close

Magna Europa

Magna Europa

Summitul UE-Canada, Montreal, Canada, 17-18/07/2019

eu-canada

Principalele rezultate

Liderii UE și Canadei au convenit să intensifice relațiile UE-Canada și să accelereze cooperarea în vederea abordării provocărilor de la nivel mondial.

„Pentru UE, Canada este un aliat puternic și un prieten foarte bun. Canada împărtășește viziunea noastră asupra lumii, valorile noastre și obiectivele noastre. Și UE și Canada cred cu pasiune în democrație, în statul de drept, în drepturile omului, în solidaritatea între popoare și națiuni, precum și în ordinea internațională bazată pe norme”.

Declarația președintelui Tusk în urma summitului UE-Canada

Parteneri care împărtășesc aceeași viziune, UE și Canada și-au reafirmat angajamentul comun față de multilateralism și față de comerțul bazat pe norme. Și-au subliniat angajamentul deplin față de Acordul de la Paris și au solicitat întețirea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.

În cadrul summitului, liderii ambelor părți au discutat pe marginea cooperării strategice referitoare la provocările de la nivel mondial, inclusiv în domenii ca știința, tehnologia și inovarea. Pe ordinea de zi au figurat și aspecte legate de afacerile externe și de securitate.

Donald Tusk, președintele Consiliului European, a reprezentat UE. Prim-ministrul Justin Trudeau a reprezentat Canada. La sfârșitul summitului, aceștia au adoptat o declarație comună:

UE și Canada au semnat, de asemenea, un parteneriat pentru oceane pentru a îmbunătăți conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor.

Infografic – EU-Canada trade deal removes barriers and fuels growth

Vizualizați întregul infographic

Comerț și relații bilaterale

Cele două părți și-au asumat angajamentul față de punerea în aplicare deplină a acordului de liber schimb UE-Canada, denumit și CETA.

Acordul alimentează creșterea economică și locurile de muncă de ambele părți ale Atlanticului, întrucât a intrat în vigoare cu titlu provizoriu în septembrie 2017.

„Comerțul înflorește, iar calamitățile prezise de cei care anunțau sfârșitul lumii nu s-au materializat. Aceasta arată că acționând împreună putem depăși provocările și că cei care au de câștigat sunt locuitorii Canadei și ai UE. Vom continua să depunem eforturi pentru a ne asigura că numărul întreprinderilor și al persoanelor care beneficiază de pe urma CETA va crește.”

Declarația președintelui Tusk în urma summitului UE-Canada

Liderii au solicitat apărarea sistemului comercial multilateral bazat pe norme, construit în jurul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

„Împărtășim o voință comună de a acționa rapid și în mod concertat pentru a aborda provocările fără precedent cu care se confruntă sistemul comercial multilateral și pentru a lupta împotriva tendințelor protecționiste din ce în ce mai accentuate din întreaga lume.”

Declarația comună a Summitului UE-Canada

Climă și energie

Ambele părți și-au reafirmat angajamentul ferm față de Acordul de la Paris. Ele au adresat un apel tuturor părților să pună acordul în aplicare pe deplin.

„Facem apel la toate țările să răspundă în mod credibil și cu ambiție pentru atingerea obiectivelor de la Paris și suntem hotărâți să dăm dovadă de spirit de lider prin intermediul unor strategii ambițioase pe termen lung de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2020 și să consolidăm cooperarea bilaterală în toate forurile relevante.”

Declarația comună a Summitului UE-Canada

UE și Canada au discutat despre modalitățile de atenuare a impactului schimbărilor climatice și de conservare a biodiversității mondiale, a regiunii arctice și a oceanelor.

UE și Canada au semnat, de asemenea, un parteneriat pentru oceane pentru a îmbunătăți conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor.

Aspecte legate de afacerile externe și de securitate

Summitul a fost o ocazie de a discuta despre aspecte legate de afacerile externe și de securitate.

Cu privire la Iran, ambele părți au reamintit că acordul nuclear (JCPOA) este o realizare de importanță critică în domeniul neproliferării nucleare la nivel mondial. Ele au îndemnat această țară să își respecte angajamentele asumate în cadrul acordului:

„Canada și UE îndeamnă Iranul să facă pași înapoi în ceea ce privește aceste activități și să revină fără întârziere la respectarea deplină a JCPOA. Ambele părți continuă să regrete decizia Statelor Unite de a se retrage din JCPOA și de a impune din nou sancțiuni.”

Declarația comună a Summitului UE-Canada

Cu privire la Ucraina, UE și Canada au reiterat faptul că condamnă în continuare anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Rusia.

Liderii au discutat și despre criza din Venezuela. Aceștia au convenit să intensifice cooperarea pentru a contribui la o soluție politică, pașnică și democratică la criza din Venezuela.

