close

Magna Europa

Magna EuropaPromovate

Eurobarometru: 60% dintre români – mulţumiţi de măsurile luate de instituțiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19, comparativ cu 45% media europeană

eurobarometru_vara

Conform noului sondaj Eurobarometru standard publicat astăzi, 23 octombrie, România se află în topul statelor membre, după Irlanda (71%), dar la egalitate cu Ungaria și Polonia, în ceea ce privește procentul respondenților mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (60%), comparativ cu media europeană de 45%. În același timp, situația economică rămâne principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei.

În noul sondaj Eurobarometru, desfășurat în iulie și august, preocuparea cu privire la situația economică se reflectă în percepția asupra situației actuale a economiei. 64 % dintre europeni consideră că situația este „proastă”, iar 42 % dintre europeni sunt de părere că economia țării lor se va redresa în urma efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 „în 2023 sau mai târziu”.

45 % dintre europeni sunt „mulțumiți” și 44 % sunt „nemulțumiți” în ceea ce privește măsurile luate de UE pentru a combate pandemia. Cu toate acestea, 62 % afirmă că au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor, iar 60 % rămân optimiști cu privire la viitorul UE.

  1. Încrederea și imaginea UE

Încrederea în Uniunea Europeană a rămas stabilă față de toamna anului 2019, la 43 %, în ciuda variațiilor percepției publice din timpul pandemiei. Încrederea în guvernele și parlamentele naționale a crescut (la 40 %, + 6 puncte procentuale și, respectiv, la 36 %, + 2 puncte procentuale).

În 15 state membre, majoritatea respondenților afirmă că au încredere în UE, cele mai ridicate niveluri fiind observate în Irlanda (73 %), Danemarca (63 %) și Lituania (59 %). Cele mai scăzute niveluri de încredere în UE sunt observate în Italia (28 %), Franța (30 %) și Grecia (32 %).

Proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE este aceeași cu cea a respondenților care au o imagine neutră (40 %). 19 % dintre respondenți au o imagine negativă despre UE (- 1 punct procentual).

În 13 state membre ale UE, majoritatea respondenților au o imagine pozitivă despre UE, cele mai ridicate procente fiind observate în Irlanda (71 %), Polonia și Portugalia (55 % în ambele țări). În alte 13 state membre, imaginea despre UE predominantă în rândul respondenților este una neutră, cele mai ridicate procente fiind observate în Malta (56 %), Spania, Letonia și Slovenia (48 % în fiecare dintre aceste trei țări).

  1. Principalele preocupări la nivelul UE și la nivel național

Cetățenii consideră situația economică ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă UE: mai mult de o treime (35 %) din totalul respondenților și-a exprimat preocuparea în acest sens, o creștere considerabilă cu 16 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2019, acest aspect trecând astfel de pe al treilea loc pe primul loc în topul preocupărilor. Situația economică nu a mai fost un subiect de preocupare atât de presant din primăvara anului 2014.

Europenii sunt, de asemenea, din ce în ce mai preocupați de situația finanțelor publice ale statelor membre (23 %, + 6 puncte procentuale, cel mai înalt nivel din primăvara anului 2015), care trece de pe locul al cincilea pe locul al doilea, pe picior de egalitate cu imigrația (23 %, -13 puncte procentuale), aceasta din urmă fiind în prezent la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2014.

În plină pandemie de COVID-19, sănătatea (22 %, element nou) este cel de al patrulea subiect de preocupare la nivelul UE. Problema mediului și a schimbărilor climatice a pierdut teren, înregistrând o scădere cu 8 puncte procentuale, ajungând la 20 %, aceasta fiind urmată de șomaj (17 %, + 5 puncte procentuale).

În mod similar, situația economică (33 %, + 17 puncte procentuale) a depășit sănătatea, ajungând de pe locul al șaptelea pe primul loc în topul celor mai importante probleme la nivel național. Deși ocupă a doua poziție, sănătatea a fost menționată mult mai mult ca subiect de preocupare comparativ cu toamna anului 2019 (31 %, + 9 puncte procentuale), atingând astfel cel mai înalt nivel din ultimii șase ani.

Șomajul este, de asemenea, un subiect a cărui importanță a crescut considerabil (28 %, + 8 puncte procentuale), fiind urmat de creșterea prețurilor/inflație/costul vieții (18 %, – 2 puncte procentuale), mediu și schimbările climatice (14 %, – 6 puncte procentuale) și datoria publică (12 %, + 4 puncte procentuale). Mențiunile privind imigrația (11 %, – 5 puncte procentuale) se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.

  1. Situația economică actuală

Comparativ cu toamna anului 2019, proporția europenilor care consideră că situația actuală a economiei lor naționale este „bună” (34 %, -13 puncte procentuale) a scăzut considerabil, în timp ce proporția respondenților care consideră că această situație este „proastă” a crescut semnificativ (64 %, + 14 puncte procentuale).

La nivel național, respondenții care afirmă că situația economică națională este bună sunt majoritari în 10 țări (față de 15 în toamna anului 2019). Proporția acestora variază de la 83 % în Luxemburg la 9 % în Grecia.

  1. Pandemia de COVID-19 și opinia publică în UE

Europenii sunt divizați în ceea ce privește măsurile luate de instituțiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19 (45 % „mulțumiți” față de 44 % „nemulțumiți”). Cu toate acestea, majoritatea respondenților din 19 state membre sunt mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19. În acest sens, cele mai ridicate procente se înregistrează în Irlanda (71 %), Ungaria, România și Polonia (60 % în fiecare dintre aceste trei țări). În șapte țări, majoritatea respondenților sunt „nemulțumiți”, în special în Luxemburg (63 %), Italia (58 %), Grecia (55 %), Cehia (55 %) și Spania (52 %). În Austria, proporția celor „mulțumiți” este egală cu cea a respondenților „nemulțumiți” (47 % în ambele cazuri).

Cu toate acestea, mai mult de șase europeni din zece au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor (62 %). Prioritățile cel mai frecvent menționate în ceea ce privește răspunsul UE la pandemia de COVID-19 sunt următoarele: stabilirea unei strategii pentru a face față unei crize similare în viitor și dezvoltarea mijloacelor financiare pentru găsirea unui tratament sau a unui vaccin (37 % pentru fiecare dintre aceste priorități). 30 % dintre respondenți consideră că dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății ar trebui să fie o prioritate.

