close

Magna Europa

Magna EuropaPromovate

Europenii doresc ca Uniunea să dispună de un buget mai mare pentru a aborda criza

Europarlament

Comunicat de presă

Majoritatea respondenților (56 %) unui sondaj recent spun că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a depăși impactul pandemiei.

Sănătatea publică este pe primul loc, urmată de redresarea economică și schimbările climatice.

Potrivit unui nou sondaj de opinie comandat de Parlamentul European și desfășurat în a doua parte a lunii iunie 2020, aproape șapte din zece respondenți (68 %) doresc ca Uniunea să joace un rol mai important în lupta împotriva crizei. Peste jumătate (56 %) cred că în acest scop Uniunea ar trebui să dispună de mai multe mijloace financiare, care ar trebui direcționate mai ales pentru a combate impactul pandemiei asupra sectorului sănătății și al economiei.

Peste jumătate dintre respondenți (53 %) continuă să nu fie mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, deși, comparativ cu aprilie, mai multe persoane au acum o perspectivă pozitivă (+ 5 puncte).

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a comentat astfel rezultatele ultimului sondaj: „Rezultatele sondajului indică în mod clar că cetățenii Uniunii se așteaptă ca Uniunea să demonstreze mai multă solidaritate și să ia mai multe măsuri pentru a ajuta la redresare. De asemenea, ei recunosc că este nevoie de un buget mai mare al Uniunii pentru a putea combate impactul fără precedent al pandemiei asupra economiei și societății noastre. În contextul actualelor negocieri bugetare, Parlamentul este alături de cetățeni și le susține cererea ca Uniunea să devină mai eficientă și mai ambițioasă.”

O mare parte a populației cunoaște măsurile luate de Uniunea Europeană împotriva COVID-19, iar gradul de satisfacție crește

Trei din patru cetățeni europeni (76 %) au auzit de diversele măsuri propuse de Uniune pentru a combate consecințele pandemiei de COVID-19. 36 % dintre respondenți, cu trei puncte mai mult comparativ cu aprilie, cunosc, de asemenea, care sunt aceste măsuri. 49 % din cei care au auzit de măsurile luate de Uniune împotriva COVID-19 sunt satisfăcuți de acestea. S-a înregistrat în medie o creștere clară de aproape 7 puncte procentuale (comparativ cu 42 % în aprilie). Acest lucru confirmă că publicul sprijină din ce în ce mai mult măsurile propuse, dintre care multe mai trebuie implementate.

Majoritatea respondenților nu sunt satisfăcuți de solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii

Deși puțin peste jumătate dintre respondenții din întreaga Uniune (53 %) nu sunt satisfăcuți de solidaritatea demonstrată între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, în medie 39 % dintre cetățenii Uniunii declară că sunt satisfăcuți. Procentul a crescut în medie cu 5 puncte din aprilie 2020. Creșterea cea mai mare a fost înregistrată în Portugalia și Spania (ambele cu + 9 puncte), Germania, Grecia, România și Slovacia (cu circa + 7 puncte fiecare).

UE ar trebui să îmbunătățească instrumentele comune folosite pentru a combate crizele cum ar fi cea generată de COVID-19

Circa două treimi dintre respondenți (68%) sunt de acord că „Uniunea ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a gestiona crize cum ar fi pandemia de coronavirus”. În 26 de state membre s-a înregistrat o majoritate absolută în acest sens. Cel mai mare sprijin pentru afirmația că Uniunea ar trebui să obțină mai multe competențe s-a înregistrat în Portugalia și Luxemburg (87 % în ambele), Cipru (85 %), Malta (84 %), Estonia (81 %), Irlanda (79 %), Italia și Grecia (78 % în ambele), precum și în România (77 %) și Spania (75 %).

Majoritatea absolută a europenilor sprijină un buget al Uniunii mai mare pentru a combate COVID-19

56 % dintre europeni cred că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a putea depăși consecințele pandemiei de coronavirus. În 15 state membre ale Uniunii, majoritatea absolută a respondenților sunt de acord cu această afirmație. Pe primele locuri sunt Grecia (79 %), Cipru (74 %), Spania și Portugalia (ambele cu 71 %).

Întrebați care ar trebui să fie domeniile de politică în care ar trebui să se cheltuiască acest buget extins al Uniunii, cetățenii europeni au plasat sănătatea publică pe primul loc. 55 % dintre respondenți consideră că este cel mai important domeniu în care să se facă cheltuieli, plasându-se pe primul loc în 17 state membre ale Uniunii. Următoarele domenii în ordinea importanței sunt redresarea economică și noile oportunități pentru afaceri (45 %), locurile de muncă și chestiunile sociale (37 %), precum și combaterea schimbărilor climatice (36 %). În Italia (58 %), Slovenia (55 %) și Lituania (54 %), finanțarea redresării economice se află pe locul întâi. Cetățenii din Austria (48 %) și Danemarca (45 %) consideră că principala prioritate a Uniunii trebuie să fie continuarea luptei împotriva schimbărilor climatice, în timp ce pentru Slovacia (63 %), Croația (58 %) și Finlanda (46 %), locurile de muncă și chestiunile sociale sunt prioritare.

Dificultățile financiare personale continuă să fie semnificative

Situația financiară personală a cetățenilor europeni încă de la începutul pandemiei arată în mod clar cât este de important să se ia cât mai devreme deciziile necesare pentru Pachetul de redresare: într-o proporție rămasă practic neschimbată din aprilie, 57 % dintre respondenți declară că au avut dificultăți financiare de natură personală. „Pierderea veniturilor” este prima dificultate menționată (28 %), fiind o problemă vitală în 21 de state membre. Cele mai mari cifre s-au înregistrat în Ungaria și Spania (ambele 43 %), Bulgaria și Grecia (ambele 41 %), precum și în Italia (37 %).

Nesiguranța și teama scad, iar speranța și încrederea cresc

S-au schimbat semnificativ și sentimentele respondenților în timpul crizei. Cetățenii din 15 state membre ale Uniunii au ales cuvântul „speranță” (41 % în total) pentru a-și descrie starea emoțională actuală. Acest sentiment devine aproape la fel de răspândit ca cel de „nesiguranță”, menționat de 45 % dintre respondenți – o scădere cu 5 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie (50 %). Toate sentimentele negative au scăzut: „teamă” (17 %, -5), „frustrare” (23 %, -4), „neajutorare” (21 %, -8), în timp ce sentimentele de „încredere” au crescut cu 3 puncte la 24% și „întrajutorare” cu 2 puncte la 16% în medie în UE.

Notă pentru editori

Sondajul a fost efectuat online (și telefonic în Malta și Cipru), de către Kantar, între 11 și 29 iunie 2020, pe un eșantion de 24 798 de respondenți din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Sondajul s-a limitat la respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia). Reprezentativitatea la nivel național este asigurată prin cote în funcție de gen, vârstă și regiune. Rezultatele totale la nivelul Uniunii sunt ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară care face obiectul anchetei.

Se preconizează că raportul complet al sondajului, inclusiv setul complet de date, va fi publicat la începutul lunii septembrie 2020.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Franța

512px-Flag_of_France.svg

Franța este o republică constituțională unitară având un regim semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Capitala sa este orașul Paris, limba oficială este franceza iar moneda este euro. Deviza națională este „Libertate, egalitate, fraternitate” (în franceză Liberté, Égalité, Fraternité), iar drapelul Franței este format din trei benzi verticale colorate, respectiv în albastru, alb, roșu. Imnul național este La Marseillaise.