Cu privire la Siria, UE și Canada au îndemnat la protejarea civililor, încetarea ostilităților și necesitatea de a asigura accesul umanitar pe întreg teritoriul țării.

De asemenea, UE și Canada au discutat despre cooperarea în domenii precum migrația, amenințările cibernetice și combaterea terorismului.

Ambele părți au încheiat negocierile pentru un nou acord privind registrul cu numele pasagerilor (PNR). Acordul va juca un rol vital pentru consolidarea securității, asigurând, în același timp, respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal.

Chestiuni globale

UE și Canada și-au reafirmat angajamentul față de consolidarea cooperării în domenii precum știința, tehnologia și inovarea, inclusiv în ceea ce privește inteligența artificială.

„Canada și UE se angajează să răspundă schimbărilor tehnologice într-un mod care să susțină democrația, să respecte drepturile omului și să promoveze valorile noastre comune. Suntem hotărâți să realizăm beneficiile pe care o economie digitală, creativă, le poate aduce cetățenilor și întreprinderilor noastre.”

Declarația comună a Summitului UE-Canada

Ambele părți și-au reafirmat angajamentul reciproc față de drepturile omului și democrație. Ele au convenit să colaboreze mai strâns în ceea ce privește aceste aspecte vitale, în cadrul principalelor organizații multilaterale, precum și pe teren, în domeniile care prezintă cele mai multe provocări.

În plus, liderii au discutat despre modalități prin care să fie sprijinite într-o mai mare măsură incluziunea socială, egalitatea de gen și creșterea favorabilă incluziunii.

(consilium.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Faceți cunoștință cu președinții comisiilor parlamentare

flag

Comisiile reprezintă locul în care se desfășoară cea mai mare parte a activității Parlamentului. Aflați cine sunt persoanele care le vor conduce în următorii doi ani și jumătate.

Comisiile Parlamentului European și-au ales președinții și vicepreședinții în primele lor reuniuni din iulie.

Comisiile sunt responsabile cu redactarea pozițiilor Parlamentului asupra propunerilor legislative. Pregătesc și rapoarte din proprie inițiativă, înființează echipe de negociere pentru discuțiile cu Consiliul, organizează audieri cu experți și examinează activitatea celorlalte instituții și organe europene.

Parlamentul European are 20 de comisii permanente și două subcomisii, care acoperă domenii politice diferite, de la mediul înconjurător până la comerțul internațional.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

A new strategic agenda for the EU – 2019-2024

EuropeanUnion

At its meeting in Brussels on 20 June 2019, the European Council agreed on an agenda for the EU for the next five years. ‘A new strategic agenda 2019-2024’ sets out the priority areas that will steer the work of the European Council and provide guidance for the work programmes of other EU institutions.

The strategic agenda focuses on four main priorities:

  • protecting citizens and freedoms
  • developing a strong and vibrant economic base
  • building a climate-neutral, green, fair and social Europe
  • promoting European interests and values on the global stage
  • It also sets out how to achieve those objectives.

 

Protecting citizens and freedoms

Europe must be a place where people feel free and safe. The EU must defend the fundamental rights and freedoms of its citizens and protect them against existing and emerging threats.

The main priorities of the European Council in this area are:

  • effective control of the external borders
  • fighting illegal migration and human trafficking through better cooperation with countries of origin and transit
  • agreeing an effective asylum policy
  • ensuring proper functioning of Schengen
  • improving cooperation and information-sharing to fight terrorism and cross-border crime
  • increasing the EU’s resilience against both natural and man-made disasters
  • protecting our societies from malicious cyber activities, hybrid threats and disinformation

 

Developing our economic base: the European model for the future

Europe’s competitiveness, prosperity, jobs and role on the global stage all depend on a strong economic base. In this field, the European Council is focusing on:

  • deepening the Economic and Monetary Union
  • completing the banking and capital markets union
  • strengthening the international role of the euro
  • strengthening cohesion in the EU
  • working on all aspects of the digital revolution and artificial intelligence: infrastructure, connectivity, services, data, regulation and investment
  • reducing the fragmentation of European research, development and innovation activities
  • ensuring fair competition within the EU and on the global stage

 

Building a climate-neutral, green, fair and social Europe

Europe needs to step up its action to manage climate changewhich is an ‘existential threat’. It also needs to embrace technological evolution and globalisation while making sure that no-one is left behind. Priority actions identified by the European Council include:

  • ensuring that EU policies are consistent with the Paris Agreement
  • accelerating the transition to renewables and increasing energy efficiency
  • reducing dependence on outside sources, diversifying supplies and investing in solutions for the mobility of the future
  • improving the quality of our air and waters
  • promoting sustainable agriculture
  • implementing the European Pillar of Social Rights at EU and member state level
  • calling on all EU countries to move forward and step up their climate action

 