Experiențele personale ale europenilor cu privire la măsurile de izolare au fost foarte diverse. În ansamblu, aproape trei europeni din zece afirmă că le-a fost destul de ușor să le respecte (31 %), în timp ce un sfert declară că le-a fost destul de greu să le respecte (25 %). În sfârșit, 30 % afirmă că le-a fost ușor și greu în același timp.

  1. Domenii politice cheie

Întrebați despre obiectivele Pactului verde european, cetățenii europeni consideră în continuare „dezvoltarea energiei din surse regenerabile” și „lupta împotriva deșeurilor de plastic și problema produselor din plastic de unică folosință” ca fiind principalele priorități. Mai mult de o treime dintre respondenți consideră că prioritatea principală ar trebui să fie sprijinirea fermierilor din UE (38 %) sau promovarea economiei circulare (36 %). Puțin peste trei din zece respondenți sunt de părere că reducerea consumului de energie (31 %) ar trebui să reprezinte prioritatea absolută.

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro rămâne puternic, 75 % dintre respondenții din zona euro fiind în favoarea monedei unice a UE. În UE-27 în ansamblu, sprijinul pentru moneda euro a crescut la 67 % (+ 5 puncte procentuale).

  1. Cetățenia UE și democrația europeană

Majoritatea cetățenilor din 26 de state membre ale UE (cu excepția Italiei) și 70 % dintre cetățenii întregii Uniuni afirmă că se simt cetățeni ai UE. La nivel național, cele mai mari punctaje se înregistrează în Irlanda și Luxemburg (89 % în ambele țări), Polonia (83 %), Slovacia și Germania (82 % în ambele țări), Lituania (81 %), Ungaria, Portugalia și Danemarca (80 % în fiecare dintre aceste țări).

Majoritatea europenilor (53 %) afirmă că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE. Procentul respondenților „nemulțumiți” a crescut cu 3 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2019, ajungând la 43 %.

  1. Optimism în legătură cu viitorul UE

În sfârșit, în această perioadă dificilă, 60 % dintre europeni declară că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE. Cele mai ridicate niveluri de optimism se observă în Irlanda (81 %), Lituania și Polonia (75 % în ambele cazuri) și Croația (74 %). Cele mai scăzute niveluri de optimism se observă în Grecia (44 %) și Italia (49 %), unde pesimismul depășește optimismul, și în Franța, unde opiniile sunt împărțite în mod egal (49 % față de 49 %).

Context

Sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2020 (EB 93) a fost realizat prin interviuri „față în față”, completate în mod excepțional cu interviuri online, în perioada 9 iulie – 26 august 2020, în cele 27 de state membre ale UE, în Regatul Unit și în țările candidate. În cele 27 de state membre au avut loc 26 681 de interviuri.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Au fost anunţaţi câștigătorii EU Datathon 2020: printre câștigători – proiectul românesc Digital Dryads

datathon

Au fost anunțați câștigătorii celei de-a patra ediții a EU Datathon, în etapa finală a celei de-a 18-a Săptămâni europene a regiunilor și orașelor, desfășurată online. Echipa din România a obținut premiul întâi în cadrul celei de-a patra provocări, „O Europă pregătită pentru era digitală”, și a câștigat 12.000 de euro. Proiectul echipei din România, Digital Dryads, folosește imagini surprinse din satelit cu ajutorul programului european Copernicus pentru a monitoriza pădurile și pentru a combate defrișările ilegale.

EU Datathon este un concurs anual care invită persoanele pasionate de date să dezvolte aplicații noi, inovatoare, care să utilizeze în mod corespunzător numeroasele seturi de date deschise ale UE.  Premiile puse în joc au avut valoarea totală de 100.000 EUR și Premiul Publicului. Următoarele echipe au câștigat: pentru provocarea 1, „Un pact verde european”, GeoFluxus (Belgia, Grecia, Lituania); provocarea 2: „O economie în serviciul cetăţenilor”, Team FinLine (Regatul Unit); provocarea 3: „Un nou impuls pentru democrația europeană”, Next Generation Democracy (Danemarca); provocarea 4: „O Europă pregătită pentru era digitală”, Digital Forest Dryads of Copernicus (România), respectiv Team FinLine pentru Premiul Publicului”.

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Cu 121 de contribuții din întreaga lume, participarea în acest an a fost cea mai mare din istoria concursului. Interesul ridicat față de datele deschise arată că putem utiliza mai bine volumul enorm al acestui tip de informaţii pe care îl avem la dispoziţie. Intenționăm să facem acest lucru pentru a îmbunătăți procesul de elaborare a politicilor și, cel mai important, viețile oamenilor.”

Comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a adăugat: „Le felicit pe cele 12 echipe finaliste pentru că au prezentat idei excelente privind modele de afaceri concrete și întreprinderi sociale. Toate acestea au declanșat abordări și soluții inovatoare adecvate pentru a ajuta Europa să facă față provocărilor cheie prin utilizarea datelor deschise ale UE.”

EU Datathon este organizat în fiecare an de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană.  

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Comisia lansează o platformă de cooperare globală pentru combaterea defrișărilor

combaterea_defrisarilor

Astăzi, 2 octombrie, Comisia Europeană face un pas înainte în eforturile sale de combatere a defrișărilor la nivel mondial. Noua platformă multipartită lansată astăzi pentru a contribui la protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial reunește un număr fără precedent de părți interesate și expertiză — statele membre ale UE, cele mai importante ONG-uri din domeniul protecției pădurilor, organizații industriale, organizații internaționale și țări din afara Europei, inclusiv cele mai mari piețe de consum din afara UE și unele dintre țările care se confruntă cu distrugeri semnificative ale pădurilor lor.

 

Noua platformă se dorește a fi un forum de promovare a schimburilor între părțile interesate, pentru a construi alianțe, a determina și a împărtăși angajamente de a reduce în mod semnificativ defrișările.

Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sintevičius, a declarat: „Pădurile sunt indispensabile pentru bunăstarea tuturor locuitorilor de pe Pământ și, cu toate acestea, le pierdem într-un ritm alarmant. UE este hotărâtă să acționeze pentru a schimba acest curs, utilizând toate instrumentele de care dispune pentru a contribui la protejarea pădurilor lumii. Dar nu putem îndeplini singuri acest obiectiv. Sper că această platformă a celor mai relevanți actori va fi un catalizator excelent pentru cooperarea în vederea stopării și a inversării tendinței de defrișare.

