close

Magna Europa

Magna EuropaPromovate

Deputații cer solidaritate și măsuri pentru prevenirea crizei Covid19 în taberele de refugiați

Migrants who arrived on the island of Lesbos in the past four days, are seen at the port of Mytilene, as they wait to board a Greek navy ship, in Mytilene
Situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al UE pentru prevenirea răspândirii Covid19, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile.

În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.

Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.

Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.

Măsurile actuale

Alături de statele membre și agențiile UE, Comisia Europeană a pregătit un plan de urgență, monitorizează în mod regulat situația și a adoptat noi măsuri.

Au fost lansate două intervenții rapide la frontieră, au fost dislocați polițiști de frontieră în plus și Grecia a activat mecanismul de protecție civilă, lucru care a avut ca rezultat oferirea a peste 90.000 de articole de asistență de către țările UE către Grecia.

Toți migranții care sosesc în zonele hotspot se supun unui control sanitar obligatoriu. Persoanele nou-sosite sau salvate sunt ținute în zone separate până la finalizarea examinării medicale.

Comisia a alocat un buget de 350 de milioane de euro susținerii continue pentru Grecia, unde ajung majoritatea refugiaților și migranților, dintre care 50 de milioane de euro vor fi destinați îngrijirii medicale.

După ce vor trece printr-un control de sănătate, 1.600 de minori neînsoțiți care se află în prezent în zonele hotspot de pe insule vor fi mutați în alte țări UE: Germania, Franța, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croația, Irlanda și Luxemburg. Unii vor călători în Luxemburg deja săptămâna viitoare.

Cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și Agenției Frontex, a fost creat un sistem voluntar pentru a încuraja oamenii să se întoarcă în țările lor de origine.

Este necesară o susținere suplimentară

Ministrul elen pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, a subliniat că au fost luate multe măsuri speciale pentru a preveni izbucnirea unui focar Covid19 în taberele din insule, dar a spus că este necesar mai mult sprijin.

Deputații au solicitat mai mult sprijin, facilități de cazare și echipamente medicale, extinderea relocărilor la familii, extinderea termenelor existente de azil și luarea în considerare a interviurilor virtuale.

Comisia a propus un buget suplimentar de 350 de milioane de euro pentru construcția de noi tabere pe continent în Grecia și de apartamente noi; bugetul are nevoie de aprobarea Parlamentului.

Vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a subliniat importanța respectării valorilor noastre și respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului UE. Dumnealui a subliniat că, în același timp, UE ar trebui să își continue activitatea privind noul pact privind migrația și azilul, care va fi prezentat în primăvară.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

10 lucruri pe care le face UE pentru a lupta împotriva coronavirusului

COVID

Aflați ce fac instituțiile europene pentru a atenua impactul pandemiei Covid19, pentru a proteja oamenii și economia și pentru a promova solidaritatea.

Instituțiile europene luptă împotriva răspândirii coronavirusului și oferă ajutor statelor membre care au nevoie de echipament și sprijin. Pe termen lung, Uniunea Europeană lucrează pentru atenuarea impactului social și economic al crizei. Mai jos găsiți 10 pași pe care i-a făcut UE pentru a lupta împotriva Covid19.

1. Încetinirea răspândirii virusului

Pentru a ajuta la limitarea transmiterii virusului în Europa și nu numai, UE și-a închis granițele externe pentru călătoriile ne-esențiale, garantând în același timp deplasarea mărfurilor esențiale în toată UE prin introducerea de benzi „verzi”. Sunt prevăzute resurse suplimentare pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, care oferă evaluări rapide ale riscurilor și actualizări epidemiologice.

2. Furnizarea de echipament medical

Țările UE au acces rapid la primul depozit de echipamente medicale (RescEU), precum ventilatoare și măști de protecție, în cadrul mecanismului de protecție civilă. În plus, UE a înființat un sistem internațional de achiziții care le-a permis statelor membre să cumpere în comun echipamente și medicamente.

3. Promovarea cercetării

Programul de cercetare Orizont 2020 al UE finanțează 18 proiecte de cercetare și 140 de echipe din Europa pentru a ajuta la găsirea rapidă a unui vaccin împotriva Covid19. Scopul finanțării este de a ameliora diagnosticarea, pregătirea, gestionarea clinică și tratamentul.

4. Garantarea redresării UE

Pentru a ajuta UE să se redreseze în urma impactului economic și social al pandemiei, Comisia va prezenta o nouă propunere pentru bugetul pe termen lung (2021-2027), care va include un pachet de stimulare. Parlamentul European are ultimul cuvânt cu privire la această propunere.

5. Repatrierea cetățenilor UE

Peste 10.000 de europeni rămași blocați departe de casă, îl altă țară, au fost repatriați grație mecanismului de protecție civilă al UE.

6. Solidaritatea europeană

Parlamentul European a susținut noi norme care permit statelor membre să solicite asistență financiară de la Fondul de Solidaritate al UE pentru a acoperi situațiile de urgență în domeniul sănătății. Odată cu extinderea domeniului de aplicare al fondului, în acest an vor fi disponibili pentru statele membre până la 800 de milioane de euro pentru lupta împotriva coronavirusului.

7. Susținerea economiei

Banca Centrală Europeană acordă 750 de miliarde de euro pentru a reduce datoriile guvernamentale în timpul crizei, precum și 120 de miliarde de euro în relaxare cantitativă și 20 de miliarde de euro pentru achiziționarea de datorii. În plus, eurodeputații au aprobat punerea la dispoziția țărilor UE a 37 de miliarde de euro din fondurile structurale existente ale UE pentru a face față crizei coronavirusului și pentru a sprijini asistența medicală, întreprinderile și lucrătorii.

