close

Magna Europa

Magna Europa

IN HOC SIGNO VINCES!

sigla1

Sub acest semn învingem!…

IN HOC SIGNO VINCES!…

Am constatat, prin bună-voia Diaconului Chad Andrew Lyon din Lincolnshire că logo-ul nostru seamănă izbitor de mult cu cel al Orthodoxy in Britain, ceea ce ne onorează şi ne obligă să dezvoltăm această colaborare ortodoxă europeană şi mai ales monarhistă (pentru că, nu-i aşa?, MONARHIA SALVEAZĂ ROMÂNIA!… Oricum numai Monarhia se grefează pe Biserică) pentru că LTCOR Blejoi a făcut multe activităţi cu preoţii ortodocşi din cadrul Mitropoliei pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi Insulele Britanice…

NIHIL SINE DEO!…

(Bogdan Costin Georgescu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Creștinătatea celtică

bis217

Fondată de Sf. Columba (sec. VI) pe insula Iona, în largul coastelor scoțiene, mânăstirea aceasta vădește vitalitatea creștinismului galo-celtic. Deși am vizitat, în Irlanda, principalele mânăstiri din acea perioadă înfloritoare (contrastând cu situația anarhică a creștinismului latin continental), nu am ajuns la Iona, unde actuala comunitate asumă un credo “ecumenic”.

(Teodor Baconschi)

Pr Jonathan Hemmings are o evlavie deosebită pentru Sf Columban… Căruia i se alătură sfinţi mari ai creştinismului celtic, Sf Beda Venerabilul, Sf Chad, Sf Eduard Confesorul, culminând cu Sf Patriciu cel Mare “al Irlandei”…

(Bogdan Costin Georgescu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Ce cărți joacă România în conflictul proiectat de Rusia la Marea Neagră

mn

Palatul Victoria a aprobat după lungi tergiversări Acordul româno-ucrainean vizând cooperarea militară. Ar urma o ratificare grăbită a Parlamentului, pe fondul manevrelor militare ale Rusiei la granița cu Ucraina.

România a păstrat aparențele în raporturile cu Ucraina din ultimii ani, dar cele două țări nu au reușit să-și depășească nevrozele istorice: procesul de la Haga, în urma căruia majoritatea resurselor de gaz din Marea Neagră au revenit României a produs traume în imaginarul colectiv ucrainean, la fel cum teritoriile românești rămase în urma celui de-al Doilea Război Mondial la Ucraina suscită încă emoții.

După anexarea Crimeei, România a condamnat acest rapt, a trimis echipament ușor în zona Donbas și și-a asumat în interiorul NATO conducerea Grupului pentru apărarea cibernetică a Ucrainei. În același timp, Bucureștiul a evitat ani de zile să ajute Ucraina cu gaz și nu a reușit să negocieze drepturi suficiente în favoarea minorității române din Bucovina de Nord, un subiect complicat care a rămas deschis.

România a susținut deci Ucraina în momentele dificile, chiar dacă fără un entuziasm special. Totuși în Noua Strategie de Securitate (Human Security—the State’s Security), publicată în septembrie 2020, Ucraina nu include România printre statele de care are nevoie să fie în parteneriate apropiate, cu toate că cele două au o frontieră lungă de aproape 700 de km, iar în Marea Neagră stau față în față cu același inamic. Documentul menționează o „cooperare extensivă” cu SUA, Marea Britanie, Canada, Germania și Franța, apoi îi enumeră pe partenerii strategici: Azerbaidjan, Georgia, Lituania, Polonia și Turcia.

Cu toată timiditatea sa tradițională și antipatia ascunsă, România își dorește o Ucraină puternică și stabilă. Chiar dacă, deocamdată, nu spune nimic despre peisajul războinic din Marea Neagră, Bucureștiul are tot interesul să susțină Kievul, declarativ și practic.

Presiunea trupelor rusești la frontiera cu Ucrania s-a accentuat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat pe 25 martie 2021 Strategia militară a țării sale, care “va contribui la realizarea integrării Ucrainei în NATO”. Documentul menționează că Federația Rusă „continuă să fie inamicul militar” al Ucrainei, și „agresorul” ei, fiindcă ocupă „temporar” teritoriul Republicii Autonome Crimeea și teritorii din regiunea Donbas, folosind „în mod sistematic mijloace militare, politice, economice, informațional-psihologice, spațiale, cibernetice și de altă natură” împotriva „suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”. Pentru a demonstra toate temerile oficialilor ucrainieni, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse i-a transmis Kievului că orice încercare de aderare la NATO ar putea pune sub semnul întrebării existența Ucrainei ca stat.