Promoting Europe’s interests and values in the world

In a world of increasing uncertainty, complexity and change, the EU needs to pursue a strategic course of action and increase its capacity to act autonomously to safeguard its interests, uphold its values and way of life, and help shape the global future. In this area, the European Council has agreed the following key actions:

  • supporting the UN and key multilateral organisations
  • promoting sustainable development and implementing the 2030 agenda
  • cooperating with partner countries on migration
  • upholding the European perspective for European states able and willing to join the EU
  • developing a comprehensive partnership with Africa
  • ensuring ambitious and robust trade policy, within the reformed WTO and at the bilateral level between the EU and it partners
  • cooperating closely with NATO

Delivering on our priorities

This strategic agenda is the first step in a process that will be taken forward by the EU institutions and the member states. The European Council will follow the implementation of these priorities closely and will define further general political directions and priorities as necessary.

The EU must be big on big and small on small. It must leave economic and social actors the space to breathe, to create and to innovate. It will be important to engage with citizens, civil society and social partners, as well as with regional and local actors.

EU strategic agenda 2019-2024

Download the full text of the EU strategic agenda 2019-2024

 

(consilium.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Activitățile de foraj ale Turciei în estul Mediteranei: Consiliul adoptă concluzii

CE

Astăzi, Consiliul a adoptat următoarele concluzii privind activitățile de foraj ale Turciei în estul Mediteranei:

„1. Reamintind concluziile Consiliului din 18 iunie 2019 și concluziile anterioare ale Consiliului European, în special cele din 20 iunie 2019, Consiliul deplânge faptul că, în pofida apelurilor repetate ale Uniunii Europene de a înceta activitățile ilegale din estul Mării Mediterane, Turcia și-a continuat operațiunile de foraj la vest de Cipru și a lansat o a doua operațiune de foraj la nord-est de Cipru în apele teritoriale cipriote. Consiliul reiterează puternicul impact negativ imediat pe care îl au aceste activități ilegale asupra relațiilor dintre UE și Turcia, în ansamblu. Consiliul face apel din nou la Turcia să se abțină de la astfel de acțiuni, să acționeze într-un spirit de bună vecinătate și să respecte suveranitatea și drepturile suverane ale Ciprului în conformitate cu dreptul internațional.

2. Consiliul, salutând invitația guvernului cipriot de a negocia cu Turcia, ia act de faptul că delimitarea zonelor economice exclusive și a platformei continentale ar trebui abordată prin dialog și negociere cu bună credință, cu respectarea deplină a dreptului internațional și în conformitate cu principiul relațiilor de bună vecinătate.

3. UE își menține pe deplin angajamentul de a sprijini eforturile conduse de ONU de a colabora cu părțile în vederea creării condițiilor propice pentru reluarea negocierilor privind o soluționare globală a problemei cipriote. În acest sens, Consiliul reamintește că este în continuare esențial ca Turcia să își ia angajamentul și să contribuie în vederea unei astfel de soluționări, inclusiv a aspectelor externe ale acesteia, în cadrul ONU, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale CSONU și cu respectarea principiilor care stau la baza UE și a acquis-ului.

4. Având în vedere activitățile de foraj ilegale noi și continue ale Turciei, Consiliul decide să suspende negocierile cu privire la Acordul cuprinzător privind transportul aerian și convine să nu organizeze pentru moment Consiliul de asociere și alte reuniuni ale dialogurilor la nivel înalt dintre UE și Turcia. Consiliul aprobă propunerea Comisiei de a reduce asistența pentru preaderare acordată Turciei pentru 2020 și invită Banca Europeană de Investiții să își revizuiască activitățile de acordare de împrumuturi în Turcia, în special în ceea ce privește împrumuturile garantate cu obligațiuni suverane.

5. Consiliul urmărește în continuare cu atenție această chestiune și, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 20 iunie, invită Înaltul Reprezentant și Comisia să continue să examineze posibilitățile de luare a unor măsuri cu țintă clară, având în vedere faptul că Turcia își continuă activitățile de foraj în estul Mediteranei. Consiliul va monitoriza îndeaproape evoluțiile și va reveni asupra acestei chestiuni, după caz.”

(consilium.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Parlamentul decide cine va fi noul președinte al Comisiei

Leyen

Deputații europeni votează pe 16 iulie cu privire la candidata la președinția Comisiei Europene.

Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, care a fost nominalizată pentru postul de președinte al Comisiei Europene de către Consiliul European, își va prezenta programul și va discuta cu deputații europeni pe 16 iulie, de la ora 9.00 CET. Deputații europeni vor vota asupra candidaturii la ora 18.00 CET.

Pentru a deveni președintă a Comisiei, doamna von der Leyen trebuie să obțină sprijinul majorității absolute a deputaților europeni (în momentul de față cel puțin 374 de voturi). Votul va fi secret, cu buletine de vot de hârtie.

