaţia la aricii româneşti este de 25-28 zile. Rezultatele apar sub forma a 2-7 pui, care nu depăşesc 5 cm lungime, cu trupuşoarele acoperite de peri fini şi moi, care se vor transforma ulterior în ţepii caracteristici.

La mai puţin de o lună de la venirea lor pe lume, puii încep să exploreze împrejurimile, urmându-şi mama în peregrinările ei. La trei luni sunt independenţi, dar vor deveni maturi sexual abia peste un an de zile.

Întrebarea cumva comică despre “cum fac sex aricii“, fără ca masculul să se rănească în spinii de pe spatele femelei, şi-a găsit răspunsul în urma studiilor şi experimentelor de laborator. În momentul copulării, penisul mascului, care este situat în centrul abdomenului, nu este deloc rănit în timpul procesului, deoarece femela îşi întoarce foarte mult coada şi bazinul în sus.

Ariciul – Sfătuitorul lui Dumnezeu

Prezent în multe basme şi poveşti, ariciul, ca personaj, ascunde de fapt mistere mult mai vechi, fiind regăsit în numeroase mituri şi legende cosmogonice. Ocupând un loc de seamă în mitologia persană, ariciul apare şi în tradiţiile popoarelor turcice din Asia Centrală.

Potrivit descopera.ro, în miturile noastre primordiale, ariciul participă alături de Dumnezeu (Fârtat) şi Diavol (Nefârtat) la urzirea lumii. Iată-l propulsat în rolul de “inginer” al Creaţiei. La fel ca în cazul miturilor primordiale indo-europene, asiatice sau chiar africane, ariciul este şi la noi un purtător al inteligenţei creatoare supreme şi chiar al unei etici surprinzătoare. El este cel care pune ordine în succesiunea zilelor şi preîntâmpină incestul Soarelui cu Luna, izbăvind astfel lumea proaspăt făurită de greutatea unui păcat primordial.

Descoperim aşadar ariciul implicat în rolul neaşteptat de ajutor al lui Dumnezeu în procesul urzirii lumii. Ba chiar, în unele mituri, Dumnezeu greşeşte Facerea Lumii, sau este în lipsă de inspiraţie. Salvarea vine de la meticulosul şi inteligentul arici care, prin intermediul a diferiţi soli animalieri (cel mai adesea, albine), vine cu soluţiile potrivite pentru terminarea Lumii.

Îl găsim şi în rolurile de mediator între zi şi noapte, între pământ şi apă, între suprafaţă şi adâncime, între ordine şi haos, între normă şi abatere, acţionând asemenea unui catalizator pentru armonizarea contrariilor şi normalizarea ritmurilor Firii.

Ca orice divinitate precreştină telurică, ariciul este stăpân şi paznic al bogăţiilor pământului. Împarte acest rol cu şarpele dar, spre deosebire de reptila care doar păzeşte comorile, ariciul este păstrătorul tainei unui dar al elementului pământ. Este vorba de o plantă magică, ce poate să învingă bolile şi moartea, ba chiar şi uneltele şi tehnologiile create de oameni. Aceeaşi plantă are darul de a deschide uşile Raiului, iar singur ariciul este cel care-i ştie taina.

Cu sau fără simbolismul său fascinant, ariciul rămîne acelaşi spiriduş al toamnei, a cărui apariţie ne încântă privirea şi ziua.

Iubiţi-l şi ocrotiţi-l ori de câte ori îl întâlniţi!

(authenticmagazin.com)

 

 

mai mult
Social

Candidatul la presedintie Theodor Paleologu lanseaza ideea revenirii la monarhie – surse

THP

Theodor Paleologu lanseaza in programul sau ideea ca Romania sa revina la monarhie. In document, prezidentiabilului PMP se bazeaza pe trei piloni: „Educatie”, „Performanta”, precum si „Siguranta si respect”.

„In mandatul meu, imi propun sa redau substanta functiei prezidentiale si sa reprezint cu adevarat interesele natiunii. In primul rand, consider necesara revizuirea actualei Constitutii, care creeaza blocaje in activitatea statului.

Actualmente, un presedinte ales prin vot universal numeste prim ministru, dar nu il poate demite in chip simetric. Trebuie sa lansam o dezbatere nationala despre tipul de regim pe care il dorim.