Înainte de această Strategie militară, Zelenski a inițiat pe 11 martie Platforma Crimeea, dedicată „încetării regimului de ocupație și de reintegrare a Crimeei” prin mijloace „diplomatice, militare, economice, informaționale, umanitare”. Acestei ofensive strategice, dar pașnice, Rusia îi răspunde cu o mobilizare armată nemaivăzută în ultimii 20 de ani. În Marea Neagră, unde are deja o flotă puternică, dotată inclusiv cu submarine purtătoare de armament nuclear, vor veni nave de război din Baltica și din Caspica. Între 50.000 și 80.000 de militari ruși au fost trimiși la granița cu Ucraina și în Crimeea, potrivit statisticilor Kievului.

Ministrul Apărării de la Moscova, Serghei Şoigu, a anunțat marți că două armate și trei unităţi aeropurtate au fost mutate la granița vestică a Rusiei pentru „exerciţii”, ca reacţie la activităţile „ameninţătoare” ale NATO. De asemenea, au fost alertate și trupele din Transnistria, unde în mod oficial se află 1700 de militari ai Grupului Operativ al Trupelor Ruse. De la Tiraspol la frontiera cu Ucraina sunt 13 km și nu se cunoaște capacitatea reală a contingentului rusesc.

În Marea Neagră echilibrul e schimbător. Rusia are de partea ei suficient armament și destui soldați pentru a fi stăpână pe situație. Statele Unite au trimis două nave militare, care vor trece de Strâmtorile Bosfor și Dardanele în aceste zile, dar care pot rămâne doar până la începutul lunii mai în Marea Neagră, potrivit Convenției de la Montreux. Ankara se declară de partea Ucrainei, iar soldații ucraineni folosesc drone militare turcești în Donbas. Cu toate acestea, presa proguvernamentală turcă are comentarii antiamericane și atrage atenția că Turcia trebuie să păstreze cheile Strâmtorilor doar pentru ea și să nu deschidă porțile pentru SUA. În 2008, în războiul de cinci zile ruso-georgian, Ankara a blocat intrarea în Marea Neagră a vaselor americane. Întreg balansul din Pontul Euxin ar putea schimba poziția dilematică a Turciei, membră NATO, dar aflată într-o intimitate periculoasă cu Rusia. Dacă Ankara se întoarce cu fața spre Alianța Nord Atlantică, Marea Neagră ar putea să nu mai fie un lac rusesc.

Mai există, însă, și alte mijloace de descurajare, după cum sugerează un diplomat ucrainean: eliminarea Rusiei din sistemul internațional de plăți bancare SWIFT, sau un ultimatum din partea Germaniei, că va opri construcția gazoductului Nord Stream 2, dacă Moscova nu-și cheamă trupele înapoi.

Aflată în vecinătatea zonei fierbinți a Mării Negre, România nu spune nimic, nu are nicio idee și, poate, chiar dacă ar avea ar continua să tacă mâlc: să nu deranjeze, să nu greșească, să nu iasă în evidență, dar în același timp, să fie bine poziționată. Bucureștiul știe înaintea tuturor că nu va fi un casus belli, ci doar o încercare a Rusiei de a provoca NATO.

(dw.com)

mai mult
Magna EuropaPromovate

„Înălțarea” Sfintei Cruci la noua biserică românească din Torino

Inaltarea-crucii-Orbassano

Parohia românească „Sfântul Emilian” din Orbassano-Torino își construiește biserică nouă. Sâmbătă s-a ajuns la momentul montării turlei și a crucii de pe biserică.

„În mijlocul Postului Mare, la înaintea-prăznuirii scoaterii Sfintei Cruci, celei de viață Făcătoare a Domnului în mijlocul bisericii, astăzi din mila Domnului am înălțat Sfânta Cruce, cu turla, pe Biserica din Orbassano, în văzul, mângâierea, apărarea, spre mântuirea sufletului și ajutorul tuturor celor ce o vor cinsti, se vor închina ei, amintindu-și de Cel ce a îndurat pe Cruce cele mai chinuitoare pătimiri cu putinţă şi moartea cea mai de ocară, Domnul nostru Iisus Hristos”, a declarat Pr. paroh Eugen Bînzari.

Momentul a fost filmat și publicat pe contul de Facebook al parohiei:

Parohia „Sfântul Emilian din Durostor” din Orbassano a fost înființată în anul 2016. Construcția bisericii a început în septembrie 2019, piatra de temelie fiind sfințită de Arhiereul vicar Atanasie de Bogdania.

Crucea așezată sâmbătă pe turla bisericii din Orbassano a fost sfințită în urmă cu două săptămâni.

(basilica.ro)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Traducătoarea română Arina Stoenescu a câștigat premiul Academiei Suedeze de Carte pentru Copii

A.Stoenescu

Arina Stoenescu este laureata de anul acesta a premiului Eldsjälspriset, acordat de Academia Suedeză de Carte pentru Copii. În motivarea deciziei sale, juriul Academiei a precizat că traducătoarea „muncește neobosit dincolo de granițele lingvistice și culturale, cu o abilitate specială de a transforma idei în realitate”.