În timpul epocii fierului, zona ce reprezintă astăzi Franța a fost locuită de gali, un popor celtic. Roma a anexat zona în anul 51 î.Hr. și a deținut regiunea până în anul 486, când francii (un popor germanic) au cucerit regiunea și au format Regatul Franței. Franța a devenit o mare putere europeană în Evul Mediu, în urma victoriei din războiul de o sută de ani (1337-1453). În perioada renașterii, cultura franceză a înflorit, iar Franța a pus bazele unui imperiu colonial global, care urma ulterior să devină al doilea cel mai mare din lume. Secolul al XVI-lea a fost dominat de către războaie civile și religioase, între catolici și protestanți (hughenoți). Sub Ludovic al XIV-lea, Franța a devenit puterea culturală, politică și militară dominantă a Europei.  În secolul al XVIII-lea, Revoluția franceză a răsturnat monarhia absolută, a dezvoltat una dintre cele mai vechi republici din istoria modernă și a elaborat Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, care exprimă idealurile unei națiuni inclusiv în ziua de astăzi.

În secolul al XIX-lea, Napoleon I a preluat puterea și a creat Primul Imperiu Francez, care prin războaiele napoleoniene a schimbat istoria Europei continentale. După prăbușirea imperiului, Franța a trecut printr-o perioadă tumultuoasă, având o succesiune de guverne ce a dus într-un final în 1870 la înființarea celei de-a Treia Republici Franceze. Franța a fost un participant major în Primul Război Mondial, din care a ieșit victorioasă, și a fost una dintre Puterile Aliate în Al Doilea Război Mondial, dar a intrat sub ocupația puterilor Axei în 1940. În urma eliberării, în 1944, a fost creată A Patra Republică Franceză, ulterior dizolvată în cursul Războiului din Algeria. A Cincea Republică, condusă de Charles de Gaulle, a fost înființată în 1958 și există până în ziua de astăzi. Algeria și aproape toate celelalte colonii au devenit independente în anii 1960, dar au păstrat legături economice și militare cu Franța.

Franța este o putere nucleară, este unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și membru NATO. De asemenea, Franța este membră a G7, G20, a zonei euro, a spațiului Schengen și găzduiește sediile Consiliului Europei, Parlamentului European și UNESCO. Franța joacă un rol important în istoria mondială prin intermediul influenței exercitate de cultura sa, de limba sa și de valorile democratice, seculare și republicane pe care le-a promovat în ultimele două secole.

Franța este a doua putere economică europeană și a cincea putere economică mondială. Economia sa de tip capitalist o face să fie unul dintre liderii mondiali în sectoarele agroalimentar, aeronautic⁠(fr), al automobilelor, al produselor de lux⁠(fr), al turismului⁠(fr) și în cel al energiei nucleare⁠(fr), aceasta în ciuda unor politici de intervenționism⁠(fr) destul de puternice⁠(fr).

Cu 66,6 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2014, Franța este o țară dezvoltată, cu un indice al dezvoltării umane foarte ridicat.

Citește mai mult pe Wikipedia

mai mult
Magna EuropaPromovate

Mărirea capacității de stocare a energiei în Uniune pentru a impulsiona procesul de decarbonizare

Europarlament

Cum energia din surse regenerabile capătă importanță în mixul energetic european, eurodeputații propun sprijinirea soluțiilor de stocare, cum ar fi hidrogenul sau bateriile de uz casnic.

Într-un raport adoptat vineri cu 556 voturi pentru, 22 împotrivă și 110 abțineri, eurodeputații au definit strategia pentru stocarea energiei, care va juca un rol crucial pentru a se atinge obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Autoarea raportului, Claudia Gamon (Renew Europe, Austria), a declarat următoarele: „Stocarea energiei va fi esențială pentru tranziția spre o economie decarbonizată, bazată pe surse regenerabile de energie. Cum electricitatea generată de energia eoliană sau solară nu este întotdeauna disponibilă în cantitățile necesare, va trebui să o stocăm în cantități mai mari. Pe lângă tehnicile despre care știm deja că funcționează bine, cum ar fi acumularea hidraulică prin pompare, mai multe tehnologii vor juca un rol crucial în viitor, precum noile tehnologii pentru baterii, stocarea energiei termice sau hidrogenul verde. Ele trebuie să capete acces la piață pentru a asigura aprovizionarea constantă cu energie a cetățenilor europeni.”

Hidrogenul verde

Parlamentul solicită Comisiei Europene și statelor membre să elimine barierele de reglementare care împiedică dezvoltarea proiectelor de stocare de energie, cum ar fi dubla impozitare sau lipsa normelor aferente în codurile de rețea ale Uniunii. Rețelele transeuropene de energie trebuie revizuite și ele pentru a îmbunătăți criteriile de eligibilitate pentru cei care doresc să dezvolte instalații de stocare a energiei, spun eurodeputații.

Aceștia au evidențiat și potențialul hidrogenului produs din surse regenerabile (așa-numitul „hidrogen verde”) și au solicitat Comisiei să sprijine în continuare activitățile de cercetare și dezvoltare legate de dezvoltarea unei economii bazate pe hidrogen. Măsurile de sprijin ar putea ajuta la reducerea costurilor legate de hidrogenul verde și i-ar putea asigura viabilitatea economică, adaugă aceștia. Comisia ar trebui să analizeze, de asemenea, dacă infrastructura de gaze poate fi modernizată astfel încât să permită transportul hidrogenului, dat fiind că gazele naturale se folosesc doar într-o etapă de tranziție, urmând ca utilizarea lor să scadă treptat.

Bateriile fabricate în Uniune și noile opțiuni de stocare

Parlamentul sprijină și eforturile Comisiei de a crea standarde pentru bateriile europene și de a reduce dependența de fabricarea lor în afara Europei. Uniunea Europeană depinde în mare măsură de importurile de materii prime din surse unde extracția implică degradarea mediului înconjurător. Această situație ar trebui ameliorată prin îmbunătățirea sistemelor de reciclare și prin aprovizionarea durabilă cu materiale prime, eventual din UE.

În fine, eurodeputații propun modalități pentru a sprijini alte opțiuni de stocare, cum ar fi stocarea de energie mecanică și termică, precum și dezvoltarea unor sisteme de stocare descentralizate prin bateriile de uz casnic, stocarea energiei termice în contextul locuințelor, tehnologia de la vehicule la rețea și sistemele energetice casnice inteligente.

Context

Pentru a atinge obiectivele Pactului verde și ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice, sistemul energetic european va trebui să aibă emisii neutre de carbon (adică să emită cel mult atât carbon cât poate absorbi) până în a doua jumătate a secolului. Însă, deși sursele regenerabile de energie sunt fundamentale pentru a putea realiza acest obiectiv, unele dintre cele mai importante surse nu sunt întotdeauna fiabile: producția de energie solară și eoliană depinde de momentul zilei, de anotimpuri și de vreme. Cum ponderea surselor de energie regenerabile și cu producție variabilă crește, capacitatea de stocare a energiei va juca un rol din ce în ce mai important pentru a stoca energia între momentul producerii și cel al consumului.

Comisia Europeană estimează că Uniunea va trebui să poată stoca de șase ori mai multă energie decât în prezent pentru a atinge obiectivul de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Parlamentul dorește o Uniune Europeană a Sănătății

EUvsCovid

COVID-19 a subliniat necesitatea de a conferi UE un rol mai important în domeniul sănătății, consideră PE în cadrul rezoluției privind viitoarea strategie UE în materie de sănătate publică.