Cu aceasta ocazie, voi lansa in dezbaterea nationala si chestiunea monarhiei, amanata de 30 de ani. Ce ne dorim: o republica prezidentiala, o republica semi-prezidentiala fara actualele blocaje constitutionale, o republica parlamentara, o monarhie constitutionala?”, potrivit programului sau de prezidentiabil, obtinut de Mediafax.

Teodor Paleologu isi propune si o reforma in invatamant. Prezidentiabilul PMP vrea cresterea alocarii de fonduri catre Ministerul Educatiei pana la cel putin 6% din PIB, eliminarea invatarii mecanice si dezvoltarea gandirii creative.

Cele 10 initiative tactice pe care Theodor Paleologu se bazeaza pentru a-si indeplini viziunea sunt:

„1. Reforma in educatie trebuie sa inceapa cu cadrele didactice: prin formarea si actualizarea stilului de predare in asa fel incit acesta sa cultive autonomia intelectuala, morala si profesionala a elevilor si studentilor, prin cresterea remunerarii cadrelor didactice si prin definirea unor standarde de calitate relevante.

2. Stimularea libertatii si competitiei prin reducerea si simplificarea reglementarilor pentru acreditare atat la nivel preuniversitar cat si universar.

3. Clasificarea universitatilor in functie de performanta academica si concentrarea finantarii pentru cercetare si dezvoltare pe universitatile performante.

4. Constituirea unui corp voluntar de profesori-misionari pentru clasele 1-8, remunerati corespunzator, care sa deserveasca zonele defavorizate.

5. Consultarea cu mediul privat si cu societatea civila in vederea constituirii unui plan de sustinere si dezvoltare a institutiilor scolare din zonele defavorizate economic.

6. Desfiintarea inspectoratelor scolare in scopul depolitizarii invatamantului si infiintarea unor directii regionale ministeriale care sa se concentreze pe politici publice si controlul standardelor de calitate.

7 Dezvoltarea unei retele de licee profesionale specializate in calificarea fortei de munca si conectate la realitatile pietei, cu cifre de scolarizare si specialitati stabilite prin consultare cu patronatele.

8. Reformarea invatamantului primar in scopul eliminarii invatarii mecanice si al dezvoltarii gandirii creative, gandirii critice si capacitatii de dezbatere prin invatare experientiala.

9. Cresterea progresiva a alocarii de fonduri catre Ministerul Educatiei, pana la cel putin 6% din PIB, asigurandu-se totodata un echilibru intre cresterea remunerarii cadrelor didactive, ameliorarea infrastructurii si investitia in cercetare si dezvoltare.

10. Cresterea semnificativa a numarului de burse acordate de catre statul roman tinerilor din Republica Moldova”.

Prezidentiabilul PMP vine cu 10 initiative si pentru „O Romanie performanta”, printre acestea regasindu-se depolitizarea institutiilor statului, diminuarea birocratiei excesive si constituirea unei comisii independente de analiza a sistemului medical.

„1. Depolitizarea institutiilor statului prin stabilirea nivelului functiilor care sunt oniect al numirilor politice, care sa se faca exclusiv la nivelul ministrilor, secretarilor de stat si consilierilor acestora. limitarea numprului secretariatelor de stat a numprului consilierilor de ministri si secretari de stat.

2. Asigurarea reala, nu doar la nivel de promisiuni, a predictibilitatii si continuitatii legislative necesare unui mediu de afaceri performant.

3. Inucurajarea libertatii economice prin inlocuirea reglementarilor abuzive cu cele utile, clare, cat mai aproape de necesitatile socio-economice ale tarii, diminuarea birocratiei excesive, bazata pe nepotism si pe relatii conditionate politic.

4. Respectarea fara exceptii a criteriilor de numire prin concurs a managerilor companiilor cu capital majoritar de stat, a cadrelor de conducere din politie, a sefilor directiilor descentralizate ale ministerelor, scolilor si spitalelor.

5. Verificarea printr-un mecanism obiectiv a lucrarilor de doctorat ale persoanelor care ocupa functii de conducere in aparatul de stat si indepartarea din functii a celor care au plagiat.

6. Promovarea unei legi noi privind organizarea si functionarea sistemului de sanatate prin care sistemul sanitar sa fie centrat pe nevoile cetateanului. Constituirea unei comisii independente de analiza profunda a sistemului medical, cu scopul gasirii de solutii pentru eficientizarea si modernizarea sistemului de sanatate publica si diminuarea coruptiei (de exemplu parteneriatul public-privat).