Arina Stoenescu s-a născut în anul 1969, în București, dar este stabilită din 1987 în Suedia. Acolo, s-a dedicat pasiunii sale pentru istoria cărții și a tipografierii, lucrând inclusiv la o lucrare de doctorat pe acest subiect: „Tipografiere și politică în România comunistă 1948-1989”.

În 1991, a fondat micro-editura – Pionier Press, dedicată cărților bilingve pentru copii și tineret. Printre titlurile publicate de micro-editură se numără, de pildă, „Lacrima/Tåren”, ediție română-suedeză, „La est de est/ Dongjjokeseo Dongjjokeuro”, ediție română-coreeană sau „Kärlek”, ediție engleză-română, respectiv engleză-suedeză.

Mai mult decât atât, anul acesta, Institutul Cultural Român de la Stockholm a colaborat cu traducătoarea stabilită în Suedia în cadrul proiectului „Citim împreună cu Harap Alb – Lecturi digitale de cărți pentru copii și discuții despre literatură pentru copii”, care a adus laolaltă și alte nume din spațiul literar românesc, cum ar fi Svetlana Cârstean sau Gabriella Eftimie.

Prin proiectele în care se implică, Arina Stoenescu își propune să aducă mai aproape cultura suedeză și cea română, dar și să elimine prejudecățile conform cărora autorii de literatură pentru copii le-ar fi inferiori celor care scriu pentru un public matur.

Într-un interviu acordat publicației România Liberă, în 2017, ea afirma chiar că „rolul unui autor de carte pentru copii este, poate, mai important decât al scriitorului care se adresează adultului, pentru că în copilărie se formează viitorul cititor. Dacă nu citești în copilărie, șansele de a citi la maturitate scad.”

Tocmai pentru a stimula apetitul pentru lectură al celor mici, laureata premiului Eldsjälspriset a inițiat în București și Biblioteca Romilor pentru Copii, alături de scriitoarea suedeză Gunilla Lundren, profesorul britanic de studii romani Thomas Acton şi jurnalistul suedez de origine romă Fred Taikon.

În plus, și-a propus să deschidă „Casa cu povești Harap Alb”, inspirată de modelul suedez Junibacken, din Stockholm. Pentru realizarea acestui proiect, Arina Stoenescu lucrează cu Asociația Harap Alb.

Din 1990, Academia Suedeză de Carte pentru Copii acordă an de an premiul Eldsjälspriset „unei persoane sau grup de persoane care, cu entuziasm și energie deosebită, a lucrat activ pentru a aduce copiii și tinerii în contact cu literatura de calitate sau care, într-un fel sau altul, a contribuit la trezirea interesului și înțelegerii lor asupra importanței limbii”.

(Alina Cristea – culturaladuba.ro)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Emil Cioran, personaj de benzi desenate în Franța

cioran-benzi-desenate

Ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, semnaleză pe Facebook apariția unor benzi desenate în Franța despre Emil Cioran, „devenit cel mai mare stilist al limbii franceze, după Paul Valéry”, după cum scrie în prefața cărții. Desenele lui Patrice Reytier sunt grațioase și delicate, Cioran e îngândurat, aproape totdeauna singur printr-un Paris pustiu, de toamnă, notează Luca Niculescu.

Redăm mai jos integral postarea pe Facebook

Emil Cioran, personaj de benzi desenate. Zilele acestea a apărut în Franța o BD despre celebrul filozof român, „devenit cel mai mare stilist al limbii franceze, după Paul Valéry”, după cum scrie în prefață.

Îl vedem pe Cioran plimbându-se printr-un Paris gol (ce asemănare cu timpurile noastre!), un personaj delicat, fragil, gânditor si, evident, pesimist. Merge din Jardin du Luxembourg la Tuileries și din Cartierul Latin în Père Lachaise. Pe fiecare pagină sunt câte trei desene, ilustrarea unui aforism.

„În muzică și în poezie, tot ceea ce nu te sfâșie e inutil sau vulgar”, spune Cioran în fata unei bănci goale. Sau, plimbându-se printr-un parc: „ne reîmpăcăm cu poezia de fiecare dată când nu ne putem gândi decât la noi înșine”.

(g4media.ro)

 

mai mult
Magna EuropaTradiții

MARTISOR – Symbole du printemps en Roumanie

Martisor22

Les Roumains et les Moldaves célèbrent le 1er Mars l’arrivée du Printemps, par la fête de « Mărţişor » (prononcer martzichor, nom populaire du mois de Mars), dont l’origine remonte au temps des Daces et des Romains. Le 1er Mars (martius en langue latine), premier jour du vieux calendrier romain on célébrait « Matroualia », la fête dédiée au dieu Mars, la divinité des forces de la nature, du printemps et de l’agriculture.

 

Ainsi, pour fêter la victoire du printemps dans sa guerre contre l’hiver, les filles et les femmes reçoivent des « mărţişoare», des amulettes de porte-bonheur, considérées comme une expression de l’unité des contraires: printemps-hiver, lumière-ombre, fertilité-stérilité. En Bucovine, par contre, ce sont surtout les hommes qui reçoivent de la part des femmes des « mărţişor», ce symbole du printemps et porte-bonheur.