8. Protejarea locurilor de muncă

Pentru a garanta că angajații își pot păstra locul de muncă când companiile rămân fără activitate din cauza crizei coronavirusului, Comisia a propus conceptul de muncă susținută de stat pe termen scurt (SURE).

9. Protejarea internetului

În contextul în care milioane de oameni sunt obligați să rămână acasă, UE a solicitat Netflix, Facebook și YouTube să reducă calitatea video pentru a evita supraîncărcarea internetului. Acest lucru permite tuturor să folosească internetul, pentru muncă sau în timpul liber.

10. Protejarea mediului înconjurător și a companiilor aeriene

Parlamentul a susținut propunerea Comisiei de a opri temporar „zborurile fantomă” (fără pasageri). Renunțând la regula care obliga companiile aeriene să opereze sloturile planificate pentru decolare și aterizare pentru a le putea păstra în sezonul următor, UE pune capăt emisiilor inutile și ajută companiile aeriene să se adapteze la cererea mai scăzută.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Cum să vă protejați de infractorii cibernetici

Password management. Weak and strong password.

Infracțiunile cibernetice au evoluat rapid de la începutul pandemiei Covid19, deoarece entități rău intenționate încearcă să exploateze temerile oamenilor. Aflați cum puteți să vă protejați.

Odată cu introducerea măsurilor de limitare a răspândirii coronavirusului petrecem mai mult timp online, indiferent dacă lucrăm sau navigăm pe internet. În contextul anxietăților cauzate de criză, se ajunge la un comportament online nesigur și infractorii informatici exploatează aceste puncte slabe.

Utilizează phishing, instalează programe malware și folosesc și alte practici rău intenționate pentru a fura date și a accesa dispozitive, acestea permițându-le să acceseze conturi bancare și baze de date ale organizațiilor.

Cele mai frecvente metode de atacuri cibernetice Covid-19
  • mesaje sau link-uri false care exploatează îngrijorări (știri despre vindecări miraculoase, hărți false despre răspândirea virusului, cereri de donații) ce duc la site-uri web rău intenționate sau programe malware
  • mesaje false sau apeluri care pretind să fie de la Microsoft, Google Drive etc., care încearcă să vă obțină datele de autentificare, oferind „ajutor” sau amenințând cu suspendarea contului dvs.
  • mesaje false despre livrări de pachete inexistente.

Cum mă pot proteja online?

UE face eforturi alături de operatorii de telecomunicații pentru a proteja rețelele UE împotriva atacurilor informatice, dar, între timp, sfaturile de mai jos vă pot ajuta să rămâneți în siguranță în timp ce utilizați internetul și lucrați de la distanță.

  • fiți prudenți cu e-mailurile, SMS-urile și apelurile telefonice nesolicitate, mai ales dacă folosesc criza pentru a pune presiune asupra dumneavoastră de a ocoli procedurile de securitate obișnuite. Atacatorii știu că este adesea mai ușor să păcălești oamenii decât să piratezi un sistem complex. Amintiți-vă că băncile și alte grupuri juridice nu vă vor cere niciodată să dezvăluiți parole;
  • securizați-vă rețeaua de domiciliu. Modificați parola implicită pentru rețeaua wifi cu una puternică. Limitați numărul de dispozitive conectate la rețeaua dvs. wifi și permiteți numai accesul celor de încredere;
  • consolidați parolele. Nu uitați să utilizați parole lungi și complexe care includ numere, litere și caractere speciale;
  • protejați-vă echipamentul. Actualizați toate sistemele și aplicațiile dvs. și instalați un software antivirus, care să fie în permanență actualizat;
  • familia și oaspeții. Copiii și ceilalți membri ai familiei pot șterge sau modifica accidental informațiile sau, chiar mai rău, vă pot infecta accidental dispozitivul, deci nu le permiteți să utilizeze dispozitivele pe care le utilizați pentru muncă.

Măsuri europene de siguranță pe internet

Parlamentul European a susținut de mult timp măsurile UE de garantare a siguranței internetului, deoarece fiabilitatea și securitatea rețelelor și a sistemelor și serviciilor informatice joacă un rol esențial în societate.

Instituțiile UE, cum ar fi Comisia Europeană, Agenția Uniunii Europene pentru securitate cibernetică, CERT-UE și Europol au urmărit activitățile dăunătoare, au sensibilizat și protejat cetățenii și întreprinderile și vor continua să facă acest lucru.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Dezinformarea: cum pot fi recunoscute și abordate miturile Covid-19

Close up of people using mobile smart phones – Detail of friends

Răspândirea coronavirusului a generat multe știri false, care împiedică eforturile de limitare a pandemiei. Ce se poate face pentru combaterea dezinformării? Aflați din articolul nostru.

De la zvonul că virusul s-a răspândit prin supa de liliac până la știrile conform cărora țările UE se bat pe echipamente medicale, dezinformarea se află peste tot.

Organizația Mondială a Sănătății a spus că zvonurile nefondate „se răspândesc mai rapid decât virusul” și a vorbit deja despre o „infodemie de proporții planetare”. Platforme online majore acționează deja pentru limitarea răspândirii știrilor false.

Cum recunoaștem știrile false și cum le putem împiedica răspândirea? Ce face UE în acest sens? Aflați din articolul nostru.

Ce face UE pentru abordarea dezinformării?

Pentru susținerea informării corecte, există o pagină UE despre răspunsul Europei la pandemie, care va include în curând informații speciale pentru combaterea zvonurilor nefondate referitoare la coronavirus.