În plus, platforma este menită să servească drept instrument de elaborare a politicilor, din care Comisia să se informeze pe parcursul lucrărilor sale cu privire la o propunere legislativă de reducere la minimum a riscului de despădurire asociat cu produse vândute pe piața UE, planificată pentru al doilea trimestru al anului 2021. Acest angajament a fost asumat în Pactul verde european, în Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, în Strategia „De la fermă la consumator” și în Comunicarea privind intensificarea acțiunilor UE împotriva defrișărilor și a degradării pădurilor. În cursul lunii septembrie a fost lansată o consultare publică, care se va desfășura până la 10 decembrie 2020.

Defrișările constituie o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră care cauzează încălzirea globală și un factor care contribuie la extincția animalelor și a plantelor.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Pachetul privind finanțele digitale: Comisia prezintă o abordare nouă și ambițioasă pentru a încuraja inovarea responsabilă în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor

digital_finance

Comisia Europeană a adoptat astăzi, 24 septembrie, un nou pachet privind finanțele digitale, care include strategia privind finanțele digitale și strategia privind plățile de mică valoare, precum și propuneri legislative privind criptoactivele și reziliența digitală. Pachetul prezentat astăzi va stimula competitivitatea și inovarea europeană în sectorul financiar, creând astfel condițiile necesare pentru ca Europa să devină un organism de stabilire a standardelor la nivel mondial. Pachetul va oferi consumatorilor mai multe opțiuni și oportunități în ceea ce privește serviciile financiare și plățile moderne, asigurând în același timp protecția consumatorilor și stabilitatea financiară.

Măsurile luate astăzi vor fi esențiale pentru sprijinirea redresării economice a UE, deoarece vor debloca noi modalități de direcționare a finanțării către întreprinderile europene, jucând totodată un rol-cheie în punerea în aplicare a Pactului verde european și a Noii strategii industriale pentru Europa. Prin elaborarea unor norme mai sigure și mai ușor de utilizat, din punct de vedere informatic, de către consumatori, Comisia își propune să stimuleze inovarea responsabilă în sectorul financiar al UE, în special pentru întreprinderile digitale nou-înființate cu un grad ridicat de inovare, reducând totodată eventualele riscuri legate de protecția investitorilor, spălarea banilor și criminalitatea informatică.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Viitorul finanțelor este digital. Am văzut că, pe durata măsurilor de restricționare a circulației, oamenii au putut avea acces la serviciile financiare datorită tehnologiilor digitale precum operațiunile bancare pe internet. Tehnologia le poate oferi mult mai mult consumatorilor și întreprinderilor și ar trebui să adoptăm în mod proactiv transformarea digitală, atenuând în același timp eventualele riscuri. Acesta este obiectivul pachetului prezentat astăzi. O piață unică digitală inovatoare pentru finanțe va aduce beneficii cetățenilor europeni și va fi crucială pentru redresarea economică a Europei prin faptul că va oferi consumatorilor produse financiare mai bune și va deschide noi canale de finanțare pentru întreprinderi.”

Pachetul privind finanțele digitale prezentat astăzi cuprinde o strategie privind finanțele digitale, o strategie privind plățile de mică valoare, propuneri legislative pentru un cadru de reglementare al UE privind criptoactivele și propuneri pentru un cadru de reglementare al UE privind reziliența operațională digitală.

O strategie privind finanțele digitale: către un spațiu european al datelor financiare – noi modalități de direcționare a finanțării către IMM-uri – produse financiare mai bune pentru consumatori

Obiectivul strategiei privind finanțele digitale prezentate astăzi este de a transforma serviciile financiare ale Europei în servicii mai ușor de utilizat din punct de vedere informatic și de a stimula inovarea responsabilă și concurența între furnizorii de servicii financiare din UE. Strategia va reduce fragmentarea pieței unice digitale, astfel încât consumatorii să poată avea acces la produse financiare la nivel transfrontalier și întreprinderile Fintech nou-înființate să își extindă activitatea și să se dezvolte. Aceasta va asigura faptul că normele UE privind serviciile financiare sunt adecvate pentru era digitală, pentru aplicații cum ar fi inteligența artificială și tehnologia blockchain. Gestionarea datelor se află, de asemenea, în centrul strategiei prezentate astăzi. În conformitate cu strategia mai amplă a Comisiei privind datele, obiectivul măsurilor adoptate astăzi este de a promova schimbul de date și finanțarea deschisă, menținând în același timp standardele foarte ridicate ale UE în materie de protecție a vieții private și a datelor. În cele din urmă, strategia urmărește să asigure condiții de concurență echitabile între furnizorii de servicii financiare, fie că este vorba de bănci tradiționale sau de întreprinderi din domeniul tehnologiei: aceeași activitate, aceleași riscuri, aceleași reguli.

O strategie privind plățile de mică valoareplăți moderne și eficiente din punctul de vedere al costurilor

Strategia de astăzi își propune să le ofere cetățenilor și întreprinderilor europene servicii de plată sigure, rapide și fiabile. Aceasta va permite consumatorilor să plătească mai ușor în magazine și să efectueze tranzacții de comerț electronic într-un mod sigur și convenabil. Strategia vizează realizarea, în UE, a unui sistem de plăți de mică valoare pe deplin integrat, care să includă soluții de plăți instant la nivel transfrontalier. Aceasta va facilita plățile în euro între UE și alte jurisdicții și va promova apariția unor soluții de plată naționale și paneuropene.

Propuneri legislative privind criptoactivele: valorificarea oportunităților și atenuarea riscurilor

Comisia a propus astăzi pentru prima dată o nouă legislație privind criptoactivele (o reprezentare digitală a valorilor sau a drepturilor care pot fi stocate și tranzacționate electronic). „Regulamentul privind piețele de criptoactive” va stimula inovarea, menținând, totodată, stabilitatea financiară și protejând investitorii împotriva riscurilor. Legislația va oferi claritate și securitate juridică emitenților și furnizorilor de criptoactive. Noile norme le vor permite operatorilor autorizați într-un stat membru să furnizeze servicii în întreaga UE („procedura de pașaport”). Garanțiile includ cerințe de capital, custodia activelor, o procedură obligatorie de tratare a plângerilor pusă la dispoziția investitorilor și drepturi ale investitorului împotriva emitentului. Emitenții de criptoactive semnificative garantate cu active (așa numitele „criptomonede stabile” mondiale) ar face obiectul unor cerințe mai stricte (de exemplu, în ceea ce privește capitalul, drepturile investitorilor și supravegherea).