Le « mărţişor » se porte attaché à la poitrine tout au long du mois de mars, après quoi, dans la plaine roumaine, la tradition veut qu’il soit suspendu à un arbre fleuri, dans l’espoir que toute l’année sera fleurie. Ce mărţişor est une fine ganse formée de deux fils tressés, l’un blanc et l’autre rouge, auxquels on attache une petite figurine – un cœur, une lettre, une fleur, un fer à cheval, un trèfle à quatre feuilles ou bien d’autres petits objets stylisés – qui joue le rôle de porte-bonheur. De nos jours, le mărţişor prend aussi la forme de petites broches garnies du même fil blanc-rouge ou bien des petits bracelets qui sont portés à la main par les femmes.

Les fils rouge et blanc mêlés représentent les deux saisons qui s’entremêlent encore. Le rouge c’est l’hiver (peut-être parce qu’on y fait rougeoyer l’âtre), tandis que le blanc signifie le printemps dont le symbole est le perce neige, le premier qui annonce le retour de la nature à la vie.

Les roumains et les moldaves attachent beaucoup d’importance à cette tradition ludique qui inonde les villes de petits comptoirs ambulants qui vendent des « mărţişor » fabriqués surtout à la main par des artistes et artisans.

Dans la tradition populaire, il y a plusieurs légendes concernant l’origine du « mărţişor », dont les plus connues sont la légende de la fée Printemps et la légende de Baba Dochia.

La légende de la fée Printemps

Il y a fort longtemps, un 1er Mars, un beau perce-neige, blanc et gentil, sortit de dessous la neige dans la forêt. Le vent d’hiver le vit, se mit en colère et déclencha une tempête de neige sur la fleur. Le gentil perce-neige mordu par le froid cria…  La bonne fée du Printemps entendit la fleur sangloter et lui demanda: « – Pourquoi pleures-tu ? », « – Je suis couvert de neige et meurs de froid », répondit le perce-neige.

La fée du Printemps ôta la neige sur la fleur. Tandis qu’elle faisait cela, elle se blessa au doigt contre un petit caillou tranchant caché à coté du perce-neige. Son sang tomba sur la racine de la fleur, la réchauffant, et le perce-neige revint à la vie. Une autre goutte de sang tomba sur les pétales qui devinrent rouges. Aussitôt un autre perce-neige, blanc, poussa à coté de lui. C’est ainsi que les deux inséparables clochettes, rouge et blanche, devinrent à la fois le symbole du printemps, de l’amour et de l’espoir, symbole appelé « Mărțișor ».

Baba Dochia et Mărțișor

Une autre légende, aux multiples versions, est celle de la méchante sorcière Dochia qui envoie sa bru laver un manteau au torrent glacé. La pauvre jeune fille obéit, mais plus elle lavait le manteau, plus il devenait noir. Désespérée, elle se mit à pleurer. Soudain, un homme nommé Marţişor, doté de pouvoirs, apparut et demanda pourquoi elle pleurait. Il lui offrit une fleur aux pétales rouges et blancs, lui conseillant de laver le vêtement encore une fois et de rentrer ensuite à la maison. Et le miracle eut lieu ! Lorsque la jeune fille regagna sa maison, le manteau était blanc comme la neige. La vieille Dochia, quand elle vit au retour la fleur dans les cheveux de la fille, elle crut le printemps revenu et partit dans la montagne avec son troupeau et ses 12 manteaux. Après quelques jours de temps doux, quand elle enleva l’un après l’autre ses manteaux, le mauvais temps fut de retour et le gel la transforma en pierre. La vieille Dochia symbolise l’hiver, ou l’année qui meurt après avoir retiré ses 12 manteaux. Ce conte met également en garde contre le « faux printemps » des premiers jours du mois de mars.

Ce résumé vous est offert par le Cabinet d’avocats GRUIA DUFAUT
qui vous souhaite un Printemps ensoleillé !

(lepetitjournal.com)

mai mult
CreștinătateMagna Europa

NEDUMERIRE

EasternChristians

 

Nici măcar NU ştiu DE CE trebuie să postez asta pe Facebook!…

Oricum, nu interesează pe nimeni cine şi cum se mai interesează de Ortodoxie!…

Iată că Institutul Max Planck, de Antropologie Socială!… Nici nu mă mai interesează “serioşii” din cercetarea academică de tip FIELD WORK!… Vorbeşti, oricum, cuvinte complicate!.. Dar eu NU postez doar pentru chibiţi, ci pentru cei care ştiu cu “ce NU se mănâncă astea”!… Antropologia este grea!… Ea nu ESTE PENTRU ORICINE!… Eu postez DOAR pentru cunoscători!…