În plus, experți și politicieni din UE și statele sale membre se reunesc regulat în cadrul unor conferințe video pentru a discuta despre dezinformare și pentru a împărtăși metode de informare a oamenilor despre riscuri și cum pot fi acestea abordate. Și pe platformele online există presiune pentru acționarea împotriva escrocheriilor.

De ce publică oamenii intenționat informații false?

Unii fac acest lucru pentru profit. Probabil pentru a putea vinde produse sau sau pentru a atrage mai mulți vizitatori pe paginile lor web, obținând astfel mai multe venituri din reclame.

Potrivit unui raport al echipei speciale anti-dezinformare a UE, unele afirmații false vin de la forțe politice specifice, precum mișcarea de extremă dreapta alt-right din Statele Unite, din China și Rusia. În aceste cazuri, obiectivul este politic: acela de a submina Uniunea Europeană sau de a declanșa schimbări politice.

Dar multe persoane răspândesc dezinformarea pentru că cred în acele zvonuri, fără a intenționa să facă rău.

Descoperiți adevărul din spatele multor mituri populare legate de coronavirus pe acest blog.

Este dezinformarea despre Covid-19 într-adevăr periculoasă?

În acest moment, mulți oameni sunt îngrijorați și când primesc vești șocante este mai dificil să rămână calmi și să verifice faptele, așa cum ar fi necesar.

În trecut, dezinformarea cu privire la vaccinuri i-a determinat pe părinți să renunțe la vaccinarea copiilor împotriva rujeolei și împotriva altor boli periculoase, lucru care a dus la o explozie în cazuri noi.

Chiar dacă nu toată lumea crede știrea falsă, răspândirea acesteia este periculoasă, deoarece se pun la același nivel un tweet provenind de la o persoană fără nicio pregătire în materie și o analiză amănunțită a unui expert.

Ce pot face pentru a preveni răspândirea dezinformării?

Dezinformarea depinde de oamenii care o cred și o răspândesc. Și este ușor să fii păcălit. Pentru a vă asigura că nu răspândiți știri false, fiți atenți atunci când distribuiți informații care provoacă o reacție puternică sau care par prea frumoase sau prea rele pentru a fi adevărate. Un mod simplu de a verifica este căutarea pe internet, pentru a vedea dacă mai multe surse de încredere vorbesc despre acel lucru.

Dacă nu sunteți sigur, există ghiduri de identificare a știrilor false.

Ce pot face dacă văd sau aud pe cineva distribuind știri false?

Puteți raporta știrile false către platforma de social media unde le-ați găsit. Multe companii de social media s-au angajat să lucreze împotriva dezinformării legate de coronavirus.

De asemenea, vorbiți cu persoana care le răspândește: probabil a făcut acest lucru neintenționat. Cercetătorii spun că cea mai bună modalitate de a convinge oamenii care cred în teorii ale conspirației este de a le arăta empatie, de a face apel la gândirea lor critică și de a evita ridiculizarea acestora.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Sassoli despre coronavirus: „Momentul este grav, iar Parlamentul nu va sta cu brațele încrucișate”

EP-101954B_extra_ref_Thierry

UE trebuie să conducă relansarea economiei europene în urma crizei coronavirusului, a declarat liderilor UE președintele Parlamentului, David Sassoli, pe 26 martie.

În începutul unei videoconferințe cu liderii UE, dedicate combaterii pandemiei Covid19, domnul Sassoli a spus că, deși acum accentul ar trebui să fie pe măsuri legate de sănătate, este necesar și „să ne gândim la cum să relansăm economia europeană, să protejăm ocuparea forței de muncă și modelul nostru social”.

„Știm deja cu certitudine că epidemia Covid19 va declanșa o scădere fără precedent a activității economice, într-un moment în care economia europeană deja suferea de o creștere scăzută și o inflație excesiv de scăzută. Nu ne putem permite ca grava criză de sănătate cu care ne confruntăm acum să se transforme într-o criză financiară, economică, socială și politică”, a adăugat președintele.

Domnul Sassoli a menționat măsurile semnificative luate deja de UE, cum ar fi pachetul prezentat de Comisia Europeană, dar a spus că este necesară și elaborarea de noi instrumente. Dumnealui a mai arătat că ar fi importantă creșterea capitalului Băncii Europene de Investiții, pentru ca aceasta să poată sprijini întreprinderile mici și mijlocii.

O altă inițiativă pe care președintele a menționat-o este necesitatea unui mecanism comun pentru datorii, care „să ne permită să strângem fonduri pe piață pe baza acelorași condiții pentru toți și să finanțăm politicile necesare pentru relansarea Uniunii după această pandemie”.

Domnul Sassoli a adăugat: „Nimeni nu trebuie să dea înapoi. Această criză va arăta capacitatea noastră reală de a construi viitorul Europei sau va însemna înfrângerea proiectului european.”

Președintele a spus că este crucial să se asigure continuitatea activității instituțiilor UE. „Trebuie să demonstrăm cetățenilor noștri că Uniunea Europeană este răspunsul la această urgență și la criza care va urma.”

„Parlamentul va rămâne deschis și sperăm să avem în curând măsurile necesare pentru a putea vota asupra lor. Momentul este grav, iar Parlamentul nu va sta cu brațele încrucișate”, a mai spus președintele.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

COVID-19: deputații europeni solicită un răspuns mai unitar al UE

parl324
  • 687 de deputaţi au participat la primul vot din cadrul plenarei speciale pentru măsurile de urgență împotriva COVID-19
  • Deputații au solicitat consolidarea solidarității între statele membre pentru a face față provocărilor
  • Măsurile pe termen lung ale UE trebuie să diminueze impactul economic și să susțină creșterea investițiilor în cercetare

Manifestându-și sprijinul pentru măsurile UE de combatere a pandemiei COVID-19, deputaţii au susținut în plen necesitatea unei solidarități europene puternice pentru a spriji cetățenii.