Deși este susținută de liderii UE și este membră a partidului politic care a câștigat majoritatea locurilor în alegerile europene, doamna von der Leyen nu este un candidat cap de listă, fapt criticat de mulți deputați europeni.

Grupurile politice au pus deja doamnei von der Leyen întrebări dificile despre planurile sale pentru Comisie.

Dacă doamna von der Leyen nu reușește să obțină majoritatea, Consiliul European trebuie să prezinte un alt candidat.

În urma alegerilor din luna mai, una dintre primele sarcini ale noului Parlament European ales în mod direct este alegerea următorului președinte al Comisiei Europene.

Odată ce noul președinte este aprobat, încep demersurile pentru stabilirea noii Comisii. Comisiile parlamentare vor organiza audieri cu fiecare dintre comisarii desemnați pentru a evalua dacă sunt adecvați pentru portofoliul repartizat, apoi deputații vor vota Comisia ca întreg.

Dați clic mai jos pentru a urmări în direct dezbaterea privind noul președinte al Comisiei, pe 16 iulie de la ora 9.00 CET.

 

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Furt de valori culturale și restituire: Moldova a aderat la Acordul CSI

Mold

Republica Moldova aderă la Acordul de colaborare între statele-membre ale Comunității Statelor Independente în domeniul luptei împotriva furtului de valori culturale și asigurarea restituirii lor.

Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat vineri, 12 iulie, cu votul a 74 de deputați, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.

Documentul a fost aprobat cu o singură rezervă din partea țării noastre. Republica Moldova se va abține de la executarea obligațiilor menționate în alineatul a) și b) al articolului 3, precum și cele referitoare la adoptarea măsurilor coordonate pentru lupta împotriva furtului valorilor culturale și asigurarea căutării și restituirii lor (alineatul d) al articolului 3).

Guvernul va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Acordului.

Acordul de colaborare între statele-membre ale Comunității Statelor Independente în domeniul luptei împotriva furtului de valori culturale și asigurarea restituirii lor a fost semnat la Dușanbe, Tadjikistan, la 5 octombrie 2007 de către următoarele state: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kirghizia, Federația Rusă, Tadjikistan, Uzbekistan, Ucraina.

(stiri.md)

mai mult
Magna Europa

Noul mandat al Parlamentului European: date și cifre

Euparl

Multe fețe noi, deputați mai tineri și mai multe femei

După cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 de ani, cel de-al 9-lea Parlament European a fost constituit oficial în cadrul primei sesiuni plenare din iulie, la Strasbourg.

61% dintre eurodeputații aleși sunt noi în Parlament. De asemenea, numărul femeilor eurodeputate a crescut până la 41%, comparativ cu 36,5% la sfârșitul mandatului precedent.

Vârsta medie a deputaților europeni este 49.5, în scădere de la 53 acum cinci ani. Cel mai tânăr deputat european este din Danemarca și are 21 de ani, fiind cea mai tânără persoană care a lucrat vreodată ca deputat în Parlamentul European. Cel mai învârstă deputat european este din Italia și are 82 de ani.

751 deputații au fost aleși din 190 de partide politice naționale, din 28 de state membre. Odată ajunși în Parlamentul European, aceștia se aliniază în funcție de prioritățile politice. Noul Parlament este compus din șapte grupuri politice, cu unul mai puțin decât în legislatura anterioară.

A 9-a legislatură a Parlamentului European
Deputați realeși 39 %
Deputați noi 61 %
Deputate 41 %
Deputați 59 %
Cel mai tânăr deputat 21 (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Danemarca)
Cel mai învârstă deputat 82 (Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Italia)
Vârsta medie 49.5
Grupuri politice 7
mai mult
Magna Europa

President Tusk in eastern Ukraine: “The tragedy continues”

Tusk

On 7 July 2019, President Tusk joined President Volodymyr Zelesnkyy on a visit to Stanytsia Luhanska, a crossing-point to the non-government-controlled areas in eastern Ukraine. The President of the European Council met with Ukrainian soldiers, the OSCE Special Monitoring Mission (SMM) to Ukraine, humanitarian agencies and local residents.

“The tragedy in eastern Ukraine continues, with disastrous humanitarian consequences for local people trapped by Russia’s war.”

Donald Tusk, President of the European Council

As all the bridges on the Seversky Donets river were destroyed during the conflict, the broken bridge at Stanytsia Luhanska is the only crossing-point in the entire Luhansk region. Going on foot through the steep ramp is the only way thousands of civilians can get to the nearest city every day.

The OSCE mission to Ukraine regularly reports on violations of the ceasefire in the area. The European Council in June called for an urgent resumption of negotiating efforts to implement the Minsk agreements.