Într-o rezoluție adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, Parlamentul European stabilește principiile viitoarei strategii a UE în domeniul sănătății publice după COVID-19.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o „Uniune Europeană a Sănătății”. Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru asistența medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență a sistemelor de sănătate ale statelor membre pentru a identifica punctele slabe și a verifica dacă sunt pregătite pentru o posibilă resurgență a COVID-19.

Rezoluția solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale. Viitoarea strategie farmaceutică a UE trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

Eurodeputații au salutat noul program UE de 9.4 miliarde EUR dedicat domeniului sănătății (EU4Health), considerând necesitatea investițiilor și angajamentelor pe termen lung. Aceștia solicită instituirea unui fond UE dedicat consolidării infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie consolidate agențiile europene de sănătate, ECDC și EMA, precum și cercetarea comună în domeniul sănătății.

Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, când acestea vor fi disponibile. Achizițiile publice comune ale UE trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.

Context

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Parlamentul a promovat în mod constant instituirea unei politici coerente a UE în domeniul sănătății publice. Printr-o rezoluție privind revizuirea bugetului UE pentru perioada de după 2020 și planul de redresare economică a UE, deputații au insistat asupra creării un nou program european de sine stătător în domeniul sănătății.

Ca urmare, Comisia a prezentat o propunere de 9.4 miliarde EUR pentru programul EU4Health în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027, parte a planului de redresare a UE denumit Next Generation EU.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Îmbunătățirea sănătății publice: măsurile UE

fotoUE

UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.

De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE

Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.

Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.

UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).

Programul de sănătate al UE

Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.

Actualul program de sănătate, „Sănătate pentru creștere”, 2014-2020, cu un buget de 450 de milioane de euro:

  • promovează un stil de viață sănătos prin „sănătate în toate politicile”,
  • protejează cetățenii UE de amenințări transfrontaliere privind sănătatea,
  • facilitează accesul la asistență medicală sigură și de înaltă calitate,
  • contribuie la sistemele de sănătate durabile.

Finanțarea în domeniul sănătății va fi integrată în Fondul Social European Plus (FSE+) în următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027).

Alte fonduri pentru probleme de sănătate sunt furnizate de programul de cercetare Orizont 2020, de politica de coeziune a UE și de Fondul european pentru investiții strategice.

 

Medicamente și dispozitivele medicale

UE reglementează autorizarea și clasificarea medicamentelor prin intermediul rețelei europene de reglementare a medicamentelor – un parteneriat între Agenția Europeană pentru Medicamente, autoritățile naționale de reglementare și Comisia Europeană. Odată ce acestea ajung pe piață, siguranța produselor autorizate continuă să fie monitorizată.

Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.

În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.

Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.

Asistența medicală în străinătate

UE se asigură că fiecare cetățean european ce deține un card european de asigurări sociale de sănătate (CEASS) are acces la asistență medicală necesară din punct de vedere medical, asigurată de stat în timpul unei șederi temporare – fie că este vorba de o călătorie de afaceri, de vacanță sau de a studia în străinătate – în toate țările UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Serviciile de asistență medicală necesare trebuie să fie furnizate în aceleași condiții și la același preț (gratuit în unele țări) ca și pentru persoanele asigurate în țara respectivă.

Promovarea sănătății, prevenirea bolilor

UE lucrează la promovarea sănătății și prevenirea bolilor precum cancerul, a bolilor care afectează sănătatea mintală și a bolilor rare și oferă informații cu privire la acestea prin intermediul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

Combaterea cancerului a fost întotdeauna o prioritate a UE. UE investește fonduri în proiecte de cercetare și programe de formare, adoptă legislație și completează eforturile statelor membre prin schimbul de informații și cele mai bune practici.

Consumul de tutun este cauza a 700.000 de decese în fiecare an în UE. Actuala directivă a UE privind tutunul, menită să facă produsele din tutun mai puțin atractive pentru tineri, este aplicată începând cu anul 2016. Recomandarea Consiliului privind mediile fără fum de tutun, din 2009, invită statele membre să protejeze cetățenii de expunerea la fum de tutun în locurile publice și la locul de muncă.

Aproximativ 30 de milioane de europeni sunt afectați de boli rare și complexe. Pentru a ajuta la diagnosticări și terapii, UE a creat rețelele europene de referință, în 2017. Cele 24 de rețele virtuale existente reunesc specialiști din diferite țări care lucrează pe diferite probleme, de exemplu siguranța pacienților sau prevenirea rezistenței antimicrobiene.

Rezistența la antimicrobiene (RAM) este în creștere, datorită excesului de antibiotice, păstrării necorespunzătoare a medicamentelor sau lipsei de dezvoltare a unor noi substanțe. Aceasta produce aproximativ 33.000 de decese pe an în UE. Planul de acțiune al UE împotriva RAM vizează din 2017 promovarea conștientizării și a igienei mai bune și stimularea cercetării. Un nou regulament privind medicamentele de uz veterinar a fost adoptat în 2018, pentru a reduce utilizarea antibioticelor în agricultură și a opri răspândirea rezistei de la animale la om.

Mai multe țări din UE se confruntă cu focare de boli care pot fi prevenite prin vaccinare, cum ar fi rujeola, din cauza ratelor insuficiente de acoperire a vaccinării. Într-o rezoluție adoptată în 2018, deputații europeni solicită un program mai bine aliniat pentru vaccinare în Europa, o mai mare transparență în producerea de vaccinuri și achiziții în comun pentru a reduce prețurile.

Aer și apă mai curate

Calitatea redusă a aerului este cea mai importantă cauză legată de mediu pentru moartea prematură din Europa. De la începutul anilor 1970, UE a luat măsuri pentru a controla emisiile de substanțe nocive. În cadrul „pachetului de politici pentru un aer curat”, a fost adoptată o nouă directivă, în 2016, care stabilește limite mai stricte de emisii la nivel național pentru principalii poluanți atmosferici, cum ar fi oxizii de azot, pentru a reduce la jumătate impactul asupra sănătății față de 2005.

Directiva-cadru privind apa protejează apele UE și se referă la toate apele de suprafață și de adâncime (în râuri, lacuri, ape de coastă).

Apele de scăldat sunt monitorizate de către statele membre prin directiva privind apa pentru scăldat. De asemenea, UE își actualizează directiva privind apa potabilă pentru a îmbunătăți în continuare calitatea și accesul la apa potabilă și pentru a reduce deșeurile cauzate de consumul de apă îmbuteliată.

Mâncare sigură

UE dispune de reguli care să garanteze un nivel ridicat de siguranță în toate etapele procesului de producție și distribuție a alimentelor, pe baza abordării „de la fermă la farfurie”. În 2017, inspecțiile oficiale în lanțul alimentar au fost înăsprite.

Există reguli specifice de igienă pentru:

  • alimentele de origine animală,
  • contaminarea produselor alimentare (stabilirea unor niveluri maxime pentru contaminanți, cum ar fi nitrații, metalele grele sau dioxinele),
  • alimentele noi (produse din microorganisme sau cu o nouă structură moleculară primară),
  • materialele care vin în contact cu alimentele (cum ar fi materialele de ambalat și tacâmurile).

De asemenea, UE dispune de un cadru juridic strict pentru cultivarea și comercializarea organismelor modificate genetic (OMG) utilizate în hrana pentru animale și produsele alimentare. Parlamentul European acordă o atenție deosebită riscurilor potențiale pentru sănătate și s-a opus planurilor de autorizare a noilor plante modificate genetic (cum ar fi soia).

În 2019, Parlamentul a adoptat un raport privind modul de îmbunătățire a utilizării durabile a pesticidelor și a susținut raportul comisiei speciale care pledează pentru proceduri de autorizare mai transparente.