De asemenea, Comisia propune astăzi un sistem-pilot pentru infrastructurile de piață care doresc să încerce să comercializeze și să efectueze tranzacții cu instrumente financiare sub formă de criptoactive. Acest sistem-pilot reprezintă o abordare a mediului de testare („sandbox”) – sau a mediului controlat – care permite derogări temporare de la normele existente, astfel încât autoritățile de reglementare să poată dobândi experiență în utilizarea tehnologiei registrelor distribuite în cadrul infrastructurilor pieței, asigurându-se, în același timp, că pot face față riscurilor la adresa protecției investitorilor, a integrității pieței și a stabilității financiare. Obiectivul sistemului-pilot este de a le permite întreprinderilor să testeze și să dobândească mai multe cunoștințe despre modul în care se aplică în practică normele existente.

Propuneri legislative privind reziliența operațională digitală: împiedicarea atacurilor cibernetice și îmbunătățirea supravegherii serviciilor externalizate

Întreprinderile din domeniul tehnologiei sunt din ce în ce mai importante în domeniul finanțelor, atât ca furnizori de servicii informatice pentru firmele financiare, cât și ca furnizori de servicii financiare în sine. Actul legislativ propus astăzi privind reziliența operațională digitală urmărește să asigure faptul că toți participanții la sistemul financiar dispun de garanțiile necesare pentru a atenua atacurile cibernetice și alte riscuri. Legislația propusă va impune tuturor întreprinderilor să se asigure că pot face față tuturor tipurilor de perturbări și amenințări legate de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC). Propunerea legislativă prezentată astăzi introduce, de asemenea, un cadru de supraveghere pentru furnizorii de TIC, cum ar fi furnizorii de servicii de cloud computing.

Context

Pachetul privind finanțele digitale, prezentat astăzi, se bazează pe activitatea desfășurată în contextul Planului de acțiune privind FinTech din 2018 și pe activitatea Parlamentului European, a autorităților europene de supraveghere și a altor experți. În vederea elaborării pachetului privind finanțele digitale, Comisia a dialogat în diverse moduri cu părțile interesate și cu publicul. Comisia a organizat evenimente de informare privind finanțele digitale, la care au participat părțile interesate și care au avut loc în statele membre și la Bruxelles în primăvara anului 2020. Comisia a organizat, de asemenea, trei consultări publice pentru a colecta feedback de la o gamă largă de părți interesate.

În domeniul plăților de mică valoare, A doua directivă privind serviciile de plată (DSP2) a fost deja un pas important la nivel legislativ. Cu toate acestea, DSP2 va face obiectul unei analize în al patrulea trimestru al anului 2021 și, dacă va fi necesar, va fi adaptată pentru a sprijini punerea în aplicare a politicilor privind strategia pentru plățile de mică valoare. Comisia a publicat, de asemenea, în primul semestru al anului 2020, o consultare publică având ca obiect o strategie europeană pentru plățile de mică valoare. Comisia a luat în considerare răspunsurile la consultare atunci când a definit acțiunile UE în domeniul plăților de mică valoare.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Un nou început în ceea ce privește migrația: consolidarea încrederii și găsirea unui nou echilibru între responsabilitate și solidaritate

pact_migratie_azil

Comisia Europeană propune astăzi, 23 septembrie, un nou pact privind migrația și azilul, care acoperă toate elementele diferite necesare pentru o abordare europeană cuprinzătoare în domeniul migrației. Noul pact stabilește proceduri îmbunătățite și mai rapide în cadrul sistemului de azil și migrație și asigură echilibrul între principiile partajării echitabile a responsabilității și solidaritățiiAcesta este esențial pentru restabilirea încrederii între statele membre și în capacitatea Uniunii Europene de a gestiona migrația.

Migrația este o problemă complexă, cu multe fațete care trebuie puse în balanță împreună. De exemplu, siguranța persoanelor care solicită protecție internațională sau își doresc o viață mai bună, îngrijorările țărilor aflate la frontierele externe ale UE, care sunt preocupate de faptul că presiunile exercitate de migrație vor depăși capacitățile lor și care au nevoie de solidaritate din partea celorlalte țări. Sau îngrijorările altor state membre ale UE care sunt preocupate de faptul că, în cazul nerespectării procedurilor la frontierele externe, sistemele lor naționale de azil, integrare sau returnare nu vor putea face față în cazul unor fluxuri migratorii importante.

Sistemul actual nu mai funcționează în mod corespunzător. În ultimii cinci ani, UE nu a reușit să rezolve problemele acestuia. UE trebuie să depășească impasul actual și să se ridice la înălțimea sarcinii care îi revine. Prin noul pact privind migrația și azilul, Comisia propune soluții europene comune la o provocare europeană. UE nu trebuie să mai recurgă la soluții ad-hoc, ci să instituie un sistem previzibil și fiabil de gestionare a migrației.

În urma unor consultări ample și a unei evaluări corecte și globale a situației, Comisia propune îmbunătățirea întregului sistem, inclusiv analizarea unor modalități de ameliorare a cooperării cu țările de origine și de tranzit, asigurarea unor proceduri eficace, integrarea cu succes a refugiaților și returnarea persoanelor fără drept de ședere în UE. În domeniul migrației, nu există o singură soluție, care să mulțumească toate părțile implicate, cu privire la toate aspectele. Lucrând împreună, UE poate găsi însă o soluție comună.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Propunem astăzi o soluție europeană, care să restabilească încrederea între statele membre și încrederea cetățenilor în capacitatea noastră de a gestiona migrația ca o Uniune. UE a dovedit deja în alte domenii că poate lua măsuri extraordinare pentru a reconcilia perspective divergente. Am creat o piață internă complexă, o monedă comună și un plan de redresare fără precedent pentru a ne reconstrui economiile. Acum este momentul să abordăm provocarea pe care o reprezintă gestionarea în comun a migrației, asigurând echilibrul între solidaritate și responsabilitate.”

Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Moria este un avertisment dureros că nu ne mai putem permite să locuim într-o casă terminată doar pe jumătate. A sosit timpul să ne mobilizăm în jurul unei politici europene comune în domeniul migrației. Pactul ne oferă elementele care ne lipsesc pentru a completa puzzle-ul și a institui o abordare cuprinzătoare în domeniul migrației. Niciun stat membru nu are aceeași experiență a migrației, iar provocările diferite și unice cu care se confruntă fiecare stat membru se cuvine să fie recunoscute, luate în considerare și soluționate.

Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat: „Migrația a făcut parte întotdeauna și va face parte întotdeauna din societățile noastre. Propunerile pe care le prezentăm astăzi vor duce la elaborarea unei politici pe termen lung privind migrația care să poată transpune valorile europene în gestionarea concretă a acestui fenomen. Acest set de propuneri va asigura proceduri la frontieră clare, echitabile și mai rapide, astfel încât nimeni să nu fie nevoit să aștepte într-o situație incertă. Setul de propuneri oferă o cooperare consolidată cu țările terțe pentru returnări rapide, mai multe căi pentru migrația legală și acțiuni ferme împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți. În esență, setul de propuneri protejează dreptul de a solicita azil”.

Încredere sporită, bazată pe proceduri mai bune și mai eficiente

Primul pilon al abordării Comisiei privind consolidarea încrederii constă în proceduri mai eficiente și mai rapide. În special, Comisia propune introducerea unei proceduri integrate la frontieră, care include, pentru prima dată, o verificare premergătoare intrării, care implică stabilirea identității tuturor persoanelor care trec fără permisiune frontierele externe ale UE sau care au fost debarcate în urma unor acțiuni de căutare și salvare.

Această procedură va presupune, de asemenea, efectuarea de controale medicale și de securitate, prelevarea amprentelor digitale și înregistrarea în baza de date Eurodac. În urma verificării premergătoare intrării, persoanele pot fi direcționate către procedura adecvată: fie procedura la frontieră pentru anumite categorii de solicitanți, fie procedura obișnuită de azil. În cadrul acestei proceduri la frontieră se vor lua decizii prompte în materie de azil sau returnare, oferindu-se astfel fără întârziere un cadru predictibil persoanelor ale căror cazuri pot fi examinate rapid.

În același timp, toate celelalte proceduri vor fi îmbunătățite, vor face obiectul unei monitorizări mai stricte și vor primi un sprijin operațional sporit din partea agențiilor UE. Infrastructura digitală a UE pentru gestionarea migrației va fi modernizată pentru a reflecta și a sprijini aceste proceduri.

Partajarea echitabilă a responsabilității și solidaritate

Cel de al doilea pilon al pactului constă în partajarea echitabilă a responsabilității și solidaritate.Statele membre vor avea obligația să acționeze în mod responsabil și solidar. Fără excepție, fiecare stat membru trebuie să contribuie în mod solidar în momente de criză, să ajute la stabilizarea întregului sistem, să sprijine statele membre care se confruntă cu presiuni exercitate de migrație și să se asigure că Uniunea își îndeplinește obligațiile umanitare.

În ceea ce privește diferitele situații cu care se confruntă statele membre și presiunea fluctuantă exercitată de migrație, Comisia propune un sistem de contribuții flexibile din partea statelor membre. Aceste contribuții pot varia de la transferul solicitanților de azil din țara de primă intrare la asumarea responsabilității pentru returnarea persoanelor care nu au drept de ședere sau la diverse forme de sprijin operațional.

Noul sistem se bazează pe cooperare și pe tipuri flexibile de sprijin, care iau la început forma unor contribuții voluntare, contribuții mai stricte fiind însă obligatorii în perioadele în care statele membre se confruntă cu o presiune importantă exercitată de migrație, pe baza unei plase de siguranță.

Mecanismul de solidaritate va acoperi diverse situații, printre care și debarcarea persoanelor în urma unor acțiuni de căutare și salvare, presiunea exercitată de migrație, situațiile de criză sau alte circumstanțe specifice.

Schimbarea de paradigmă în cooperarea cu țările terțe

UE va urmări să promoveze parteneriate adaptate și reciproc avantajoase cu țările terțe.Acestea vor contribui la abordarea provocărilor comune, cum ar fi introducerea ilegală de migranți, și la dezvoltarea căilor de migrație legală și vor aborda chestiunea punerii în aplicare cu eficacitate a acordurilor și a mecanismelor de readmisie. UE și statele sale membre vor acționa în mod unitar, utilizând o gamă largă de instrumente pentru a sprijini cooperarea cu țările terțe în materie de readmisie.

O abordare cuprinzătoare

Pachetul prezentat astăzi va urmări, de asemenea, să impulsioneze un sistem european comun de returnare, pentru ca normele UE în domeniul migrației să devină mai credibile. Acest sistem va include un cadru juridic mai eficace, un rol mai important al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și al nou-numitului coordonator al UE în materie de returnare, o rețea de reprezentanți naționali urmând să asigure coerența la nivelul UE.

Sistemul propus va include, de asemenea, o guvernanță comună pentru migrație, cu o mai bună planificare strategică pentru a se asigura alinierea politicilor UE și a celor naționale, precum și o monitorizare sporită a gestionării migrației pe teren, pentru a consolida încrederea reciprocă.

Gestionarea frontierelor externe va fi îmbunătățită. Corpul permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, care ar trebui, conform planurilor, să fie trimis în teren începând cu 1 ianuarie 2021, va oferi un sprijin sporit oriunde va fi nevoie.

Societățile și economiile europene vor avea de câștigat de pe urma unei politici credibile privind migrația legală și integrarea. Comisia va lansa cu țări terțe cheie parteneriate pentru atragerea de talente, care vor corela nevoile și competențele de pe piața muncii a UE. Pactul va consolida relocarea și va promova alte soluții complementare, urmărind dezvoltarea unui model european de sponsorizare comunitară sau privată. Comisia va adopta, de asemenea, un nou plan de acțiune cuprinzător privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2024.