The trip came before the 21st EU-Ukraine summit on 8 July 2019 in Kyiv, where leaders reaffirmed the strength of the political and economic ties between the EU and Ukraine. The EU also reaffirmed its support for Ukraine’s’ sovereignty and territorial integrity and the implementation of the Minsk agreements. At the last European Council, EU leaders again decided to extend the EU’s economic sanctions against Russia in the absence of progress.

(consilium.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Retrospectiva săptămânii plenare: alegerea liderilor Parlamentului, formarea comisiilor

EP-090232E_Plenary_3

În prima sesiune plenară al celui de-al nouălea mandat, deputații europeni l-au ales pe David-Maria Sassoli președinte al Parlamentului European și au înființat comisiile parlamentare.

Miercuri, în cadrul primei sesiuni plenare de după alegerile europene, Parlamentul l-a ales președinte, pentru prima jumătate a mandatului (doi ani și jumătate), pe social-democratul italian, David-Maria Sassoli.

Eurodeputații au ales, de asemenea, 14 vicepreședinți și cinci chestori care, împreună cu președintele, formează Biroul Parlamentului.

Parlamentul a decis, de asemenea, câți membri vor fi în fiecare dintre comisiile sale, de la 25 în comisia pentru afaceri juridice până la 76 în comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Între timp, partidele politice și deputații neafiliați decid numele celor care vor face parte din comisiile permanente.

Joi, deputații europeni au dezbătut rezultatele summiturilor UE care au avut loc în iunie și iulie.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

În Franţa va fi construită o biserică în cinstea Sfântului Ştefan cel Mare

Stefan

Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale a sfinţit duminică piatra de temelie pentru un lăcaş de cult închinat Sfântului Ştefan cel Mare în localitatea Montreuil (Île de France).

Construcția din piatră ce se va săvârși nu este altceva decât un veșmânt care să îmbrace Biserica Vie, care sunteți dumneavoastră, credincioșii, având credința moștenită de la Sfinții Apostoli, care au primit dreapta credință de la Însuși Mântuitorul Iisus Hristos”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif.

Alături de biserică, pe terenul de 1056 mp achiziţionat de parohie, va fi construit şi un centru cultural misionar.

La evenimentul din Duminica Sfinţilor Români au fost prezenți reprezentanți ai autorităților locale, primarul localității Montreuil, dl. Patrice Bessac, precum și ai Ambasadelor României și Republicii Moldova la Paris.

Comunitatea românească din Montreuil este îndrumată duhovniceşte de părintele Valeriu Jornea.

Sursă: basilica.ro

(doxologia.ro)

mai mult
Magna Europa

Reuniunea extraordinară a Consiliului European, 30/06/2019-02/07/2019

CE

Principalele rezultate

Selecție video de la reuniunea extraordinară a Consiliului European

Liderii au discutat propunerile pentru ocuparea celor mai înalte funcții de conducere de la nivelul UE și au ajuns la un acord în acest sens în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European desfășurate la Bruxelles la 30 iunie, 1 și 2 iulie 2019.

Consiliul European l-a ales pe Charles Michel în calitatea de nou președinte al Consiliului European și a propus-o pe Ursula von der Leyen în calitatea de candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene. Totodată, Josep Borell Fontelles a fost desemnat drept candidat la funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și Christine Lagarde drept candidat la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene.

Președintele Consiliului European este ales pentru perioada 1 decembrie 2019-31 mai 2022. Mandatul de doi ani și jumătate al președintelui Consiliului European poate fi reînnoit o singură dată. Consiliul European a salutat, de asemenea, decizia șefilor de stat și de guvern ai statelor membre a căror monedă este euro de a-l numi pe Charles Michel în calitatea de președinte al Summitului Euro, cu același mandat.

Candidatul propus pentru funcția de președinte al Comisiei Europene va trebui să fie ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun.

Numirea formală a Înaltului Reprezentant de către Consiliul European necesită acordul președintelui ales al Comisiei.

Președintele Comisiei, Înaltul Reprezentant și ceilalți membri ai Comisiei vor fi supuși, în calitatea de organ colegial, unui vot de aprobare al Parlamentului European, înainte de numirea lor formală de către Consiliul European. Mandatul acestora va dura 5 ani de la încheierea mandatului actualei Comisii, și anume până la 31 octombrie 2024.

În ceea ce privește candidatul la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, Consiliul European va lua o decizie formală cu privire la această numire, pe baza unei recomandări a Consiliului, după consultarea Parlamentului European și a Consiliului guvernatorilor BCE.

Context

Reuniunea a avut loc după consultări intense între președintele Consiliului European, Donald Tusk, și șefii de stat sau de guvern și Parlamentul European.

Liderii din UE au discutat despre posibilele candidaturi pentru cele mai înalte funcții de conducere de la nivelul UE cu ocazia Consiliului European din iunie, dar nu au ajuns la nicio concluzie, întrucât nu a existat majoritate pentru niciun candidat.