Deoarece există tot mai mulți consumatori care cumpără alimente ecologice, UE a actualizat în 2018 normele privind agricultura ecologică pentru a avea controale mai stricte și pentru a împiedica mai bine contaminarea.

Locuri de muncă sănătoase

Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.

Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).

Societatea favorabilă incluziunii

Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea(EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Bugetul pe termen lung al UE explicat

ParlEu223

Cum este finanțată UE și pentru ce se utilizează fondurile? Aici puteți afla ce este bugetul UE pe termen lung și cum este stabilit.

Bugetul pe termen lung al UE ajută milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, întreprinderi, regiuni și ONG-uri. Acesta ne ajută, de asemenea, să avem alimente mai sănătoase și mai sigure, drumuri, căi ferate și aeroporturi noi și mai bune, un mediu înconjurător mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE.

Ideea de bază este că punerea în comun a resurselor face Europa mai puternică, fiind esențială pentru creșterea prosperității. Sunt finanțate astfel proiecte care îmbunătățesc traiul a milioane de europeni. Având în vedere că pandemia de coronavirus a avut un impact social și economic devastator asupra Europei, este mai important decât oricând să dispună de un buget ambițios, care să răspundă așteptărilor europenilor.

Ce este bugetul UE pe termen lung?

Bugetul pe termen lung al UE este denumit uneori și cadrul financiar multianual (CFM). Acesta stabilește plafonul pentru fondurile pe care UE le poate cheltui într-o perioadă de cel puțin cinci ani în diferite domenii de politică. Bugetele pe termen lung recente au fost stabilite pentru o perioadă de șapte ani.

Unul dintre motivele pentru care UE dispune de un buget pe termen lung, precum și de bugete anuale este de a facilita planificarea programelor pe care UE dorește să le finanțeze și de a le spori eficiența. Această previzibilitate este necesară, de exemplu pentru cercetătorii care lucrează la proiecte științifice cu o durată de mai mulți ani.

De asemenea, bugetul pe termen lung trebuie să fie suficient de flexibil pentru a face față crizelor și situațiilor de urgență neprevăzute, precum epidemia de Covid-19. Prin urmare, acesta include o serie de instrumente pentru a asigura folosirea fondurilor acolo unde este cel mai necesar în circumstanțe neprevăzute.

De exemplu, Fondul de solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistență financiară în cazul unei catastrofe majore într-un stat membru. De asemenea, există un fond de ajustare la globalizare care îi ajută pe lucrători să-și găsească noi locuri de muncă dacă au fost concediați ca urmare a schimbărilor structurale intervenite în practicile comerciale mondiale sau ca urmare a unei crize economice. De la începutul crizei coronavirusului, s-au pus la dispoziție fonduri UE pentru a contracara impactul socioeconomic al pandemiei și pentru a sprijini sistemele de sănătate din țările UE. Aflați mai multe în calendarul măsurilor UE de combatere a Covid-19.

Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE este mai degrabă un buget de investiții, de exemplu nu finanțează educația primară sau apărarea națională. În schimb, se pune accentul în principal pe domeniile în care UE poate aduce o valoare adăugată, stimulând creșterea economică și competitivitatea sau dând dovadă de solidaritate prin sprijinirea persoanelor celor mai afectate de criza Covid-19.

Cum se cheltuie bugetul UE?

Bugetul susține cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele transeuropene și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care vizează stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în UE.

Politica agricolă comună (PAC) a UE, împreună cu politica comună în domeniul pescuitului și cu mediul, primește cele mai multe fonduri în cadrul actualului buget pe termen lung. Aceasta este urmată de programele de „coeziune”, care vizează sprijinirea regiunilor mai sărace. Bugetul pe termen lung finanțează, de asemenea, ajutorul umanitar internațional și proiectele de dezvoltare.

Cum este finanțat bugetul UE pe termen lung?

Finanțarea bugetului pe termen lung al UE este complexă, deoarece există mai multe surse de venituri. Printre acestea se numără:

  • contribuțiile din partea țărilor UE
  • taxele la import pentru produsele din afara UE
  • amenzile impuse întreprinderilor care încalcă normele UE în materie de concurență.

Pentru a ajuta țările UE să economisească bani, în special având în vedere impactul epidemiei de coronavirus, Parlamentul dorește să reformeze modul de finanțare a bugetului UE. Acesta solicită noi surse de venituri, deputații sugerând că fondurile ar putea proveni din noile impozite pe profit (inclusiv impozitarea marilor întreprinderi din sectorul digital), din schema de comercializare a certificatelor de emisii și din taxa pe materialele plastice.

Din cauza scăderii anticipate a venitului național brut al țărilor UE în contextul pandemiei și pentru finanțarea redresării, Parlamentul solicită, de asemenea, o creștere a așa-numitului „plafon al resurselor proprii” – adică suma maximă pe care UE o poate cere țărilor membre pentru a finanța bugetul.

Parlamentul a indicat că nu va aproba un nou buget pe termen lung al UE fără o reformă a surselor de venituri ale UE.

Cum se stabilește bugetul pe termen lung al UE?

Înainte de expirarea bugetului pe termen lung în curs, Comisia Europeană prezintă o propunere pentru următorul buget pe termen lung. Propunerea stă la baza negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu, care reunește miniștri din toate țările UE.

Pentru următorul buget pe termen lung pentru perioada 2021-2027, Comisia și-a publicat propunerea în mai 2018. Parlamentul și-a adoptat poziția în noiembrie 2018 și a reconfirmat-o în octombrie 2019. Consiliul nu și-a precizat poziția de negociere înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus.

Pentru a combate epidemia și consecințele acesteia, Parlamentul a solicitat la 17 aprilie și la 15 mai 2020 un pachet de redresare și reconstrucție la scară largă pentru a relansa economia Europei și a oferi sprijin persoanelor celor mai afectate de criză. Ca răspuns la solicitările Parlamentului, Comisia Europeană a propus un plan de stimulare a economiei în valoare de 750 de miliarde EUR, precum și un buget al UE de 1 100 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027.

Care este etapa următoare?

După ce Consiliul va adopta o poziție comună, Parlamentul și guvernele UE vor discuta propunerile Comisiei și vor decide asupra formei finale a acestora în cadrul negocierilor viitoare.

Este necesară unanimitatea în rândul statelor membre pentru a se ajunge la un acord cu privire la următorul buget pe termen lung. Orice acord necesită aprobarea Parlamentului.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Agenda săptămânală: 29 iunie – 05 iulie 2020

EU – europarl.europa.eu

 

Luni, 29 iunie 2020

13:45 – 15:45
LIBE Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q2
Debate

Establishment of an EU Mechanism on Democracy, the Rule of Law and Fundamental Rights – presentations by the following:

  • Didier REYNDERS, Commissioner for Justice
  • Council Presidency (tbc)
  • Rik DAEMS, President of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe (PACE)
  • Filippo DONATI, President of the European Networks of Councils for the Judiciary (ENCJ)
  • Jonas GRIMHEDEN, Programme Manager for Supporting Human Rights Systems, EU Agency for Fundamental Rights (FRA)
  • EPRS presentation of the preliminary European Added Value Assessment on an EU mechanism on Democracy the Rule of Law and Fundamental Rights

 

Marți, 30 iunie 2020

AGENDA PREȘEDINTELUI
10:00 Meeting with the Multiannual Financial Framework – Own resources Contact Group
12:00 Videoconference with the German Minister of State for Europe at the Federal Foreign Office, Mr Michael Roth
15:30 Phone call with the Speaker of the Knesset, Mr Yariv Levin