7. Dezvoltarea unei strategii nationale si regionale de sustinere a industriilor viitorului: informatie tehnologica, cercetare si dezvoltare, inovatie, bazata pe resursele mane disponibile la nivel national si in diaspora.

8. Dezvoltarea unui program de urgenta pentru utilizarea prioritara a fondurilor europene si a creditelor pe termen lung de la Banca Europeana de Investitii pentru dezvoltarea rapida a retelei de autostrazi, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, portuare si aviatice existente.

9.Dezvoltarea unui program de urgenta pentru utilizarea prioritara a fondurilor europene si a expertizei tehnologice din sectorul privat pentru digitaluzarea si automatizarea sistemelor de administratie publica si pentru interconectarea bazelor de date. Reluarea programului de creditare World Bank acordat pentru modernizarea ANAF.

10. Restabilirea echilibrelor macroeconomice astfel ca pana in anul 2024 Romania sa mentina deficitul bugetar sub 3% si indeplinirea criteriilor pentru trecerea la moneda Euro. In cazul indeplinirii criteriilor, consultarea Bancii Nationale, a mediului de afaceri si a societatii civile in vederea aderarii la politica monetara unica”, sunt initiativele propuse de Theodor Paleologu in pilonul meritocratiei si performantei.

Pentru „Siguranta si respect”, candidatul PMP propune revizuirea Constitutiei in vederea acordarii unor puteri sporite presedintelui, astfel incat acesta sa poata dizolva Parlamentul, sa inlocuiasca prim-ministrul si sa convoace alegeri anticipate. Totodata, el vrea reducerea numarului de parlamentari la 300, potrivit referendumului consultativ din 2009.

Cele 10 initiative din programul sau de guvernare pentru „Siguranta si respect” sunt:

„1. Revizuirea Constitutiei in vederea acordarii unor puteri sporite presedintelui, astfel incat sa dispuna de mijloace pe masura mandatului primit prin sufragiu universal (dizolvarea Parlamentului, inlocuirea prim-ministrului, convocarea de alegeri anticipate). Reducerea numarului de parlamentari la 300 si dezbatere publica privind tipul de parlament (monocameral sau bicameral) si forma de guvernamant (republica sau monarhie).

2. Cresterea capacitatii de lupta impotriva crimei organizate, a evaziunii fiscale, a coruptiei generalizate prin cresterea nivelului de pregatire a institutiilor de implementare a legii, plecand de la premisa ca institutiile vor actiona cu deplina respectare a drepturilor fundamentale.

3. Reformarea serviciilor secrete prin adoptarea unor legislati care vizeaza activitatea acestora: legea privind activitatea de informatii si contrainformatii, legile de organizare si functionare a SRI si SIE, legea privind statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii.

4. Consolidarea unui parteneriat intre Guvern si culte pentru asumarea unui rol crescut al cultelor in asistenta si ingrijirea batranilor si minorilor orfani, abandonati sau proveniti din familii dezorganizate.

5. Cresterea treptata la 2,5% din PIB a bugetului destinat armatei pentru dotarea cu armament performant si organizarea unui minim antrenament civic, militar si de prim ajutor pentru situatii de criza.

6. Sustinerea continua a interesul Romaniei de a intra in spatiul Schengen, plecand de la premisa ca sunt indeplinite conditiile tehnice; protejarea, atunci cand va fi cazul, a cetatenilor romani aflati in spatiul Uniunii Europene. Romania va promova de asemenea ideea crearii unei Agentii de Informatii Antiteroriste, avand ca misiune prevenirea actelor de terorism pe teritoriul Uniunii Europene.

7. Sustinerea unei politici comune la nivelul Uniunii Europene in materie de relatii externe, fiscalitate, imigratie si securizare a frontierelor externe, astfel incat Europa sa conteze cu adevarat alaturi de Statele Unite, Federatia Rusa si China.

8. Sustinerea neconditionata a consolidarii relatiilor politice dintre SUA si Uniunea Europeana; sustinerea respectarii angajamentului cu tarile membre NATO si UE sa finanteze cheltuieli militare cu minimum 2% din PIB; promovarea unui acord intre SUA, China si Federatia Rusa privind neproliferarea Fortelor Nucleare Intermediare.