Etapele următoare

Acum este rândul Parlamentului European și al Consiliului să examineze și să adopte întregul set de acte legislative necesare pentru ca politica UE cu adevărat comună în domeniul migrației și azilului să devină realitate. Având în vedere caracterul urgent al situației locale din mai multe state membre, colegiuitorii sunt invitați ca, până la sfârșitul anului, să ajungă la un acord politic referitor la principiile de bază ale Regulamentului privind gestionarea azilului și a migrației și să adopte Regulamentul privind Agenția UE pentru Azil, precum și Regulamentul privind Eurodac. Directiva revizuită privind condițiile de primire, Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională și Directiva reformată privind returnarea ar trebui să fie, de asemenea, adoptate rapid, pe baza progreselor deja înregistrate din 2016 până în prezent.

Context

Propunerile prezentate astăzi transpun în practică angajamentul asumat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice de a prezenta un nou pact privind migrația și azilul. Pactul se bazează pe consultări aprofundate cu Parlamentul European, cu toate statele membre, cu societatea civilă, cu partenerii sociali și cu mediul de afaceri și asigură un echilibru adecvat, care integrează perspectivele acestora.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Coronavirusul: Comisia sprijină o rețea internațională de cercetare clinică pentru tratamentul COVID-19

retea

Comisia a anunțat vineri, 18 septembrie, că va sprijini, cu suma de 15,7 milioane de euro, o nouă inițiativă ambițioasă de cercetare intitulată EU-RESPONSE, care va institui o rețea de cercetare clinică pentru tratamentul noului coronavirus și al altor boli infecțioase emergente. Finanțarea face parte din angajamentul în valoare de 1,4 miliarde de euro (din care 1 miliard de euro se alocă prin programul Orizont 2020), pe care Comisia l-a asumat pentru cercetare și inovare în domeniul coronavirusului având drept scop dezvoltarea de vaccinuri, de noi tratamente și de instrumente de diagnosticare menite să prevină răspândirea virusului.

Comisarul Mariya Gabriel a declarat: „EU-RESPONSE constituie un pas important în direcția unor studii clinice intervenționale paneuropene, care nu numai că se desfășoară la scara de care avem nevoie pentru a evalua rapid tratamentele potențiale, ci se și pot adapta rapid pe măsură ce apar realități și idei noi. Această rețea europeană de studii clinice intervenționale îi va folosi în prezent Europei pentru a aborda problemele provocate de noul coronavirus și ne va ajuta să ne pregătim pentru amenințări viitoare, oferind viteză, amploare și solidaritate.”

Consorțiul EU-RESPONSE, condus de Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM – Institutul Național francez de Sănătate și Cercetare Medicală), reunește 21 de parteneri cu capacități de cercetare de renume mondial din 13 state membre ale UE și din Norvegia, Elveția și Turcia. Proiectul se adaugă la portofoliul de acțiuni de cercetare și inovare finanțate de UE și completează politica și activitățile în materie de sănătate publică pe care Comisia le coordonează cu statele membre.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Starea Uniunii: Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea la rețelele de mare viteză și să elaboreze o abordare comună în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G

5grollout

Astăzi, 18 septembrie, Comisia ia noi măsuri în cadrul agendei „Deceniul digital” pentru a consolida suveranitatea digitală a Europei, astfel cum a anunțat președinta Ursula von der Leyen în discursul privind starea Uniunii pe care l-a pronunțat miercuri.

Comisia a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării. Instalarea la timp a rețelelor 5G va oferi oportunități economice semnificative în anii următori, fiind un atu esențial pentru competitivitatea și sustenabilitatea europeană, precum și un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale.

În paralel și în strânsă legătură cu această recomandare, Comisia a propus astăzi un nou regulament privind Întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, care vizează menținerea și promovarea rolului de lider al Europei în ceea ce privește tehnologia de supercalcul, astfel încât aceasta să stea la baza întregii strategii digitale și să asigure competitivitatea Uniunii la nivel mondial.

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă și comisarul responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Conectivitatea în bandă largă și conectivitatea 5G pun bazele transformării digitale și ecologice a economiei, în domenii precum transportul și energia, sănătatea și educația sau producția și agricultura. Criza actuală a scos în evidență importanța accesului la internet de foarte mare viteză pentru întreprinderi, serviciile publice și cetățeni, precum și necesitatea de a accelera ritmul în ceea ce privește implementarea rețelelor 5G. Trebuie, așadar, să colaborăm pentru a instala rapid aceste rețele, fără alte întârzieri.”  

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat: „În timpul pandemiei, infrastructurile digitale s-au dovedit a fi un instrument esențial care a ajutat cetățenii, serviciile publice și întreprinderile să treacă peste criză; cu toate acestea, s-a încetinit ritmul investițiilor recente. Într-un moment în care accesul la internet în bandă largă reprezintă un bun fundamental pentru europeni, dar și o miză geostrategică pentru întreprinderi, trebuie – împreună cu statele membre – să facilităm și să accelerăm instalarea rețelelor de fibră optică și 5G sigure. Conectivitatea pe scară mai largă va contribui nu numai la crearea de locuri de muncă, la stimularea creșterii durabile și la modernizarea economiei europene, ci și la consolidarea rezilienței Europei și la asigurarea autonomiei noastre tehnologice.”

Prin recomandarea de astăzi, Comisia invită statele membre să își unească eforturile în vederea elaborării, până la 30 martie 2021, a unei abordări comune, sub forma unui set de instrumente de bune practici pentru instalarea în timp util a rețelelor fixe și mobile de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G. Aceste măsuri ar trebui să vizeze:

  • să reducă costurile și să mărească viteza de instalare a rețelelor de foarte mare capacitate, în special prin eliminarea obstacolelor administrative inutile;
  • să asigure accesul în timp util la spectrul de frecvențe radio 5G și să încurajeze investițiile operatorilor în extinderea infrastructurii de rețea;
  • să asigure un nivel mai ridicat de coordonare transfrontalieră în ceea ce privește asignarea spectrului de frecvențe radio, pentru a sprijini serviciile 5G inovatoare, în special în sectorul industriei și al transporturilor.