CONFERINŢE DE PRESĂ
11:30 – 12:00
“Parliament’s work on the EU-long-term budget, Own Resources and the recovery package: Expectations from the German Council Presidency”
Brussels, Paul-Henri Spaak, 0A050
Johan VAN OVERTVELDT (ECR, BE), Chair of the Committee on Budgets

 

Miercuri, 1 iulie 2020
AGENDA PREȘEDINTELUI
10:30 Video meeting with the President of the European Trade Union Confederation, Mr Roberto Visentini

 

Joi, 2 iulie 2020
AGENDA PREȘEDINTELUI
10:00 Conference of Presidents

COMISII PARLAMENTARE
09:00 – 11:00
SEDE Subcommittee on Security and Defence
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q1
Debates

Exchange of views with Florence PARLY, Minister of the Armed Forces, France
Artificial intelligence: questions of interpretation and application of international law in so far as the EU is affected in the areas of civil and military uses and of state authority outside the scope of criminal justice – Consideration of amendments – Rapporteur for the opinion: Urmas PAET (Renew, ET)

09:00 – 11:00
LIBE Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q2
Vote

Recommendation for a Council decision authorising the opening of negotiations for an agreement between the European Union and New Zealand on the exchange of personal data between the European Union Agency for Law Enforcement Cooperation (Europol) and the New Zealand authorities competent for fighting serious crime and terrorism (INI), adoption of draft report – rapporteur Annalisa TARDINO (ID, IT)

Debates

Artificial intelligence in criminal law and its use by the police and judicial authorities in criminal matters (INI), consideration of draft report – rapporteur Tudor CIUHODARU (S&D, RO) (9.00 – 9.30)
Implementation report on the Return Directive (INI), presentation of the EPRS Implementation Assessment by Dr Izabella MAJCHER and consideration of draft report – rapporteur Tineke STRIK (Greens/EFA, NL) (9.30 – 10.15)
LIBE Democracy, Rule of Law and Fundamental Rights Monitoring Group activities, reporting back to committee by Sophia iN ‘T VELD (Renew, NL) , DRFMG Chair and presentation of the draft working document on the impact of COVID_19 prepared by DRFMG (10.15 – 11.00)

13:45 – 15:45
AFCO Committee on Constitutional Affairs
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q2
Vote

European citizens’ initiative: temporary measures concerning the time limits for the collection, verification and examination stages in view of the COVID-19 outbreak (COD), vote on the provisional agreement resulting from interinstitutional negotiations – rapporteur Loránt VINCZE (EPP, RO)

Debates

Recommendation to the Council and the Vice-President of the Commission / High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy concerning the Implementation and governance of Permanent Structured Cooperation (PESCO) (INI), consideration of draft opinion – rapporteur for the opinion:Esteban González PONS (EPP, ES)
General budget of the European Union for the financial year 2021 – all sections consideration of draft opinion and of budget amendments – rapporteur for the opinion: Antonio TAJANI (EPP, IT)
Stocktaking of European elections (INI), Consideration of draft report – rapporteur: Pascal DURAND (Renew, FR)

16:45 – 18:45
PETI Committee on Petitions
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q2
Petitions for discussion – Covid-19

Petition 0546/2020 by Swedish citizen on tackling homelessness rates in the European Union
Petition 0315/2020 by Lithuanian citizen on the instalment of virus sterilizing devices in public transport and crowded places
Petition 0653/2020 by Belgian citizen on behalf of the Open Borders Europe association, bearing two signatures, on the Schengen system and measures taken during the COVID-19 crisis

 

Vineri, iulie 2020
COMISII PARLAMENTARE

09:00 – 15:45
FEMM Committee on Women’s Rights and Gender Equality

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

MEPs approve €585 million to support refugees from Syria

Launch of the new European Parliament logo

Budget Committee MEPs gave their green light to top up support to refugees and host communities in Turkey, Jordan and Lebanon in response to the Syrian crisis.

The draft report by Monika Hohlmeier (EPP, DE) recommending the approval of the draft amending budget was adopted on Wednesday with 33 votes to 4 and 3 abstentions.

€485 million are earmarked to fund the continuation of the two main EU humanitarian support actions in Turkey, the Emergency Social Safety Net (ESSN) and the Conditional Cash Transfer for Education (CCTE).

Host communities and refugees (Syrian refugees and Palestinian refugees from Syria) in Jordan and Lebanon are supported with a total of €100 million. This money will be used to fund projects giving access to education, to support livelihoods and for the provision of health, sanitation, water and waste services, as well as social protection.

Detailed information is available in the Commission’s proposal and in the Committee’s draft report.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

COVID-19: Suplimentarea ajutoarelor pentru fermieri din Fondul de dezvoltare rurală al UE

EUvsCovid

Deputații au crescut vineri sprijinul pe care țările UE îl pot plăti în curând fermierilor și IMM-urilor agroalimentare din cadrul Fondului de dezvoltare rurală al UE, în contextul crizei.

Măsura de urgență, aprobată în Parlament cu 636 voturi pentru, 21 împotrivă și 8 abțineri, va permite statelor membre ale UE să utilizeze fondurile UE rămase în programele lor de dezvoltare rurală pentru a plăti o sumă forfetară unică sub formă de compensație pentru fermierii și micile întreprinderi rurale afectate în mod deosebit de criza COVID-19. Acest sprijin specific pentru asigurarea de lichidități din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) este menit să sprijine continuarea activității în sectorul agroalimentar.

Mai mulți bani și mai mult timp pentru a efectua plățile

Compensația care poate fi plătită celor mai afectați fermierii ajunge la 7,000 EUR, adică cu 2,000 EUR mai mult decât a propus Comisia Europeană. Plafonul pentru sprijinul acordat IMM-urilor agroalimentare rămâne la nivelul de 50,000 EUR, în conformitate cu propunerea inițială a Comisiei.

Suma de finanțare a măsurii de sprijin sub formă de lichidități va fi limitată la 2% din pachetul financiar al UE pentru programele de dezvoltare rurală din fiecare stat membru, în creștere față de procentul de 1% propus inițial de Comisia Europeană.

Deputații au decis, de asemenea, să acorde mai mult timp statelor membre pentru acordarea sprijinului. A fost astfel prelungit până la 30 iunie 2021 termenul pentru efectuarea plăților (în loc de 31 decembrie 2020), iar cererile de sprijin vor trebui aprobate de autoritățile competente înainte de 31 decembrie 2020.

Citat

„Salut călduros rezultatele votului în plen de astăzi. Acest lucru dovedește încă o dată că Parlamentul și Consiliul pot colabora îndeaproape și rapid atunci când agricultura UE are urgent nevoie de ajutor. În prezent, am acordat țărilor UE un instrument financiar suplimentar pentru a ajuta fermierii ca urmare a crizei de coronavirus. Mulțumesc, de asemenea, Președinției croate a Consiliului pentru cooperarea fructuoasă și directă”, a declarat Norbert Lins (PPE, DE), raportor și președinte al Comisiei pentru agricultură.

Următorii pași

Proiectul de regulament, sub forma aprobată de deputații și agreată informal de statele membre, va fi înaintat Consiliului spre aprobare finală. Odată aprobat atât de Parlament, cât și de Consiliu, noul act legislativ va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare imediat după aceea.

Context

Măsura de urgență a fost propusă de Comisia Europeană ca parte a unui pachet mai amplu care să-i ajute pe agricultori să facă față efectelor pandemiei. Pentru a asigura aprobarea rapidă a măsurii temporare, Comisia pentru agricultură a cerut ca propunerea să fie votată direct în plenul Parlamentului prin procedura de urgență. În urma consultărilor cu Consiliul, deputații au decis să aducă îmbunătățiri textului prin aprobarea de amendamente pentru a crește plafonul sumelor care urmează a fi distribuite și a oferi autorităților naționale mai mult timp pentru acordarea sprijinului.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Eurodeputații solicită restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere

Sulzberg, Vorarlberg/ Austria – 04-08-2020, even country roads,

Revenirea rapidă la un spațiu Schengen deplin funcțional este necesară pentru a garanta libertatea de circulație și pentru a asigura redresarea economică a UE, afirmă eurodeputații.