Recomand această carte, un corpus de analize extrem de serioase, editori fiind Chris Hann şi Hermann Goltz, doi remarcabili cercetători de la Max Planck!… Ideea este că în timp ce nişte neterminaţi din presa românească se balivernizează amplu pe probleme de Biserică, iată cum cercetători serioşi din Occident spun altceva despre CREŞTINISMUL RĂSĂRITEAN!… Amin!… Şi cercetez deplin!…

(Bogdan Costin Georgescu)

mai mult
CreștinătateMagna EuropaPromovate

Povestea Părintelui Andrei Dosoftei și a primei biserici românești din Scoția | INTERVIU

Pr6157

De Crăciun, 25 decembrie 2020, s-a slujit pentru prima dată în primul lăcaș de cult al românilor din Scoția, la Dundee, unde este paroh Părintele Andrei Dosoftei. 

Absolvent al Facultății de Teologie din Iași, părintele nu credea că va ajunge vreodată atât de departe de casă. Din timpul studenției a făcut voluntariat la ATOR Iași, apoi, în Marea Britanie, a lucrat în domeniul asistenței sociale, dar și în construcții sau delivery.

Părintele și-a spus povestea într-un interviu oferit pentru site-ul ecelmaibun.ro, în cadrul proiectului „Români în Scoția”.

În dialogul său cu Ioana Brusten, părintele a spus că achiziția bisericii a fost un proces uimitor de ușor prin lucrarea lui Dumnezeu și a oamenilor de bună credință. Deși au fost inițiative încă din vremea fostului paroh, și achiziția unei biserici se concretizează la aproape zece ani de eforturi, Părintele Andrei subliniază că „au mers lucrurile ca uns” cu clădirea actuală din Dundee.

Fondurile pentru acest lucru erau zero la data identificării bisericii. Părintele a plecat la drum cu promisiuni de la enoriași și cu o campanie online de strângere de fonduri. El a transmis mulțumiri Basilica.ro pentru că a susținut demersul. Au contribuit persoane din Elveția, Franța, Spania, Portugalia, Italia și chiar Canada sau SUA.

Unde e acasă pentru Părintele Andrei?

Spre finalul interviului, părintele Andrei Dosoftei a mărturisit că pentru el și doamna preoteasă „niciodată acasă nu va fi Scoția”, dar cu toate acestea lucrează ca și cum aș muri acolo.

„Ce înseamnă asta din punct de vedere al viitorului? Nu stau niciodată să cuget. Așa cum n-am știut acum 7 ani că mi se va schimba macazul și voi fi în Marea Britanie, tot așa nu pot să zic ce va fi în viitor. Le iau cum vin. Și dacă Dumnezeu va îngădui să se schimbe macazul o să se schimbe, n-am ce să fac, mă dau după El, nu mă cert cu El”, a spus zâmbind clericul.

„Dar, ceea ce eu pot să fac și ceea ce m-am străduit să fac de când am venit în Marea Britanie, și în România, de fapt, la fel este să dau 100% din mine ca și cum aș muri aici. Iar dacă va fi să merg în altă parte voi da acolo 100% ca și cum aș muri acolo. Pentru că altfel voi avea regrete. Eu vreau să fac așa lucrurile pentru că nu le fac pentru mine, ci le fac pentru Dumnezeu și făcându-le pentru Dumnezeu trebuie să le trec prin oameni că așa se ajunge la El”.

Biserica din Dundee aparține de Parohia „Sf. Părinți Ioachim și Ana” și „Sf. Cruce” din Aberdeen care a fost înființată la finalul anului 2008. Până la achiziția bisericii, comunitatea și-a desfășurat activitatea liturgică în mai multe locații închiriate din Aberdeen sau Dundee.

Urmărește interviul integral:


Sursă foto: Facebook / @parohiaaberdeen

(basilica.ro)

mai mult
Magna Europa

Place des Vosges

place

Aici s-a desfășurat turnirul în timpul căruia a murit Henric II, lăsând-o regentă pe Catherine de Medicis. Și schimband definitiv istoria Franței. Nu mă pronunț dacă în bine sau în rău.

(Text/Foto Marcela Feraru)

 

mai mult
Magna EuropaPromovate

Recunoștința statului francez pentru doi români/Terapie prin poezie

Premii

Printr-un decret semnat de președintele Emmanuel Macron , doi compatrioți devin Cavaleri ai Ordinului Național al Meritului.

Radu Lupescu, medic anestezist – reanimator din Strasbourg, primește aceasta importantă distincție pentru eforturile sale în lupta împotriva coronavirusului.

În toată aceasta perioada, l-ați putut urmări pe dl Lupescu și în presa din România, care i-a preluat postările competente,  inteligente și instructive de pe pagina de Fb.

Cel de-al doilea decorat este scriitorul Matéi Vișniec care, dincolo de faptul că e un mare dramaturg ale cărui piese sunt jucate din zeci de țări, lucrează de peste trei decenii la întărirea relației dintre România și Franța.