Recomandarea de astăzi stabilește, de asemenea, orientări privind cele mai bune practici pentru asigurarea accesului în timp util la spectrul de frecvențe radio pentru tehnologia 5G, precum și pentru garantarea unei coordonări mai bune a asignării spectrului de frecvențe radio pentru aplicațiile transfrontaliere 5G. Acest lucru este deosebit de important deoarece ar permite mobilitatea conectată și automatizată, precum și digitalizarea industriei și fabricile inteligente. O mai bună coordonare transfrontalieră va contribui la asigurarea, până în 2025, a acoperirii neîntrerupte de către rețelele 5G a principalelor căi de transport ale Europei, în special a transportului rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare. Cu toate acestea, până la mijlocul lunii septembrie 2020, statele membre (și Regatul Unit) au asignat, în medie, doar 27,5 % din benzile 5G „pionier”. Prin urmare, pentru a se asigura implementarea la timp a tehnologiei 5G, este esențial ca statele membre să evite sau să reducă la minimum întârzierile în acordarea accesului la spectrul de frecvențe radio.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. Statele membre au colaborat cu Comisia și cu Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) în vederea elaborării unui set de instrumente format din măsuri și planuri de atenuare a riscurilor, menite să abordeze în mod eficace riscurile majore legate de rețelele 5G. Un raport privind progresele înregistrate a fost publicat în luna iulie.

Instalarea rețelelor durabile pentru îmbunătățirea conectivității

Recomandarea se bazează, de asemenea, pe Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă. Aceasta promovează introducerea rețelelor de mare viteză prin reducerea costurilor de instalare prin măsuri armonizate care să asigure că furnizorii și operatorii de rețele pot folosi în comun infrastructura, își pot coordona lucrările de construcții civile și pot obține autorizațiile necesare pentru instalare. Recomandarea invită statele membre să împărtășească între ele și să convină asupra celor mai bune practici în temeiul acestei directive menite:

  • să sprijine proceduri mai simple și mai transparente de acordare a autorizațiilor pentru lucrările de construcții civile;
  • să îmbunătățească transparența cu privire la infrastructura fizică existentă pentru ca operatorii să poată avea acces mai ușor la toate informațiile relevante privind infrastructura disponibilă într-o anumită zonă și să faciliteze procedurile de acordare a autorizațiilor, prin intermediul unui punct de informare unic din cadrul administrației autorităților publice;
  • să extindă drepturile de acces ale operatorilor de rețea la infrastructura fizică existentă controlată de organismele din sectorul public (cum ar fi clădiri, instalații de iluminat stradal, infrastructura energetică și infrastructura pentru alte utilități), astfel încât aceștia să poată monta elementele necesare pentru instalarea rețelelor;
  • să îmbunătățească eficacitatea mecanismului de soluționare a litigiilor legate de accesul la infrastructură.

Conectivitatea îmbunătățită poate, de asemenea, să reducă la minimum impactul transmiterii de date asupra climei, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii. Statele membre sunt încurajate să elaboreze criterii de evaluare a impactului asupra mediului al viitoarelor rețele și să le ofere operatorilor stimulente pentru instalarea de rețele durabile din punctul de vedere al mediului.

Etapele următoare

Recomandarea invită statelor membre să identifice și să împărtășească între ele cele mai bune practici pentru a fi în măsură să definească setul de instrumente până la 20 decembrie 2020. Statele membre ar trebui să convină asupra listei celor mai bune practici până la 30 martie 2021.

După cum a anunțat în strategia sa „Conturarea viitorului digital al Europei” din luna februarie, Comisia are în vedere două noi acțiuni în acest domeniu:

  • actualizarea planului său de acțiune privind 5G și 6G în 2021. Planul actualizat se va baza pe acțiunile legate de spectrul de frecvențe radio prevăzute în recomandare și va extinde aceste acțiuni. Planul va analiza progresele înregistrate până acum și va stabili obiective noi și ambițioase pentru instalarea rețelelor 5G;
  • revizuirea Directivei privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă. Următoarele etape ale acestui proces sunt lansarea unei consultări deschise în toamna anului 2020 și a unui studiu dedicat, care să permită evaluarea directivei actuale și a impactului pe care l-ar avea diferite opțiuni de politică.

Context

Recomandarea va contribui la realizarea obiectivelor stabilite în Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă, precum și în Codul european al comunicațiilor electronice. Scopul acestui cod, care trebuie transpus în legislația națională a statelor membre până la 21 decembrie 2020, este de a promova conectivitatea și accesul la rețele de foarte mare capacitate pentru toți cetățenii și toate întreprinderile.

Strategia Comisiei privind Conectivitatea pentru o societate europeană a gigabiților stabilește obiectivele UE în materie de conectivitate. Până în 2025, toți principalii vectori ai dezvoltării socioeconomice (școli, spitale, noduri de transport) ar trebui să beneficieze de conectivitate de ordinul gigabiților, toate zonele urbane și principalele rute de transport terestre ar trebui să fie conectate și să beneficieze de o acoperire 5G neîntreruptă, iar toate gospodăriile europene ar trebui să aibă acces la o conexiune la internet de cel puțin 100 Mbps care să poată fi modernizată la viteze de ordinul gigabiților.

După cum s-a anunțat în luna iunie, UE finanțează 11 noi proiecte tehnologice și experimentale menite să faciliteze conectivitatea 5G și să deschidă calea pentru conducerea autonomă pe principalele rute rutiere, feroviare și maritime din Europa.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Cererea de propuneri a Pactului verde european: investiții în valoare de 1 miliard EUR pentru a stimula tranziția verde și digitală

greendeal

Comisia Europeană a decis astăzi, 17 septembrie, să lanseze o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru proiecte de cercetare și inovare care să răspundă crizei climatice și să contribuie la protejarea biodiversității și a ecosistemelor unice ale Europei. Cererea de propuneri a Pactului verde european finanțată din programul Orizont 2020, pentru care înscrierile se deschid mâine, va stimula redresarea Europei în urma crizei provocate de coronavirus, prin transformarea provocărilor ecologice în oportunități de inovare.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Cererea de propuneri a Pactului verde european în valoare de 1 miliard EUR este ultima și cea mai amplă cerere de propuneri din cadrul programului Orizont 2020. Datorită faptului că se axează pe inovare, această investiție va accelera o tranziție justă și durabilă către o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Întrucât dorim ca nimeni să nu fie lăsat în urmă în cadrul acestei transformări sistemice, solicităm acțiuni specifice pentru a implica cetățenii în noi moduri și a îmbunătăți relevanța pentru societate și impactul asupra societății.