Deputații își exprimă îngrijorarea cu privire la continuarea controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen și impactul acestora asupra oamenilor și a întreprinderilor, într-o rezoluție adoptată vineri cu 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri.

Aceștia subliniază că o revenire rapidă și coordonată la o zonă Schengen pe deplin funcțională este de o importanță crucială pentru a garanta libertatea de circulație, una dintre principalele realizări ale integrării europene, precum și pentru a asigura redresarea economică a UE după pandemie. Deputații resping orice acțiune bilaterală necoordonată a statelor membre ale UE și subliniază principiul nediscriminării în redeschiderea frontierelor.

De asemenea, eurodeputații solicită de urgență o dezbatere privind un plan de redresare pentru Schengen, pentru a se evita ca orice controale temporare la frontierele interne să devină un aspect semipermanent. Planul ar trebui să includă, de asemenea, măsuri pentru situații neprevăzute în cazul unui potențial al doilea val.

Președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania) a declarat: „Deși este o veste bună faptul că se ridică din ce în ce mai multe restricții la frontierele interne, modul în care s-a făcut acest lucru lasă mult de dorit. Fără revenirea la un spațiu Schengen pe deplin funcțional, lipsește o piatră de temelie esențială în drumul nostru către redresare. O revenire completă la libera circulație, nediscriminarea, încrederea reciprocă și solidaritatea sunt măsuri esențiale bazate pe valorile centrale ale UE”.

Viitorul spațiului Schengen: Noua guvernanță și extinderea

Pe termen mediu, deputații subliniază că este necesară o reflecție asupra modalităților de consolidare a încrederii reciproce între statele membre și de asigurare a unei guvernanțe cu adevărat europene a spațiului Schengen. Având în vedere noile provocări, eurodeputații invită Comisia să propună o reformă a guvernanței Schengen.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen.

Context

După introducerea controalelor la frontierele interne pentru a limita pandemia de COVID-19, țările UE au început să elimine controalele și restricțiile de călătorie aferente. Comisia a recomandat țărilor din spațiul Schengen să ridice controalele la frontierele interne până la 15 iunie 2020. La rândul său, Comisia a creat o platformă online denumită Re-open EU, care oferă informații actualizate pentru călători.

Spațiul Schengen cuprinde majoritatea statelor membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României. Dintre statele care nu sunt membre ale UE, Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein au aderat la spațiul Schengen. Europa sărbătorește săptămâna aceasta cea de a 35-a aniversare a acordului semnat la 14 iunie 1985 la Schengen (Luxemburg) în vederea eliminării controalelor la frontierele interne.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

A 70-a aniversare a Declarației Schuman. 9 mai 1950

EUconfpresa

La 9 mai 1950, în contextul internațional al Războiului Rece, declarația lui Robert Schuman a marcat începutul construcției Europei comunitare. Obiectivul ambițios al ministrului francez al afacerilor externe este acela de a înființa o nouă organizație supranațională, cu scopul de a crea o piață comună a cărbunelui și oțelului între Franța și Germania, deschisă și altor țări europene. Astfel se va naște Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). Din 1985, Ziua Europei se sărbătorește în fiecare an în data de 9 mai.

Citește mai mult pe Europeana

mai mult
Magna EuropaPromovate

Parlamentul condamnă toate formele de rasism, ură și violență și solicită măsuri urgente

EUparl223

Rasismul și discriminarea nu își au locul în societățile noastre, declară deputații, solicitând UE să adopte o poziție fermă și hotărâtă împotriva rasismului, a violenței și a injustiției.

Într-o rezoluție adoptată de vineri cu 493 voturi pentru, 104 împotrivă și 67 abțineri, Parlamentul „condamnă cu fermitate decesul îngrozitor al lui George Floyd” în SUA, precum și omorurile similare peste tot în lume. Deputații solicită autorităților SUA să întreprindă măsuri hotărâte pentru a elimina rasismul structural și inegalitățile, condamnă acțiunile de reprimare întreprinse de poliție împotriva protestelor pașnice și a jurnaliștilor, precum și amenințarea președintelui american de a recurge la forțele armate și retorica sa provocatoare.

Parlamentul sprijină recentele proteste masive din întreaga lume împotriva rasismului și a discriminării și condamnă „ideea supremației rasei albe sub toate formele ei”. Deputații denunță „actele de jaf, incendiere, vandalism și distrugere a proprietăților publice și private cauzate de anumiți demonstranți violenți”, solicitând în același timp ca „utilizarea disproporțională a forței și tendințele rasiste ale organelor de aplicare a legii” să fie denunțată de fiecare dată oricând și oriunde ar apărea.

Utilizarea forței de către autoritățile de aplicare a legii ar trebui „să respecte întotdeauna legea, în mod proporțional, doar dacă este necesar și în ultimă instanță”, subliniază deputații, insistând asupra faptului că „utilizarea excesivă a forței împotriva mulțimilor contravine principiului proporționalității”. PE subliniază, de asemenea, necesitatea sancționării cazurilor de brutalitate și de abuz din partea poliției, precum și „dreptul cetățenilor de a înregistra scene de violență comisă de poliție și care pot fi utilizate ca dovezi”.

Eradicarea prejudecăților rasiale și etnice, creșterea diversității în cadrul forțelor de poliție

Textul solicită UE și statelor sale membre să pună capăt discriminării și utilizării prejudecăților rasiale și etnice, sub orice formă, în procedurile de aplicare a legii penale, în măsurile de combatere a terorismului și în măsurile de control al imigrației. Noile tehnologii din domeniu trebuie să fie concepute și utilizate astfel încât să nu creeze un risc de discriminare a minorităților rasiale și etnice.

Poliția și autoritățile de aplicare a legii trebuie să aibă „un raport exemplar în materie de combatere a rasismului și de combatere a discriminării” și ar trebui să consolideze formarea în acest sens, afirmă eurodeputații, solicitând de asemenea creșterea diversității în cadrul forțelor de poliție.

Forțele de poliție și de aplicare a legii trebuie să dea dovadă de o „reputație exemplară” în ceea ce privește combaterea rasismului și a discriminării, și să îmbunătățească formarea angajaților în acest sens, adaugă eurodeputații.

Crime împotriva umanității comise împotriva persoanelor de culoare în trecut

Potrivit Parlamentului, instituțiile UE și statele membre ar trebui să recunoască în mod oficial injustițiile din trecut și crimele împotriva umanității comise împotriva persoanelor de origine africană, a persoanelor de culoare și a romilor. De asemenea, deputații declară comerțul cu sclavi o crimă împotriva umanității.

Combaterea discriminării indiferent de motive trebuie să fie o prioritate a UE, și prin urmare, eurodeputații solicită Consiliului „să deblocheze imediat și să finalizeze negocierile cu privire la directiva transversală privind combaterea discriminării”, care este blocată din momentul în care Comisia a venit cu propunerea respectivă în 2008.