9. Acordarea sprijinului politic si tehnic pentru implementarea obligatiilor ce decurg din Acordul de Asociere la UE pentru Republica Moldova; interconectarea infrastructurii rutiere si feroviare, dar si a retelelor de energie.

10. Informarea cetatenilor in privinta efectelor crizei climatice si incurajarea initiativelor economice care vor sustine surse alternative de energie. Protejarea bogatiilor naturale ale tarii si sprijinirea luptei imporiva fraudei de mediu”.

(ziare.com)

mai mult
Social

ORTODOXIA ASIGURA SANATATEA VESNICA (SFINTENIA) 14

ic7722

DIETOTERAPIA – AUTOBUCATARUL ALIMENTELOR 2

Orice Aliment care îşi distruge „Forma” începe să „moară”, proces ce are loc prin zisa „oxidare-înnegrire”, care provoacă tocmai distrugerea „enzimelor vitale”. De aici grija de a se „opri oxidarea”, fapt încercat prin diferite modalităţi (adausuri chimice, vitaminice, alte sortimente adjuvante). Se ştie că Uleiul face întrucâtva această oprire.

Noi am descoperit că Făina de Grâu (cereale în general) şi cea obţinută din Seminţe Uleioase, precum şi cea din Boabe Leguminoase, împiedică foarte mult oxidarea, şi, mai mult, „înlesnesc” procesul „Dospirii”, care generează, încă o dată mai mult, o „Re-vitalizare”. Și Făinurile se oxidează dacă sunt măcinate de prea mult timp, dar ele păstrează încă o acţiune „anti-oxidantă” faţă de altele. Aşa noi recomandăm ca la orice amestec să se pună imediat puţină „Făină integrală” şi „Seminţe uleioase” (nuci, alune, seminţe de dovleac, râşnite proapăt).

Dospirea se face foarte simplu.
Orice Sortiment, ca şi orice amestec, după mărunţirepreparare (cu ceva lichid), se lasă un timp la „auto-fermentare-alcalinizare”. Căldura favorizează acest proces.

Cerealele şi Legumele să nu fie prea mult „Dospite”, dar „Boabele leguminoase” (soia, fasolea, mazărea, năutul, bobul, lintea) trebuie intenţionat mai mult dospite, că au o „tărie toxic-contrară” (ce doar prin fierbere şi dospireautofermentare mai mare se neutralizează).

De nu se „acresc bine” prin Dospire, Boabele Leguminoase să mai fie lăsate încă un timp şi apoi pot fi mâncate. Se începe cu mici cantităţi, mărindu-se progresiv, după cum suportă fiecare.

Pâinea Pustnicească din Grâu nu se Dospeşte decât puţin, ca să se folosească direct (că de se acreşte prea tare nu se mai poate mânca goală). Pentru Lapte şi Supe-Ciorbe, ca şi pentru Sosuri, e bine ca Pâinea Pustnicească să fie şi mai tare Dospită-acrită, ca să nu se mai folosească altă acritură străină (ce strică).

Pr. Ghelasie Gheorghe

(Cătălin Rusu)

 

mai mult
Social

Nu te descuraja niciodată, că Dumnezeu nu ne părăseşte

Preoti

Părintele Lavrentie era întotdeauna foarte optimist, iar noi deseori cădeam în deznădejde.

Odată, văzându-mă supărată, mi-a zis: „Bă tată, să-ţi povestesc ceva. La începutul călugăriei mele eu aveam un duhovnic în Ardeal. Şi când mă duceam la el eram cătrănit aşa cum eşti frăţia ta acum, pentru că, la început, în mănăstire era greu, erau multe probleme şi nu ştiam cum să le rezolv. Şi cum stăteam eu aşa supărat în tren, vine la mine un om şi-mi zice: „Părinte, părinte, cu noi e Dumnezeu, părinte, cu noi e Dumnezeu”.

Cum am auzit acest cuvânt, soră Măria, odată m-am luminat şi m-am liniştit. Păi da, aşa e, cu noi trebuie să fie Dumnezeu, cu noi fiii Bisericii. Dacă nu e cu noi Dumnezeu, atunci cu cine e? Aşa că nu te descuraja niciodată, că Dumnezeu nu ne părăseşte.

Părintele Stoica Toma

Extras din „Părintele Lavrentie de la Fariseni” – Mărturii, Ed. Electus 2004, pag. 77

(ganduridinierusalim.com)

mai mult
1 2 3 19
Page 1 of 19