Înainte de un vot crucial în regim de urgență asupra primului set de măsuri propuse de Comisie pentru a ajuta statele membre să combată pandemia într-un mod eficient și coordonat, deputații au solicitat țărilor UE să colaboreze și să mențină frontierele interne deschise pentru a permite livrarea echipamentelor medicale și a mărfurilor.

Respectând măsurile stricte de prevenție, deputați din conducerile tuturor grupurilor politice s-au reunit joi într-o sesiune specială în sala de plen din Bruxelles, în timp ce alți deputați au urmărit dezbaterea de acasă. Datorită procedurilor speciale instituite, toți deputații au putut să voteze de la distanță: 687 de europarlamentari au participat la primul vot pentru a aproba procedura de urgență.

Click pe nume pentru a vedea declarațiile individuale ale reprezentanților grupurilor politice şi ai Comisiei.

În deschiderea dezbaterii, președintele David Sassoli a reafirmat că Parlamentul nu va înceta să lucreze, în ciuda pandemiei. „Acesta este singurul mod în care putem fi în serviciul oamenilor, al comunităților noastre și al personalului medical care se sacrifică în spitalele noastre din Europa”, a spus președintele. „Parlamentul va continua să își îndeplinească rolul său democratic”, a adăugat el.

Subliniind necesitatea unei acțiuni comune și a păstrării pieței unice, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat: „Când am avut nevoie de un spirit toţi pentru unul, mulți au dat un răspuns de tipul doar pentru mine. Dar lucrurile se îmbunătățesc acum. Libera circulație a mărfurilor și serviciilor este singura modalitate de a aproviziona acele regiuni care au nevoie. A pune bariere între noi pur și simplu nu are sens! Cetățenii Europei își vor aminti deciziile și acțiunile noastre de astăzi.”

Esteban González Pons (PPE, ES) a declarat: „Avem nevoie de Europa care iese pe balconul său în fiecare seară pentru a aplauda personalul medical”. El a făcut un apel similar celui al președintei Comisiei și a solicitat ca resursele să fie canalizate către asistența medicală locală și ca libera circulație a echipamentelor medicale și a bunurilor să fie garantată. El a cerut menținerea sistemelor politice, investițiilor în cercetare și solidarității între liderii europeni al căror „spirit european cedează”.

„Deciziile de astăzi nu sunt decât un prim pas”, a declarat Javier Moreno Sánchez (S&D, ES), subliniind necesitatea de a propune, de asemenea, măsuri precum un plan Marshall al UE, finanțat de un nou instrument financiar comun european, și un fond european pentru șomaj, pentru a atenua consecințele economice și sociale ale crizei COVID-19.

„Dacă Europa este strâns legată de solidaritatea economică și monetară, solidaritatea pentru sănătate este și mai necesară”, a spus Dominique Riquet (Renew, FR). El a susținut măsurile privind zborurile goale și a spus că rețelele de aprovizionare bine organizate sunt cele mai bune metode pentru a stabiliza Europa și a lupta împotriva bolii. „Vreau ca acest aforism să se aplice Europei și cetățenilor săi: ceea ce nu ne omoară ne va face mai puternici”, a concluzionat el.

Nicolas Bay (ID, FR) a criticat răspunsul UE „Avem o provocare mare și sunteți absenți. Comisia Europeană i-a pus pe europeni în pericol. UE nu este nici măcar capabilă să coordoneze măsurile luate de statele membre. Criza COVID-19 este un cui, poate ultimul, în sicriul unei birocrații incapabile”, a spus el.

„Mulțumirile și recunoștința nu sunt suficiente”, a spus Ska Keller (Verzi/EFA, DE), care a solicitat să fie extinsă asistența și către Balcanii de Vest. Verzii solicită acordarea de sprijin financiar pentru persoanele care au rămas fără venituri și asigurarea stabilității țărilor UE, prin emitere de „obligațiuni corona” (coronabonds). Aceste vremuri extraordinare „nu sunt un pretext pentru a submina controlul democratic”: guvernele trebuie să rămână sub controlul parlamentelor naționale, a adăugat Ska Keller.

Derk Jan Eppink (ECR, NL) a propus un răspuns pragmatic diferit la criză. „Noile obligațiuni euro sau obligațiuni corona nu ar fi o modalitate eficientă de a revitaliza economia europeană. Oamenii au nevoie urgentă de numerar. Băncile centrale naționale ar trebui, în schimb, să acorde credite cu dobândă zero cetățenilor și companiilor noastre.”

„O Europă care protejează ar avea grijă de angajații săi esențiali. În loc să aplaudăm personalul medical, casierii, persoanele de care depinde viața noastră, haideți să îi ajutăm”, a spus Manon Aubry (GUE / NGL, FR), pledând pentru punerea în comun a producției de echipamente medicale și pentru o strategie clară și coordonată care să pună capăt măsurilor de izolare.

Vicepreședintele Comisiei, Maroš Šefčovič, a închis dezbaterea, răspunzând la întrebările puse de către deputaţi.

Înregistrarea întregii dezbateri este disponibila aici.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Videoconferință a miniștrilor afacerilor europene, 24 martie 2020

imag341
Miniștrii au făcut schimb de opinii cu privire la extindere și la procesul de stabilizare și de asociere, axându-se pe Albania și pe Republica Macedonia de Nord.

Aceștia și-au dat acordul politic pentru deschiderea negocierilor de aderare cu ambele țări.