Libertatea de exprimare nu protejează rasismul și xenofobia

Rezoluția subliniază că exprimarea cu tentă rasistă și xenofobă nu intră în spectrul libertății de exprimare. Eurodeputații regretă faptul că forțe politice extremiste și xenofobe din întreaga lume recurg la „denaturarea faptelor istorice și a datelor statistice și științifice și utilizează un simbolism și o retorică ce amintesc de anumite aspecte ale propagandei totalitare, printre care rasismul, antisemitismul și ura față de minorități”.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Sunt necesare măsuri îndrăznețe pentru a proteja lucrătorii transfrontalieri și sezonieri din UE

Launch of the new European Parliament logo

Eurodeputații solicită luarea de măsuri urgente pentru a proteja sănătatea, siguranța și condițiile de lucru echitabile pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în contextul COVID-19.

Criza COVID-19 a adus la limină și a agravat dumpingul social și precaritatea situației multor lucrători transfrontalieri și sezonieri din sectorul agroalimentar, al construcțiilor și al asistenței medicale din UE. Într-o rezoluție adoptată vineri, Parlamentul îndeamnă Comisia să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.

Textul solicită, de asemenea, un acord rapid și echilibrat privind coordonarea sistemelor de securitate socială, care este necesară pentru combaterea fraudei sociale și încălcării drepturilor sociale ale lucrătorilor mobili.

Măsuri urgente necesare pentru a proteja lucrătorii sezonieri și transfrontalieri

Deputații solicită Comisiei să prezinte noi orientări specifice pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în contextul COVID-19, să propună soluții pe termen lung pentru a face față practicilor abuzive de subcontractare și să se asigure în mod prioritar că Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) devine pe deplin operațională. Statele membre trebuie să consolideze capacitatea inspecțiilor muncii și să asigure locuințe de calitate, care ar trebui decuplate de la remunerația lor, afirmă textul.

Dragoș Pîslaru (Renew Europe, România), membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și inițiator al rezoluției, a declarat: „Această rezoluție este dedicată milioanelor de lucrători transfrontalieri care sunt simbolul liberei circulații consacrate în tratatele noastre și care aduc prosperitate sectoarelor economice cheie. A fost un privilegiu să coordonez această inițiativă, susținută pe scară largă, ce solicită Comisiei și statelor membre să protejeze mai bine drepturile lucrătorilor și să promoveze o mobilitate echitabilă pentru a face față provocărilor post-COVID-19.”

Rezoluția a fost adoptată cu 593 voturi pentru, 34 împotrivă și 38 abțineri.

Următoarele etape

Comisia Europeană urmează să prezinte în scurt timp orientări pentru protejarea lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri.

Context

În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88 000), din Germania în Luxemburg (52 000), din Slovacia în Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46 000).

Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370 000 în Italia, 300 000 în Germania, 276 000 în Franța și 150 000 în Spania.

Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Conferința privind viitorul Europei trebuie să înceapă „cât mai repede posibil în toamnă”

eu-flag

Parlamentul solicită Consiliului „să prezinte prompt o poziție privind formatul și organizarea conferinței” pentru ca vocile cetățenilor să fie auzite.

Într-o rezoluție adoptată cu 528 voturi pentru, 124 împotrivă și 45 abțineri, Parlamentul declară că „la zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 70 de ani de la Declarația Schuman și în contextul pandemiei de COVID-19, a sosit momentul pentru o reevaluare a Uniunii”; Deputații adaugă că „numărul crizelor semnificative pe care le-a traversat Uniunea demonstrează că este nevoie de reformă instituțională și politică în mai multe domenii de guvernanță”.

Deputații reiterează convingerile din rezoluția din ianuarie 2020, subliniind că vocile cetățenilor trebuie să fie în centrul discuțiilor ample ce vor avea loc privind abordarea provocărilor interne și externe, neprevăzute în momentul încheierii Tratatului de la Lisabona.

Deși conferința a fost amânată din cauza pandemiei COVID-19, deputații solicită celorlalte două instituții „să se angajeze în negocieri pentru a ajunge înainte de vacanța de vară la un acord comun”. Parlamentul salută „disponibilitatea acesteia de a avansa rapid”, însă regretă faptul că „Consiliul nu a adoptat încă o poziție cu privire la conferință”.

Înregistrarea dezbaterii ce a avut loc miercuri in plen, cu reprezentanta Președinției croate, Nikolina Brnjac si vicepreședinta Comisiei Europene pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, este disponibilă aici (începând de la ora 19:05).

Context

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie, și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani. Parlamentul dorește ca cetățenii din toate mediile sociale, reprezentanții societății civile și părțile interesate la nivel european, național, regional și local trebuie să fie implicați în stabilirea priorităților UE, în conformitate cu preocupările cetățenilor, într-o abordare ascendentă, transparentă, inclusivă, participativă și bine echilibrată.

Mai mult, deputații insistă asupra unui proces deschis participării cetățenilor care va stabili domeniul de aplicare al conferinței și solicită luarea în considerare în mod semnificativ a concluziilor Conferinței, precum și un angajament expres al celor trei instituții principale ale UE de lansare a unor reforme substanțiale ale UE în concordanță cu preocupările cetățenilor, ce pot include o revizuire a tratatelor UE.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Negocierile dintre UE și Regatul Unit: eurodeputații sprijină ferm poziția Uniunii

Brexit Konzept – Großbritannien  verlässt die Europäische Uni

Comunicat de presă

  • Eurodeputații îl sprijină ferm pe negociatorul UE, Michel Barnier
  • Abordarea selectivă adoptată de Regatul Unit este inacceptabilă pentru UE
  • Un acord privind condițiile de concurență echitabile și pescuitul este indispensabil pentru a obține aprobarea Parlamentului European

Parlamentul regretă că persistă divergențe substanțiale între părți, cu toate că a rămas puțin timp pentru încheierea unui acord privind relațiile dintre UE și Regatul Unit.

Într-o rezoluție adoptată joi cu o largă majoritate, Parlamentul a luat act de rezultatele actuale ale negocierilor dintre UE și Regatul Unit privind un nou parteneriat și de planurile de intensificare a discuțiilor pentru luna iulie.

Deputații regretă că, după patru runde de negocieri, nu s-au făcut progrese reale, iar divergențele continuă să fie substanțiale.

Deputații subliniază că un acord cuprinzător este în interesul ambelor părți. Totodată, Uniunea Europeană consideră că este inacceptabil că Regatul Unit alege selectiv anumite politici și că cere insistent să aibă acces la piața internă, precizează textul. Deputații sunt profund îngrijorați și de faptul că guvernul britanic insistă să negocieze numai domenii care sunt în interesul Regatului Unit.

Rezoluția reamintește că negociatorul-șef al Uniunii, Michel Barnier, are sprijinul deplin și ferm al Parlamentului în negocierile cu Regatul Unit, în temeiul mandatului politic care i-a fost acordat de statele membre ale Uniunii și de Parlament.

Eurodeputații solicită Regatului Unit și să își respecte angajamentele luate în declarația politică semnată de prim-ministrul Boris Johnson și ratificată atât de Uniunea Europeană, cât și de Regatul Unit.

Obligațiile legate de retragere

Punerea în aplicare strictă a Protocolului privind Irlanda și Irlanda de Nord și aplicarea fidelă a Acordului de retragere, în beneficiul cetățenilor UE din Regatul Unit și a cetățenilor britanici din UE, sunt condiții prealabile care vor garanta încrederea necesară în vederea încheierii unui acord privind viitorul relațiilor, precizează textul.

Concurența pe picior de egalitate și pescuitul

Textul subliniază și că acordul Parlamentului pentru orice viitoare acorduri comerciale cu Regatul unit este condiționat de aprobarea de către guvernul britanic a unor condiții de concurență egale (prin norme și standarde comune) în diverse domenii, cum ar fi protecția mediului, standardele de muncă și ajutorul de stat, dar și de încheierea unui acord satisfăcător privind pescuitul. Acest lucru este necesar din cauza proximității geografice a Regatului Unit, a nivelului de interconectare și a nivelului deja ridicat de aliniere și interdependență cu normele UE.