În aceasta primăvară, Matei Vișniec a participat la proiectul «consultații poetice», organizat de Theatre de la Ville și de Insula 42.

Alături de alți autori sau actori (Nicoleta Lefter, Radu Vancu) a sunat oameni (care doreau să fie sunați, evident), cu care discuta aproximativ un sfert de oră și, în funcție de direcția în care o lua conversația, încheia cu recitarea unui poem.

Altfel spus, în pandemie, o terapie prin poezie.
Felicitări celor doi Cavaleri !

Text/Foto Luca Niculescu

mai mult
Magna EuropaPromovate

Bruxelles, 9 decembrie, un vot pentru România

UE1

La miez de noapte, o veste extraordinară.

În urma unui vot la Bruxelles, România este tara care va găzdui nou înființatul Centru European pentru Securitate Cibernetica. Este practic prima agenție europeană care se va instala în tara noastră de când am intrat în UE, în urmă cu aproape 14 ani.

Felicitări tuturor celor care au lucrat de multe luni și cu multa hotărâre pentru ca acest lucru să se întâmple : oameni politici, din administrație și diplomați !

(Luca Niculescu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Eurobarometru: 60% dintre români – mulţumiţi de măsurile luate de instituțiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19, comparativ cu 45% media europeană

eurobarometru_vara

Conform noului sondaj Eurobarometru standard publicat astăzi, 23 octombrie, România se află în topul statelor membre, după Irlanda (71%), dar la egalitate cu Ungaria și Polonia, în ceea ce privește procentul respondenților mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (60%), comparativ cu media europeană de 45%. În același timp, situația economică rămâne principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei.

În noul sondaj Eurobarometru, desfășurat în iulie și august, preocuparea cu privire la situația economică se reflectă în percepția asupra situației actuale a economiei. 64 % dintre europeni consideră că situația este „proastă”, iar 42 % dintre europeni sunt de părere că economia țării lor se va redresa în urma efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 „în 2023 sau mai târziu”.

45 % dintre europeni sunt „mulțumiți” și 44 % sunt „nemulțumiți” în ceea ce privește măsurile luate de UE pentru a combate pandemia. Cu toate acestea, 62 % afirmă că au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor, iar 60 % rămân optimiști cu privire la viitorul UE.

  1. Încrederea și imaginea UE

Încrederea în Uniunea Europeană a rămas stabilă față de toamna anului 2019, la 43 %, în ciuda variațiilor percepției publice din timpul pandemiei. Încrederea în guvernele și parlamentele naționale a crescut (la 40 %, + 6 puncte procentuale și, respectiv, la 36 %, + 2 puncte procentuale).

În 15 state membre, majoritatea respondenților afirmă că au încredere în UE, cele mai ridicate niveluri fiind observate în Irlanda (73 %), Danemarca (63 %) și Lituania (59 %). Cele mai scăzute niveluri de încredere în UE sunt observate în Italia (28 %), Franța (30 %) și Grecia (32 %).

Proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE este aceeași cu cea a respondenților care au o imagine neutră (40 %). 19 % dintre respondenți au o imagine negativă despre UE (- 1 punct procentual).

În 13 state membre ale UE, majoritatea respondenților au o imagine pozitivă despre UE, cele mai ridicate procente fiind observate în Irlanda (71 %), Polonia și Portugalia (55 % în ambele țări). În alte 13 state membre, imaginea despre UE predominantă în rândul respondenților este una neutră, cele mai ridicate procente fiind observate în Malta (56 %), Spania, Letonia și Slovenia (48 % în fiecare dintre aceste trei țări).

  1. Principalele preocupări la nivelul UE și la nivel național

Cetățenii consideră situația economică ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă UE: mai mult de o treime (35 %) din totalul respondenților și-a exprimat preocuparea în acest sens, o creștere considerabilă cu 16 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2019, acest aspect trecând astfel de pe al treilea loc pe primul loc în topul preocupărilor. Situația economică nu a mai fost un subiect de preocupare atât de presant din primăvara anului 2014.

Europenii sunt, de asemenea, din ce în ce mai preocupați de situația finanțelor publice ale statelor membre (23 %, + 6 puncte procentuale, cel mai înalt nivel din primăvara anului 2015), care trece de pe locul al cincilea pe locul al doilea, pe picior de egalitate cu imigrația (23 %, -13 puncte procentuale), aceasta din urmă fiind în prezent la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2014.

În plină pandemie de COVID-19, sănătatea (22 %, element nou) este cel de al patrulea subiect de preocupare la nivelul UE. Problema mediului și a schimbărilor climatice a pierdut teren, înregistrând o scădere cu 8 puncte procentuale, ajungând la 20 %, aceasta fiind urmată de șomaj (17 %, + 5 puncte procentuale).