Acordul politic de astăzi de deschidere a negocierilor de aderare cu Albania și cu Republica Macedonia de Nord este o recunoaștere a eforturilor importante depuse de aceste două țări în materie de reforme. Ambele au demonstrat o voință politică clară de a avansa pe drumul lor european. Calea către aderare este lungă. Cu toate acestea, înregistrarea de progrese reale și susținute pentru îndeplinirea criteriilor de aderare îi aduce pe partenerii din Balcanii de Vest mai aproape de UE. Sunt foarte mulțumită că s-a deschis o nouă etapă în procesul de aderare a Albaniei și a Macedoniei de Nord la UE în timpul președinției croate, pentru care perspectiva europeană a Balcanilor de Vest este un aspect foarte important.

Andreja Metelko-Zgombić, secretara de stat croată pentru afaceri europene

UE deschide negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord

În urma videoconferinței, a fost lansată o procedură scrisă pentru adoptarea oficială a concluziilor Consiliului. Concluziile au fost adoptate miercuri, 25 martie. De asemenea, Consiliul a adoptat două declarații însoțitoare, iar Comisia a făcut o declarație.

(consilium.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Urmează la Parlament: sesiune plenară extraordinară pentru o implementare mai rapidă a măsurilor împotriva coronavirusului

EU23523

 

 

 

Joi, Parlamentul organizează o sesiune plenară extraordinară pentru aprobarea primelor măsuri care vor sprijini oamenii și companiile afectați de impactul epidemiei de coronavirus.

Parlamentul susține măsurile fără precedent care au fost luate de UE pentru a ajuta statele membre să facă față pandemiei și să atenueze efectele acesteia. Parlamentul face tot ce este posibil pentru a accelera implementarea acestor inițiative.

În cadrul sesiunii din 26 martie, deputații europeni vor dezbate și vota următoarele măsuri:

  • inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus, prin care 37 de miliarde de euro din fondurile de coeziune vor fi alocate statelor membre pentru ca acestea să poată aborda mai bine consecințele crizei
  • o propunere legislativă pentru extinderea domeniului Fondului de Solidaritate UE, pentru a acoperi urgențele de sănătate
  • o propunere a Comisiei Europene de a stopa „zborurile fantomă” cauzate de epidemia de Covid-19

Pentru a intra în vigoare, propunerile au nevoie și de aprobarea Consiliului.

În mod normal, pentru a putea vota, deputații europeni trebuie să fie prezenți, însă, din cauza epidemiei de coronavirus, au fost adoptate măsuri speciale care le permit să voteze de la distanță.

Sesiunea din 26 martie o înlocuiește pe cea plănuită inițial pe 1 și 2 aprilie.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Parlamentul European va organiza o sesiune plenară extraordinară pe 26 martie

Empty Hemicycle. Tribune

Președintele PE și liderii grupurilor politice au decis să organizeze o sesiune plenară extraordinară joi 26 martie, pentru a permite implementarea măsurilor speciale.

Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice (Conferința Președinților) au avut un schimb informal de opinii joi dimineață. A fost aprobată prin procedură scrisă propunerea Președintelui Sassoli, pentru convocarea unei sesiuni plenare extraordinare, ce va avea loc joi, 26 martie, la Bruxelles, pentru a dezbate și vota primele trei propuneri legislative ale Comisiei Europene pentru a aborda efectele pandemiei COVID19 în statele membre ale UE.

Președintele Sassoli a declarat: Parlamentul European își face și va continua să își facă datoria. Parlamentul rămâne deschis, deoarece democrația nu poate fi oprită de un virus. Suntem singura instituție europeană aleasă de către cetățeni și dorim să continuăm să îi reprezentăm și să îi apărăm.”

Punctele pe ordinea de zi a sesiunii:

  • Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), care va pune la dispoziția statelor membre fonduri de coeziune în valoare de 37 miliarde EUR pentru a face față consecințelor crizei;
  • Propunerea legislativă de extindere a domeniului de aplicare a Fondului de solidaritate al UE pentru a acoperi urgențele în materie de sănătate publică;
  • Propunerea Comisiei de încetare a așa-numitelor „zboruri fantomă”cauzate de epidemia COVID19.

Este esențial ca Parlamentul European să adopte rapid aceste trei propuneri, pentru a oferi sprijin concret cetățenilor UE și statelor membre în această situație fără precedent.

Biroul Parlamentului European va adopta măsuri specifice pentru această sesiune, pentru a garanta că votul poate fi organizat de la distanță.

Această sesiune plenară va înlocui în mod oficial sesiunea programată pentru 1-2 aprilie.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Sassoli: Europa demonstrează puterea solidarității

Parl1434

 

 

 

Declarația Președintelui David Sassoli privind răspunsul Parlamentului European la criza COVID-19.

În urma unei videoconferințe cu liderii grupurilor politice, Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a convocat o sesiune plenară extraordinară pentru 26 martie, în vederea aprobării măsurilor de combatere a COVID19. Va fi prima sesiune plenară care va utiliza un sistem de vot la distanță.

„Vreau să îmi exprim încrederea și solidaritatea față de toți cei care suferă și de cei au pierdut persoane dragi. Doresc să subliniez admirația și sprijinul pentru toți cei care luptă în prima linie contra acestei pandemii.

Europa se află în mișcare. Confruntată cu această situație dramatică, cu datoria de a apăra vieți omenești, mijloace de subzistență și stabilitate pentru toți, Uniunea Europeană acționează. Desigur, a trebuit să luptăm împotriva egoismului național, dar acum este clar cum vom face față acestei situații de urgență.