Reuniunea din iunie a avut loc după dineul informal din 28 mai 2019, în cadrul căruia liderii au analizat rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și i-au încredințat președintelui Tusk mandatul de a desfășura consultări cu Parlamentul European și cu șefii de stat sau de guvern.

(consilium.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Deputații l-au ales pe David Sassoli președinte al Parlamentului

EP-090232E_Plenary_3

Deputatul italian David Sassoli (S&D) a fost ales în funcția de președinte al Parlamentului European la 3 iulie, după două runde de vot.

David Sassoli, în vârstă de 63 de ani, a primit 345 voturi din cele 667 exprimate în cel de-al doilea tur de scrutin. Domnul Sassoli este un fost jurnalist TV și este membru al Parlamentului European din 2009.

În declarația sa înainte de începerea alegerilor, domnul David Sassoli a subliniat că mulți alegători noi s-au deplasat la urne la alegerile din 23-26 mai și a vorbit despre responsabilitatea Parlamentului față de europeni. „Ei [alegătorii] ne-au oferit un mandat, pentru că ei cred în instituția noastră, ei cred în democrație și în alegeri libere. Nu trebuie să-i dezamăgim”.

„Pe parcursul acestei legislaturi, trebuie să urmăm inițiativa Vanguard, trebuie să facem schimbările necesare și într-adevăr vitale pentru a face Europa mai puternică și pentru a o moderniza”, a adăugat dumnealui.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Săptămâna la Parlament: începe noua legislatură

EP

În prima perioadă de sesiune a noii legislaturi, deputații europeni își aleg președintele și vicepreședinții și hotărăsc care va fi componența comisiilor.

Alegerea președintelui Parlamentului

Sesiunea se redeschide în cursul dimineții de marți. Miercuri, 3 iulie, deputații își vor alege președintele pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Alegerile se desfășoară prin vot secret și pot avea loc până la patru runde de vot. Un grup politic sau un grup de cel puțin 38 de deputați europeni (1/20 dintre membri) pot propune candidați la președinție.

 

Alegerea vicepreședinților și chestorilor

Odată ce noul președinte ales va prelua mandatul, deputații europeni vor alege 14 vicepreședinți, care vor asista președintele în conducerea ședințelor. Cinci deputați vor fi aleși chestori și se vor ocupa cu chestiuni administrative.

 

Comisiile parlamentare

Miercuri, Parlamentul va vota cu privire la componența comisiilor și subcomisiilor permanente. După aceea, grupurile politice vor decide care deputați vor face parte din comisii. Rezultatele vor fi anunțate în plen în cursul aceleiași zile.

 

Consiliile Europene

Joi dimineața, deputații europeni vor discuta rezultatele summit-urilor din iunie ale șefilor de state și de guverne cu președintele Consiliului Europei, Donald Tusk, și cu președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker.

Tema principală a reuniunilor liderilor UE din 20-21 iunie și 30 iunie este numirea noilor șefi ai instituțiilor UE. La summit-ul din 20-21 iunie au mai fost și discuții despre bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027 și schimbările climatice.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Reuniunea extraordinară a Consiliului European, 30/06/2019

CE

Puncte importante de pe ordinea de zi

Propunerile pentru ocuparea celor mai înalte funcții ale UE vor continua să fie discutate de lideri în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European din 30 iunie 2019.

Liderii din UE au discutat despre posibilele candidaturi pentru cele mai înalte funcții ale UE cu ocazia Consiliului European din iunie, dar nu au ajuns la nicio concluzie.

„Nu a existat majoritate pentru niciun candidat. Consiliul European a convenit că este nevoie de un pachet de desemnări care să reflecte diversitatea UE. Ne vom reuni din nou la 30 iunie. Între timp, voi continua consultările, inclusiv cu Parlamentul European.”

Cuvintele președintelui Donald Tusk după reuniunea Consiliului European din 20 iunie 2019

 

Reuniunea din iunie a avut loc după dineul informal din 28 mai 2019, imediat după alegerile UE și în urma consultărilor ulterioare dintre președintele Tusk și șefii de stat sau de guvern și reprezentanții Parlamentului European.

 

Consiliul European joacă un rol major în procedurile de numire în posturi de vârf la nivelul UE. În 2019, acesta va alege președintele Consiliului European, va desemna un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și va decide cu privire la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene. Toate persoanele care vor ocupa aceste funcții își vor începe mandatele înainte de sfârșitul anului.

 

(consilium.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Summitul G20 de la Osaka, Japonia, 28-29/06/2019

tusk-japan

Puncte importante de pe ordinea de zi

Liderii G20 se vor reuni la Osaka în perioada 28-29 iunie, având în vedere că Japonia deține președinția G20 pentru prima dată.