În mod similar, situația economică (33 %, + 17 puncte procentuale) a depășit sănătatea, ajungând de pe locul al șaptelea pe primul loc în topul celor mai importante probleme la nivel național. Deși ocupă a doua poziție, sănătatea a fost menționată mult mai mult ca subiect de preocupare comparativ cu toamna anului 2019 (31 %, + 9 puncte procentuale), atingând astfel cel mai înalt nivel din ultimii șase ani.

Șomajul este, de asemenea, un subiect a cărui importanță a crescut considerabil (28 %, + 8 puncte procentuale), fiind urmat de creșterea prețurilor/inflație/costul vieții (18 %, – 2 puncte procentuale), mediu și schimbările climatice (14 %, – 6 puncte procentuale) și datoria publică (12 %, + 4 puncte procentuale). Mențiunile privind imigrația (11 %, – 5 puncte procentuale) se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.

  1. Situația economică actuală

Comparativ cu toamna anului 2019, proporția europenilor care consideră că situația actuală a economiei lor naționale este „bună” (34 %, -13 puncte procentuale) a scăzut considerabil, în timp ce proporția respondenților care consideră că această situație este „proastă” a crescut semnificativ (64 %, + 14 puncte procentuale).

La nivel național, respondenții care afirmă că situația economică națională este bună sunt majoritari în 10 țări (față de 15 în toamna anului 2019). Proporția acestora variază de la 83 % în Luxemburg la 9 % în Grecia.

  1. Pandemia de COVID-19 și opinia publică în UE

Europenii sunt divizați în ceea ce privește măsurile luate de instituțiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19 (45 % „mulțumiți” față de 44 % „nemulțumiți”). Cu toate acestea, majoritatea respondenților din 19 state membre sunt mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19. În acest sens, cele mai ridicate procente se înregistrează în Irlanda (71 %), Ungaria, România și Polonia (60 % în fiecare dintre aceste trei țări). În șapte țări, majoritatea respondenților sunt „nemulțumiți”, în special în Luxemburg (63 %), Italia (58 %), Grecia (55 %), Cehia (55 %) și Spania (52 %). În Austria, proporția celor „mulțumiți” este egală cu cea a respondenților „nemulțumiți” (47 % în ambele cazuri).

Cu toate acestea, mai mult de șase europeni din zece au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor (62 %). Prioritățile cel mai frecvent menționate în ceea ce privește răspunsul UE la pandemia de COVID-19 sunt următoarele: stabilirea unei strategii pentru a face față unei crize similare în viitor și dezvoltarea mijloacelor financiare pentru găsirea unui tratament sau a unui vaccin (37 % pentru fiecare dintre aceste priorități). 30 % dintre respondenți consideră că dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății ar trebui să fie o prioritate.

Experiențele personale ale europenilor cu privire la măsurile de izolare au fost foarte diverse. În ansamblu, aproape trei europeni din zece afirmă că le-a fost destul de ușor să le respecte (31 %), în timp ce un sfert declară că le-a fost destul de greu să le respecte (25 %). În sfârșit, 30 % afirmă că le-a fost ușor și greu în același timp.

  1. Domenii politice cheie

Întrebați despre obiectivele Pactului verde european, cetățenii europeni consideră în continuare „dezvoltarea energiei din surse regenerabile” și „lupta împotriva deșeurilor de plastic și problema produselor din plastic de unică folosință” ca fiind principalele priorități. Mai mult de o treime dintre respondenți consideră că prioritatea principală ar trebui să fie sprijinirea fermierilor din UE (38 %) sau promovarea economiei circulare (36 %). Puțin peste trei din zece respondenți sunt de părere că reducerea consumului de energie (31 %) ar trebui să reprezinte prioritatea absolută.

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro rămâne puternic, 75 % dintre respondenții din zona euro fiind în favoarea monedei unice a UE. În UE-27 în ansamblu, sprijinul pentru moneda euro a crescut la 67 % (+ 5 puncte procentuale).

  1. Cetățenia UE și democrația europeană

Majoritatea cetățenilor din 26 de state membre ale UE (cu excepția Italiei) și 70 % dintre cetățenii întregii Uniuni afirmă că se simt cetățeni ai UE. La nivel național, cele mai mari punctaje se înregistrează în Irlanda și Luxemburg (89 % în ambele țări), Polonia (83 %), Slovacia și Germania (82 % în ambele țări), Lituania (81 %), Ungaria, Portugalia și Danemarca (80 % în fiecare dintre aceste țări).

Majoritatea europenilor (53 %) afirmă că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE. Procentul respondenților „nemulțumiți” a crescut cu 3 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2019, ajungând la 43 %.

  1. Optimism în legătură cu viitorul UE

În sfârșit, în această perioadă dificilă, 60 % dintre europeni declară că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE. Cele mai ridicate niveluri de optimism se observă în Irlanda (81 %), Lituania și Polonia (75 % în ambele cazuri) și Croația (74 %). Cele mai scăzute niveluri de optimism se observă în Grecia (44 %) și Italia (49 %), unde pesimismul depășește optimismul, și în Franța, unde opiniile sunt împărțite în mod egal (49 % față de 49 %).