Decizia adoptată de BCE în noaptea trecută de a pune la dispoziție 750 miliarde de euro complementează apelurile Parlamentului, măsurile luate de Comisie, cele ale statelor, precum și posibile inițiative suplimentare, cum ar fi mobilizarea altor 500 miliarde de la Mecanismul european de stabilitate. Vorbim despre o intervenție care, în ansamblu, se apropie de două mii de miliarde de euro. Cea mai mare demonstrație a puterii solidarității europene văzută vreodată – mai puternică decât planul Marshall, programul care ne-a ajutat să ieșim din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial.

Acești bani ne vor ajuta să limităm efectele COVID19 și vor sprijini cercetarea pentru identificarea unui vaccin eficace. Oferă resurse utile pentru sprijinirea economiei noastre și a modelului nostru de protecție socială. Vor proteja locurile de muncă, întreprinderile și vor asigura că familiile nu sunt lăsate singure în fața acestor vremuri dificile.

În această etapă, sunt bani de care au nevoie structurile noastre medicale, doctorii și personalul care, cu mare pasiune și generozitate, s-au angajat să salveze multe vieți. Uniunea nu poate permite nimănui să rămână singur. Nu veți rămâne singuri.

Parlamentul European își face și va continua să își facă datoria. Am fost hotărât să mențin Parlamentul deschis, deoarece democrația nu poate fi oprită de acest virus, deoarece suntem singura instituție europeană aleasă de către cetățeni și dorim să îi reprezentăm și să îi apărăm.

Din acest motiv am decis convocarea unei sesiuni plenare extraordinare, care va avea loc joi, 26 martie, pentru a aproba măsurile de urgență prezentate de Comisia Europeană. Va fi prima sesiune plenară care va utiliza sistemul de vot la distanță. În fața acestei situații de urgență, trebuie să utilizăm toate mijloacele disponibile.

Este o perioadă dificilă. Dorim să fim aproape de familii care i-au pierdut pe cei dragi, de cei bolnavi și de compatrioții europeni care se confruntă cu un moment de mare teamă. Trebuie să ne folosim de toate energiile și să facem apel la responsabilitatea fiecăruia. Europa va reuși doar dacă suntem uniți, curajoși și ne vom susține unii pe alții”.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Furnizarea transfrontalieră de măști: piața unică UE protejează sănătatea cetățenilor

ue

Aprovizionarea continuă în cadrul pieței unice cu bunuri vitale, precum și cu echipamente medicale și de protecție, este esențială pentru abordarea crizei CODVI-19.

Președinții Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Petra De Sutter (Verzi/ALE, BE) și Comisiei pentru transporturi, Karima Delli (Verts/ALE, FR) au salutat decizia rapidă de astăzi a miniștrilor transporturilor din UE de a sprijini coridoarele priioritare de aprovizionare („green lane supply rutes”) – ce oferă prioritate transportului de bunuri vitale precum alimentele și echipamente medicale și de protecție – așa cum au sugerat eurodeputații și Comisia. Obiectivul acestor măsuri noi și urgente este de a proteja sănătatea și de a pune la dispoziție bunuri și servicii esențiale pe piața internă a UE.

„Închiderea completă a frontierelor ar putea părea cea mai sigură cale de protejare a cetățenilor noștri, dar toți depindem de importurile din alte state membre pentru ca aprovizionarea noastră să rămână neîntreruptă. Garantarea transportului neobstrucționat al produselor esențiale, cum ar fi alimentele, și garantarea unei aprovizionări neîntrerupte cu echipamente medicale și de protecție, sunt menite să asigure faptul că această criză nu se va transforma într-o catastrofă. Depindem unii de alții atunci când vine vorba de sănătatea noastră publică”, a spus președintele Comisiei pentru piața internă.

„Crearea acestor coridoare prioritare — în special pentru echipamentele medicale și de protecție — este extrem de importantă în următoarele zile și săptămâni”, a subliniat doamna de Sutter, referindu-se la angajamentul statelor membre în ceea ce privește furnizarea de echipamente medicale.

Președintele Comisiei pentru transporturi, doamna Karima Delli, a declarat că trecerea fără probleme a frontierelor și iar coordonarea între statele membre vor fi esențiale pentru depășirea acestei crize. „Trebuie să găsim modalități de a ne menține sistemele de transport și de a reduce cozile pentru a economisi timp și bani. Suntem pregătiți să acționăm coordonat și rapid, și să susținem șoferii și întregul sector al transporturilor care acționează neobosit pentru a menține fluxul mărfurilor în timpul acestei crize. Reamintesc, de asemenea, necesitatea urgentă de a pune în aplicare măsuri pentru a pune capăt „zborurilor fantomă”. Companiile aeriene trebuie să primească garanții pentru sloturile orare viitoare. Aceasta este singura modalitate de a evita zborurile fără pasageri în UE”, a concluzionat aceasta.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Parlamentul European este pregătit să își joace rolul în atenuarea impactului Covid-19

Launch of the new European Parliament logo
Parlamentul se angajează să ajute țările UE să combată coronavirusul și să abordeze impactul socio-economic al epidemiei.

Sprijinul Parlamentului

Pe 13 martie, Comisia Europeană a stabilit un răspuns coordonat la nivel european pentru a contracara impactul economic al coronavirusului. Consultați toate măsurile.

Măsurile pentru combaterea Covid-19 anunțate de Comisie au fost salutate de președintele Parlamentului European, David Sassoli. Domnul Sassoli a spus că Parlamentul se angajează să aprobe aceste măsuri cât mai rapid posibil.

Pentru a salva țările noastre, trebuie să acționăm împreună în Europa. Trebuie să facem mai mult. Astăzi, cuvântul cheie pentru Europa este solidaritatea. Nimeni nu va fi lăsat singur și nimeni nu va acționa singur.