Guvernul britanic nu s-a angajat până în prezent în negocieri detaliate referitoare la condițiile de concurență echitabile, precizează rezoluția.

Rezoluția, adoptată cu 572 voturi pentru, 34 împotrivă și 91 abțineri (18.6.2020).

Citat

„Uniunea Europeană și Regatul Unit și-au arătat disponibilitatea de a realiza în luna iulie progrese semnificative în contextul negocierilor. Prin rezoluția sa adoptată azi la momentul oportun, Parlamentul European își exprimă disponibilitatea de a încheia un acord ambițios și echitabil, care să nu ne compromită nici principiile, nici obiectivele”, a spus David McAllister (PPE, Germania), președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European și al Grupului de coordonare pentru Regatul Unit (UKCG),comentând asupra votului în plen și a rezultatului reuniunii la nivel înalt UE-Regatul Unit din 15 iunie.

Context

Perioada de tranziție în vigoare expiră la 31 decembrie 2020. Un nou acord comercial sau un acord general poate intra în vigoare în ziua următoare doar dacă este semnat cel târziu în octombrie de părțile la negociere. Textul trebuie apoi ratificat de Parlamentul European și de Parlamentul Regatului Unit. În cazul unui așa-numit „acord mixt”, el trebuie semnat de parlamentele naționale ale tuturor statelor membre ale Uniunii.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Aplicații de urmărire Covid-19: protecția datelor și a vieții private

Covid-UE

Aplicațiile telefonice ar putea juca un rol în lupta împotriva virusului Covid-19, însă pun probleme legate de protecția datelor și a vieții private. Ce face UE pentru a ajuta?

Unele aplicațiile mobile specifice ar putea juca un rol esențial în lupta împotriva virusului Covid-19, motiv pentru care UE colaborează cu statele membre pentru a dezvolta soluții eficiente. Deoarece aplicațiile ar putea dezvălui date sensibile ale utilizatorilor, Parlamentul a subliniat că aceste aplicații trebuie concepute atent.

Comisia a recomandat o abordare comună la nivelul UE în ceea ce privește aplicațiile de urmărire a contactelor, care avertizează utilizatorii dacă s-au aflat în contact cu o persoană infectată.

Într-o rezoluție din 17 aprilie și o dezbatere în plen din 14 mai, Parlamentul a subliniat că toate măsurile digitale împotriva pandemiei trebuie să respecte pe deplin legislația privind protecția datelor și confidențialitatea. Parlamentul consideră că utilizarea aplicațiilor nu ar trebui să fie obligatorie și că ar trebui să includă clauze de caducitate, pentru a putea fi eliminate la sfârșitul pandemiei.

Deputații au subliniat necesitatea ca datele să fie anonimizate și au afirmat că, pentru a limita riscul potențial de abuz, datele generate nu ar trebui stocate în baze de date centralizate.

În plus, ei au afirmat că ar trebui clarificate următoarele aspecte: cum vor contribui aplicațiile la reducerea la minimum a infecției, cum funcționează acestea și dacă dezvoltatorii lor au interese comerciale.

Aplicații de urmărire și depistare a contactelor în UE

UE și multe state membre au prezentat diverse măsuri de urmărire digitală a contactelor pentru a localiza, monitoriza și atenua pandemia.

Comisia a recunoscut că aplicațiile de urmărire a contactelor, bazate pe tehnologii cu rază mică de acțiune, cum ar fi Bluetooth, mai degrabă decât pe geolocalizare, sunt deosebit de promițătoare din punctul de vedere al sănătății publice.

Aceste aplicații ar putea alerta persoanele care s-au aflat un timp în apropierea unei persoane infectate, inclusiv a unei persoane pe care, poate, nu au remarcat-o sau de care nu își aduc aminte, fără a urmări locul în care se află utilizatorul. Combinate cu alte metode, cum ar fi chestionarele, aceste aplicații ar putea oferi o mai mare precizie și ar putea contribui la oprirea răspândirii bolii, limitând riscul de nerespectare a vieții private.

Ele sunt preferate aplicațiilor de urmărire pe bază de geolocalizare, care colectează date în timp real privind localizarea și deplasările precise ale persoanelor, precum și informații despre sănătatea lor, ceea ce prezintă un risc mai mare pentru viața privată și ridică semne de întrebare cu privire la proporționalitatea măsurii.

În plus, aplicațiile privind Covid-19 ar putea oferi informații exacte cu privire la pandemie, chestionare de autoevaluare și consiliere, precum și un forum de comunicare între pacienți și medici, în vreme ce utilizarea datelor anonimizate și agregate, colectate de operatorii de telecomunicații și de alte întreprinderi din domeniul tehnologiei digitale, poate contribui la identificarea zonelor de risc și la planificarea resurselor de sănătate publică.

Utilizarea aplicațiilor s-ar putea, așadar, dovedi eficientă, însă ar putea și să divulge date sensibile ale utilizatorilor, cum ar fi cele legate de sănătatea lor sau locul în care se află.

Orientările și setul de instrumente pentru dezvoltarea aplicațiilor legate de Covid-19, elaborate de Comisie în cooperare cu statele membre, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Comitetul european pentru protecția datelor au drept obiectiv garantarea unei protecții suficiente a datelor și limitarea intruziunilor.

Orientările privind protecția datelor reprezintă o parte esențială a orientărilor CE. Ele subliniază că aplicațiile trebuie să respecte pe deplin normele UE privind protecția datelor, în special Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice.

La 13 mai, Comisia a inclus utilizarea aplicațiilor de urmărire a contactelor în orientările privind reluarea călătoriilor în Europa și a precizat că aplicațiile respective trebuie să fie interoperabile pentru ca persoanele să poată primi alerte oriunde în Europa.

Parlamentul va continua să monitorizeze situația

Juan Fernando López Aguilar, președintele Comisiei pentru libertăți civile a Parlamentului, a recunoscut rolul important pe care îl pot juca aplicațiile în atenuarea crizei și a salutat introducerea setului de instrumente al CE, dar a subliniat că drepturile fundamentale și protecția datelor trebuie menținute.

„Vom verifica atent dacă principiile și normele de drept ale UE sunt respectate în cadrul luptei împotriva virusului Covid-19. Aceasta include aplicații și tehnologii pentru a controla modelele de răspândire a pandemiilor.”

Setul de instrumente al UE
  • Autoritățile naționale din domeniul sănătății ar trebui să aprobe aplicațiile și să răspundă de respectarea normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal.
  • Utilizatorii păstrează controlul deplin asupra datelor cu caracter personal. Instalarea aplicațiilor ar trebui să se facă pe bază voluntară, iar acestea ar trebui eliminate de îndată ce nu mai sunt necesare.
  • Limitarea utilizării datelor cu caracter personal: ar trebui utilizate doar datele relevante pentru scopul urmărit și nu ar trebui inclusă urmărirea locației.
  • Limite stricte privind stocarea datelor: datele cu caracter personal nu ar trebui păstrate mai mult decât este necesar.
  • Securitatea datelor: datele ar trebui stocate pe un dispozitiv individual și criptate.
  • Interoperabilitatea: aplicațiile ar trebui să poată fi utilizate pe întreg teritoriul UE.
  • Autoritățile naționale de protecție a datelor ar trebui să fie pe deplin implicate și consultate.

(europarl.europa.eu)

mai mult
1 2 3 10
Page 1 of 10