Președintele Donald Tusk va reprezenta UE în cadrul summitului împreună cu președintele Comisiei Europene. Prim-ministrul Japoniei, Shinzō Abe, va găzdui summitul.

La briefingul de presă dinaintea summitului, președintele Tusk a pledat pentru apărarea multilateralismului și a democrației liberale:

„Cine susține că democrația liberală este învechită susține, de asemenea, că libertățile sunt învechite, că statul de drept este învechit și că drepturile omului sunt învechite. Pentru noi, în Europa, acestea sunt și vor rămâne valori esențiale și solide. Ceea ce mi se pare cu adevărat învechit sunt autoritarismul, cultul personalității și legile făcute de oligarhi. Chiar dacă, uneori, acestea pot părea eficiente.”

Declarația președintelui Donald Tusk înaintea summitului G20

Președinții Tusk și Juncker au publicat o scrisoare comună în care evidențiază obiectivele UE pentru summit:

„UE și Japonia au același obiectiv: apărarea ordinii internaționale bazate pe norme și a instituțiilor multilaterale pe care se întemeiază aceasta. Sprijinind președinția japoneză, vom aborda provocările majore ale vremurilor actuale. Vom adresa liderilor G20 apelul să își intensifice acțiunile în scopul evitării amenințării existențiale pe care o constituie schimbările climatice, să se angajeze să asigure un comerț global liber și echitabil, să reducă inegalitățile, să fructifice efectele digitalizării și să promoveze o dezvoltare durabilă.”

Scrisoare comună a președinților Donald Tusk și Jean-Claude Juncker cu privire la summitul G20

Modernizarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) va figura pe ordinea de zi a summitului G20

Cu ocazia summitului, UE va solicita apărarea multilateralismului și a comerțului bazat pe norme. Acesta va reprezenta o ocazie de a dezamorsa tensiunile comerciale și de a discuta despre reforma Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

De asemenea, UE va încerca să își reafirme angajamentul de a conduce lupta împotriva schimbărilor climatice și de a pune în aplicare Acordul de la Paris înainte de reuniunea COP25 din decembrie.

În plus, liderii vor discuta despre chestiuni legate de:

  • inegalități și societățile în curs de îmbătrânire
  • capacitarea femeilor
  • inovarea și economia digitală

Aceștia vor discuta, de asemenea, despre dezvoltarea durabilă, inclusiv despre Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă.

Donald Tusk în Japonia

Pe 26 iunie, Donald Tusk a fost la Nagasaki înaintea summitului, unde a vizitat Muzeul bombei atomice și Centrul memorial național. El a îndemnat participanții la G20 să se „trezească înainte să fie prea târziu”:

„Scena mondială nu poate să devină o arenă în care cei mai puternici să le dicteze fără ezitare celor mai slabi condițiile lor, în care egoismul să predomine în detrimentul solidarității, iar sentimentele naționaliste să prevaleze asupra bunului simț. Trebuie să înțelegeți: responsabilitatea trebuie asumată nu numai pentru propriile interese, ci, mai presus de orice, pentru pace și pentru mai multă siguranță și dreptate în lume.”

El a vizitat, de asemenea, Muzeul memorial al păcii din Hiroshima. Hiroshima este o proiecție a sfârșitului lumii, care – dacă dăm uitării această tragedie – se poate întâmpla oricând.

Pe 27 iunie, Donald Tusk s-a întâlnit cu Shinzō Abe, prim-ministrul Japoniei. În cuvântul său de deschidere, Donald Tusk a avertizat că „va fi un G20 dificil”:

„Trebuie găsite răspunsuri la provocări globale: necesitatea de a intensifica acțiunea în scopul evitării amenințării pe care o constituie schimbările climatice, al evitării războaielor comerciale, al reformării sistemului comercial internațional, precum și de a se pregăti pentru revoluția digitală. În același timp, cresc tensiunile internaționale, pentru a da doar exemplul Iranului sau al situației dintre SUA și China.”

Cuvântul de deschidere al președintelui Donald Tusk la întâlnirea cu Shinzō Abe

Informații despre președinția japoneză a G20

În cursul președinției G20, Japonia se va axa pe o serie de priorități, printre care se numără:

  • creșterea economică și reducerea inegalităților
  • infrastructuri de calitate și sănătatea
  • chestiuni globale, precum schimbările climatice și deșeurile de plastic din oceane
  • economia digitală
  • provocările reprezentate de societățile în curs de îmbătrânire

(consilium.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Azilul și migrația în UE: cifre și date

Europa

Fluxurile migratoare înregistrate în UE în 2015 și 2016 s-au redus. Descoperiți ultimele cifre referitoare la migrație și azil cu infograficul nostru.