David Sassoli

„Covid-19 ne obligă pe toți să fim responsabili și precauți. Este un moment delicat pentru noi toți. Parlamentul va continua să lucreze pentru a-și exercita atribuțiile. Niciun virus nu poate bloca democrația”, a spus președintele Sassoli.

Strategia UE pentru gestionarea epidemiei

Comisia propune măsuri pentru:

  • asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, păstrând integritatea pieței unice și a lanțurilor de producție și distribuție
  • susținerea oamenilor pentru ca veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate în mod disproporționat și pentru evitarea efectelor permanente ale crizei
  • sprijinirea firmelor și asigurarea faptului că lichiditatea sectorului financiar poate continua să sprijine economia
  • încurajarea țărilor UE să acționeze decisiv într-un mod coordonat, inclusiv prin relaxarea normelor privind ajutorul de la stat și măsurile de sprijin.

Susținerea regiunilor

Un aspect al răspunsului UE va fi modificarea normelor de finanțare, care trebuie să fie aprobate atât de Parlament, cât și de Consiliu. Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului își propune să încheie examinarea propunerii cât mai curând posibil. Măsura facilitează canalizarea finanțării către zonele și sectoarele afectate.

Resurse suplimentare

Comisia pentru bugete de la Parlamentul European s-a angajat să lucreze rapid la toate inițiativele de atenuare a impactului epidemiei.

Măsuri pentru atenuarea impactului asupra industriei aviației

Comisia Europeană a propus suspendarea normelor UE care constrâng companiile aeriene să exploateze majoritatea intervalurilor de decolare și de aterizare. Companiile sunt nevoite să facă acest lucru pentru a nu le pierde, dar, în situația actuală, regulile au dus la așa-numitele zboruri fantomă, cu puțini pasageri.

Comisia pentru transport a Parlamentului a salutat planurile și s-a angajat să lucreze la legislație cât mai rapid posibil.

mai mult
Magna EuropaPromovate

Bugetul UE pe termen lung: UE are nevoie de fonduri adecvate pentru a aborda crizele, spun eurodeputații

EP-101468D_Plenary

UE trebuie să aibă mijloace financiare pentru a aborda provocări precum coronavirusul sau migrația, au spus deputații europeni într-o dezbatere plenară privind bugetul UE pe termen lung.

Dezbaterea din 10 martie din Parlament s-a concentrat pe propunerea președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru mărimea și structura bugetului pe termen lung. Propunerea nu a primit aprobarea șefilor de stat și de guvern în cadrul summit-ului din 20-21 februarie.

Domnul Michel a spus că va continua consultațiile cu statele membre „pentru a evalua când va fi timpul pentru un nou summit” și s-a angajat să păstreze contactul direct cu Parlamentul cu privire la noile dezvoltări.

Majoritatea eurodeputaților au criticat propunerea președintelui Michel, spunând că nu este ambițioasă, și au subliniat că actualele provocări arată că Europa ar trebui să aibă un buget care să-i permită să acționeze conform așteptărilor cetățenilor.

José Manuel Fernandes (PPE, Portugalia), care este membru a echipei Parlamentului de negociere a bugetului pe termen lung, a spus: „Este, probabil, bine că nu s-a ajuns la un acord în cadrul Consiliului. Parlamentul European nu ar fi putut aproba un acord care nu respectă interesele cetățenilor. Liderii UE vin cu cuvinte și obiective frumoase, dar nu susțin aceste obiective cu resurse financiare.”

Președinta grupului politic S&D, Iratxe García Pérez (Spania), a declarat: „Este de preferat lipsa unui acord, decât un acord nepotrivit.”

UE trebuie să fie echipată pentru a acționa

Deputații au subliniat că provocările actuale arată că UE trebuie să aibă capacitatea financiară de a oferi soluții comune.

Liderul grupului politic Renew Europe, Dacian Cioloș (România), a declarat că bugetul pe termen lung poate atenua impactul focarului de coronavirus asupra afacerilor: „Bugetul european trebuie să joace rolul de pârghie de investiții și de relansare a economiei.” Dumnealui a făcut referire și la criza de la granița eleno-turcă și a menționat că „politica noastră de securitate la frontieră și de solidaritate presupune că Frontex [Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă] are nevoie de resurse adecvate și de un buget care să facă din solidaritate o realitate pe teren”.

Președintele comisiei pentru bugete, Johan Van Overtveldt (CRE, Belgia), a argumentat împotriva reducerii fondurilor pentru programele de apărare și de cercetare. „Dacă există un domeniu în care UE trebuie să investească, acela este viitorul nostru comun. Trebuie să ne concentrăm cu adevărat pe inovare”, a arătat dumnealui.

Margarida Marques (S&D, Portugalia), care este membră a echipei de negocieri a Parlamentului, a declarat: „Răspunsul nostru, în fața provocărilor climatice, demografice, digitale și internaționale, trebuie să fie mai multă Europă: o Europă care să poată soluționa criza de la granițele noastre, care poate găsi o soluție la coronavirus”.

Doamna Marques a spus că UE ar trebui să fie pregătită să reacționeze la crize care nu pot fi prevăzute. „Trebuie să fim conștienți de faptul că în următorii șapte ani pot apărea provocări neașteptate, iar Europa nu poate spune, ca în 2007-2008, că nu suntem pregătiți”.

Rasmus Andresen (Verzi/ALE, Germania), un alt membru al echipei de negociere a Parlamentului, a remarcat că situația este gravă, iar statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a găsi un acord: „Ne confruntăm cu o nouă criză economică și nu putem duce toate aceste bătălii naționaliste”.