Context

Sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2020 (EB 93) a fost realizat prin interviuri „față în față”, completate în mod excepțional cu interviuri online, în perioada 9 iulie – 26 august 2020, în cele 27 de state membre ale UE, în Regatul Unit și în țările candidate. În cele 27 de state membre au avut loc 26 681 de interviuri.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Au fost anunţaţi câștigătorii EU Datathon 2020: printre câștigători – proiectul românesc Digital Dryads

datathon

Au fost anunțați câștigătorii celei de-a patra ediții a EU Datathon, în etapa finală a celei de-a 18-a Săptămâni europene a regiunilor și orașelor, desfășurată online. Echipa din România a obținut premiul întâi în cadrul celei de-a patra provocări, „O Europă pregătită pentru era digitală”, și a câștigat 12.000 de euro. Proiectul echipei din România, Digital Dryads, folosește imagini surprinse din satelit cu ajutorul programului european Copernicus pentru a monitoriza pădurile și pentru a combate defrișările ilegale.

EU Datathon este un concurs anual care invită persoanele pasionate de date să dezvolte aplicații noi, inovatoare, care să utilizeze în mod corespunzător numeroasele seturi de date deschise ale UE.  Premiile puse în joc au avut valoarea totală de 100.000 EUR și Premiul Publicului. Următoarele echipe au câștigat: pentru provocarea 1, „Un pact verde european”, GeoFluxus (Belgia, Grecia, Lituania); provocarea 2: „O economie în serviciul cetăţenilor”, Team FinLine (Regatul Unit); provocarea 3: „Un nou impuls pentru democrația europeană”, Next Generation Democracy (Danemarca); provocarea 4: „O Europă pregătită pentru era digitală”, Digital Forest Dryads of Copernicus (România), respectiv Team FinLine pentru Premiul Publicului”.

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Cu 121 de contribuții din întreaga lume, participarea în acest an a fost cea mai mare din istoria concursului. Interesul ridicat față de datele deschise arată că putem utiliza mai bine volumul enorm al acestui tip de informaţii pe care îl avem la dispoziţie. Intenționăm să facem acest lucru pentru a îmbunătăți procesul de elaborare a politicilor și, cel mai important, viețile oamenilor.”

Comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a adăugat: „Le felicit pe cele 12 echipe finaliste pentru că au prezentat idei excelente privind modele de afaceri concrete și întreprinderi sociale. Toate acestea au declanșat abordări și soluții inovatoare adecvate pentru a ajuta Europa să facă față provocărilor cheie prin utilizarea datelor deschise ale UE.”

EU Datathon este organizat în fiecare an de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană.  

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Comisia lansează o platformă de cooperare globală pentru combaterea defrișărilor

combaterea_defrisarilor

Astăzi, 2 octombrie, Comisia Europeană face un pas înainte în eforturile sale de combatere a defrișărilor la nivel mondial. Noua platformă multipartită lansată astăzi pentru a contribui la protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial reunește un număr fără precedent de părți interesate și expertiză — statele membre ale UE, cele mai importante ONG-uri din domeniul protecției pădurilor, organizații industriale, organizații internaționale și țări din afara Europei, inclusiv cele mai mari piețe de consum din afara UE și unele dintre țările care se confruntă cu distrugeri semnificative ale pădurilor lor.

 

Noua platformă se dorește a fi un forum de promovare a schimburilor între părțile interesate, pentru a construi alianțe, a determina și a împărtăși angajamente de a reduce în mod semnificativ defrișările.

Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sintevičius, a declarat: „Pădurile sunt indispensabile pentru bunăstarea tuturor locuitorilor de pe Pământ și, cu toate acestea, le pierdem într-un ritm alarmant. UE este hotărâtă să acționeze pentru a schimba acest curs, utilizând toate instrumentele de care dispune pentru a contribui la protejarea pădurilor lumii. Dar nu putem îndeplini singuri acest obiectiv. Sper că această platformă a celor mai relevanți actori va fi un catalizator excelent pentru cooperarea în vederea stopării și a inversării tendinței de defrișare.

În plus, platforma este menită să servească drept instrument de elaborare a politicilor, din care Comisia să se informeze pe parcursul lucrărilor sale cu privire la o propunere legislativă de reducere la minimum a riscului de despădurire asociat cu produse vândute pe piața UE, planificată pentru al doilea trimestru al anului 2021. Acest angajament a fost asumat în Pactul verde european, în Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, în Strategia „De la fermă la consumator” și în Comunicarea privind intensificarea acțiunilor UE împotriva defrișărilor și a degradării pădurilor. În cursul lunii septembrie a fost lansată o consultare publică, care se va desfășura până la 10 decembrie 2020.

Defrișările constituie o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră care cauzează încălzirea globală și un factor care contribuie la extincția animalelor și a plantelor.

(ec.europa.eu)

mai mult
1 2 3 13
Page 1 of 13