Sosirea a peste un milion de solicitanți de azil și migranți în Europa în 2015 a scos la iveală erori serioase în sistemul de azil al UE. Ca reacție la criza imigrației, Parlamentul a lucrat la propuneri de creare a unei politici europene mai echitabile și mai eficiente în materie de azil.

Mai jos veți găsi toate datele relevante cu privire la criza migrației din Europa, cine sunt imigranții, ce face UE pentru a gestiona situația și care sunt implicațiile financiare.

Definiții: Ce este un refugiat? Ce este un solicitant de azil?

Solicitanții de azil sunt oameni care fac o cerere oficială de azil într-o altă țară pentru că se tem că viața lor este în pericol în țara de origine.

Refugiații sunt oameni cu o temere bine întemeiată de persecuție pe motive de rasă, religie, naționalitate, politică sau apartenență la un anumit grup social, care au fost acceptați și recunoscuți ca atare în țara lor gazdă. În UE, directiva privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională stabilește liniile directoare pentru acceptarea cererilor.

În momentul de față, resortisanții țărilor terțe trebuie să aplice pentru protecție în prima țară din UE în care intră. Depunând o cerere, aceștia devin solicitanți de azil. Ei primesc statutul de refugiat sau o altă formă de protecție internațională doar odată ce autoritățile naționale au luat o decizie pozitivă în acest sens.

Deciziile privind azilul în UE

În 2018, în UE, Elveția și Norvegia au fost depuse 634.700 de cereri de protecție internațională. În 2017, numărul a fost de 728.470, iar în 2016 1,3 milioane.

În 2018, țările UE au acordat protecție unui număr de aproximativ 333.400 de solicitanți de azil, în scădere cu 40% față de 2017. Aproape una din trei dintre aceste persoane provenea din Siria (29%), pe locurile doi și trei situându-se Afganistanul (16%) și Irakul (7%). Dintre cei 96.100 de cetățeni sirieni cărora li s-a acordat protecție internațională în UE, aproape 70% au primit-o în Germania.

Situația din Mediterana

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă colectează datele privitoare la trecerile ilegale ale frontierelor externe ale UE înregistrate de autoritățile naționale. În 2015 și 2016 au fost detectate peste 2,3 milioane de treceri ilegale.

În 2018, numărul total de treceri ilegale ale frontierei către UE a scăzut la 150.114, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani și cu 92% mai puțin decât în 2015 (anul în care s-au înregistrat cele mai multe treceri ilegale).

O persoană poate trece o frontieră mai mult decât o dată, astfel încât numărul de persoane care vin în Europa este mai mic. Cu toate acestea, statele membre fac față unei presiuni migratorii semnificative.

În 2018, 471.155 persoane au fost întoarse de la frontierele externe ale UE.

Până la 18 iunie, peste 24.000 de oameni și-au riscat viața pentru a ajunge în Europa numai în 2019; în același timp se estimează că 550 de oameni s-au înecat.

În 2018, 116,647 de persoane au ajuns în Europa pe cale maritimă, prin cmparație cu peste un milion în 2015. Traversarea Mării Mediterane a rămas totuși un risc, cu 2.277 de morți sau dispăruți în 2018, prin comparație cu 3.139 cu un an înainte.

Imigranți aflați ilegal în UE

În 2015, 2,2 milioane de persoane se aflau în UE ilegal. Până în 2018, numărul a scăzut la puțin peste 600.000. „Ilegală“ poate fi o persoană care nu a reușit să se înregistreze în mod corespunzător sau care a părăsit statul membru UE responsabil cu prelucrarea cererii de azil. Aceste elemente nu constituie în sine motive suficiente pentru  a returna o persoană în țara sa de origine.

Ce cred europenii

Migrația a reprezentat o prioritate a UE de ani de zile. Au fost luate mai multe măsuri pentru a gestiona criza, precum și pentru a îmbunătăți sistemul de azil. Conform sondajului Eurobarometru din mai 2018, 72% dintre europeni doresc ca UE să facă mai mult pentru a gestiona situația.

Uniunea Europeană și-a majorat în mod semnificativ finanțarea pentru politicile privind migrația, azilul și integrarea în urma creșterii fluxului de solicitanți de azil în 2015. În viitoarele negocieri privind bugetul UE pentru perioada  de după 2020, Parlamentul va solicita o finanțare suplimentară pentru migrație.

Potrivit Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați, în medie, 37.000 de persoane au fost forțate să-și părăsească locuințele în fiecare zi în 2018. Țările care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați sunt Turcia, Pakistan, Uganda, Sudan și Germania. Numai 16% dintre refugiații mondiali sunt găzduiți de țările dezvoltate.

Consultați infograficul cu cele mai recente cifre Eurostat privind solicitările de azil în UE și cifre de la UNHCR privind numărul de refugiați din țările UE.

(europarl.europa.eu)

 

mai mult
1 2
Page 1 of 2