Promisiuni încălcate

Siegfried Mureșan (PPE, România) a reamintit că, în iunie 2019, Consiliul European a adoptat o agendă strategică care promite controlul eficient al frontierelor externe, garantarea securității cetățenilor, consolidarea pieței unice și realizarea suveranității digitale. Cu toate acestea, propunerea președintelui Michel prevede reduceri procentuale de două cifre pentru agențiile de pază a frontierei UE, securitatea internă, piața unică și Europa Digitală. „Propunerea lui Charles Michel nu respectă promisiunile Consiliului European. Răspunsul nostru ar trebui să fie nu”.

Jens Geier (S&D) a subliniat inconsecvențele din mesajele liderilor UE cu privire la Europa: „De mulți ani asistăm la aceeași situație. Duminică, [liderii UE] cer în discursurile lor să se protejeze mai mult frontierele și să se cheltuiască mai mult pentru climă, pentru politica comună de apărare și așa mai departe. Luni, statele membre nu sunt pregătite să strângă banii. Până marți, totul merge rău din cauză că UE nu poate rezolva problemele.”

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Ce s-a întâmplat în plen: coronavirusul, bugetul UE pe termen lung, migrația

PE75427
În cadrul unei sesiuni scurtate, eurodeputații au discutat despre reacția UE la coronavirus, tensiunile de la frontiera eleno-turcă și bugetul UE pe termen lung.

Sesiunea plenară a avut loc la Bruxelles, și nu la Strasbourg săptămâna aceasta, și a fost scurtată la o zi, din cauza îngrijorărilor legate de coronavirus. Deputații europeni au dezbătut situația COVID-19 cu Comisia Europeană și Consiliul marți dimineață, accentuând necesitarea reducerii răspândirii acestei boli în Europa. Aceștia au mai cerut solidaritate între statele UE și fonduri pentru cercetare în domeniul noului virus.

Într-o dezbatere privind summit-ul UE din februarie, care nu a reușit să ajungă la un acord între liderii Uniunii privind bugetul UE pe termen lung, deputații europeni au criticat propunerea președintelui Consiliului Europen, Charles Michel, pe care o consideră neambițioasă, și au avertizat că nu vor aproba un acord neadecvat privind finanțarea UE în următorii ani.

UE ar trebui să ajute Grecia în gestionarea frontierei sale cu Turcia, au spus deputații europeni marți, într-o dezbatere privind situația actuală. Mulți deputați au arătat că UE ar trebui să evite repetarea crizei din 2015 și să își aducă la zi regulile comune privind azilul.

Deputații au salutat noua strategie UE privind egalitatea de gen, anunțată recent de Comisia Europeană, dar au subliniat necesitatea unor acțiuni concrete. „Respectarea drepturilor femeilor nu este o opțiune, ci o datorie și este posibilă acolo unde există voință politică”, a spus vicepreședinta Parlamentului European Mairead McGuinness.

Altele

Săptămâna aceasta, liderii grupurilor politice au decis revizuirea calendarului Parlamentului, ca măsură de precauție pentru sănătate. Următoarea perioadă de sesiune va fi scurtată și va avea loc pe 1 și 2 aprilie în Bruxelles, iar reuniunile comisiilor de săptămâna viitoare au fost amânate.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Coronavirus: Deputații solicită solidaritate între statele membre ale UE

closeup lab tech with sample of Wuhan Coronavirus virus
  • Laude aduse lucrătorilor din domeniul sănătății care luptă împotriva coronavirusului
  • Kiturile de testare, măștile și echipamentele respiratorii trebuie produse în UE și puse la dispoziția tuturor statelor membre
  • Este nevoie de alocarea mai multor fonduri pentru cercetare în combaterea virusului

Parlamentul a discutat marți cu Comisia și președinția croată despre epidemia cauzată de COVID-19, subliniind necesitatea de a încetini răspândirea în întreaga Europă.

Stella Kyriakides, comisarul UE pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat că COVID-19 reprezintă o situație de urgență în domeniul sănătății publice, care evoluează permanent. Statele membre trebuie să se concentreze pe limitarea răspândirii virusului, astfel încât sistemele de sănătate să poată face față situației, iar impactul asupra economiei și a vieții sociale să fie limitat pe cât posibil.

O serie de lideri ai grupurilor politice din cadrul PE și-au exprimat compasiunea față de cei afectați de virus și admirația față de personalul medical care lucrează pentru îngrijirea persoanelor infectate.

Numeroși deputați au subliniat, de asemenea, nevoia de solidaritate în UE și de alocare a mai multor fonduri pentru cercetarea acestui virus. Materialele medicale absolut necesare, precum kiturile de testare, măștile și echipamentele respiratorii, ar trebui produse în interiorul UE și puse la dispoziția tuturor statelor membre.

Unii deputați au afirmat că este necesar să existe o evaluare comună a riscurilor la nivel european pentru a se asigura că aceleași măsuri se aplică în zonele cu același nivel de risc. Necesitatea unor norme comune privind intrarea în spațiul Schengen a fost, de asemenea, adusă în discuție.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Sfinți ortodocși în Britania

UK-biserci

Informaţia asta îmi vine la timp!…

De multă vreme plănuiesc un pelerinaj la locurile în care au trăit sfinţi ortodocşi în Britania pre-schismatică / adică ortodoxă!…

Unii dintre aceştia sunt şi în sinaxarele Bisericilor Răsăritene, inclusiv Biserica Ortodoxă Română!…

(Bogdan Costin Georgescu)

mai mult
1 2 3 8
Page 1 of 8