Această cerere de propuneri a Pactului verde european diferă de cererile de propuneri anterioare din cadrul programului Orizont 2020 în ceea ce privește unele aspecte importante. Dat fiind caracterul urgent al provocărilor pe care le abordează, ea urmărește obținerea unor rezultate clare și perceptibile pe termen scurt și mediu, dar cu o perspectivă de schimbare pe termen lung. Există mai puține acțiuni, dar acestea sunt mai orientate, mai ample și mai vizibile, cu accent pe scalabilitate, diseminare și adoptare rapide.

Se preconizează că proiectele finanțate în cadrul acestei cereri de propuneri vor avea rezultate cu beneficii concrete în zece domenii:

Opt domenii tematice care reflectă principalele fluxuri de lucru din cadrul Pactului verde european:

  1. Obiective tot mai ambițioase în materie de climă
  2. Energie curată, accesibilă ca preț și sigură
  3. Industrie pentru o economie curată și circulară
  4. Clădiri eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor
  5. Mobilitate durabilă și inteligentă
  6. De la fermă la consumator
  7. Biodiversitate și ecosisteme
  8. Medii fără substanțe toxice, poluare zero

Și două domenii orizontaleconsolidarea cunoștințelor și capacitarea cetățenilor, care oferă o perspectivă pe termen mai lung în ceea ce privește realizarea transformărilor prevăzute în Pactul verde european.

Investiția de 1 miliard EUR va dezvolta în continuare sistemele și infrastructurile de cunoaștere europene. Cererea de propuneri include oportunități de cooperare internațională prin abordarea nevoilor națiunilor mai puțin dezvoltate, în special din Africa, în contextul Acordului de la Paris, precum și în contextul obiectivelor de dezvoltare durabilă  (ODD).

Termenul-limită pentru depunerea propunerilor este 26 ianuarie 2021, preconizându-se ca proiectele selectate să fie demarate în toamna anului 2021.

În cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării care se vor desfășura online în perioada 22-24 septembrie 2020, va avea loc un eveniment intitulat „Horizon 2020 Green Deal Call Info Day & Brokerage Event” („Ziua de informare și evenimentul de brokeraj privind cererea de propuneri a Pactului verde european în cadrul programului Orizont 2020”).

Context

Pactul verde european reprezintă schița și foaia de parcurs a Comisiei Europene pentru transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, cu o economie durabilă care nu lasă pe nimeni în urmă.

În vederea atingerii acestui obiectiv pentru 2050, vor trebui luate măsuri de către toate sectoarelor economiei noastre, inclusiv:

  • investiții în tehnologii ecologice;
  • sprijin pentru inovare în sectorul industrial;
  • introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin poluante, mai ieftine și mai sănătoase;
  • decarbonizarea sectorului energetic;
  • îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor;
  • colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor de mediu la nivel mondial.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Combaterea abuzului sexual asupra copiilor: Comisia propune legislație interimară pentru a le permite serviciilor de comunicații să continue depistarea abuzurilor sexuale asupra copiilor în mediul online

onlineabuse

Recent, Comisia a propus un regulament provizoriu pentru a se asigura că furnizorii de servicii de comunicații online pot continua să detecteze și să raporteze abuzuri sexuale asupra copiilor în mediul online și să elimine materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor.

Această măsură interimară este necesară deoarece, odată cu aplicarea integrală a Codului european al comunicațiilor electronice începând cu 21 decembrie 2020, anumite servicii de comunicații online, precum poșta electronică sau serviciile de mesagerie, vor intra în domeniul de aplicare al Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice. Această directivă nu conține un temei juridic explicit pentru prelucrarea voluntară a datelor privind conținutul sau a datelor de transfer în scopul detectării abuzului sexual asupra copiilor în mediul online, iar furnizorii ar trebui să își întrerupă activitatea, cu excepția cazului în care statele membre adoptă măsuri naționale specifice.

Propunerea le va permite serviciilor de comunicații online să își continue activitățile de detectare a abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet. Regulamentul propus oferă garanții în sensul protejării vieții private și a datelor cu caracter personal. Are un domeniu de aplicare restrâns, limitat la a permite continuarea activităților voluntare actuale, sub rezerva respectării Regulamentului general privind protecția datelor, iar prelucrarea datelor va fi limitată la ceea ce este necesar pentru detectarea și raportarea cazurilor suspecte.

Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Legislația adoptată astăzi este un exemplu al modului în care strategia noastră privind o Uniune a securității creează legături între domeniile online și offline pentru a-i proteja pe cetățenii europeni împotriva criminalității. Protejarea copiilor noștri împotriva unor astfel de infracțiuni reprezintă o prioritate pentru această strategie.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Așa cum nu ne-am lăsa copiii singuri pe alei întunecate, nu putem nici să îi lăsăm expuși la prădători online. Avem nevoie de un cadru juridic proporțional și de tehnologii fiabile pentru combaterea eficientă a abuzului sexual asupra copiilor în mediul online, în conformitate cu valorile noastre.”

Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a adăugat„Schimbul online de materiale care prezintă abuzuri asupra copiilor lansează un cerc vicios al infracțiunilor. Propunerea de astăzi asigură faptul că pot continua eforturile voluntare actuale ale furnizorilor de comunicații online de a raporta în mod responsabil.” 

Aceste activități voluntare joacă un rol important în a permite identificarea și salvarea victimelor, a reduce distribuirea de materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și a contribui la identificarea și investigarea infractorilor, precum și la prevenirea infracțiunilor. Acum este rândul Parlamentului European și al Consiliului să adopte această propunere, care va rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2025.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Cercetătoare din România: câștigătoare a unui grant de aproape 1,2 milioane de euro din partea Consiliul European pentru Cercetare

cec

Comisia a anunțat recent că se va acorda suma totală de 677 de milioane de euro unui număr de 436 de laureați ai concursului de granturi destinate cercetătorilor debutanți organizat de Consiliul European pentru Cercetare (CEC). Alexanda Baneu este câștigătoarea din partea României a unui grant în valoare de aproape 1,2 milioane de euro, cu proiectul „NOTA-Note-taking and Notebooks as Channels of Medieval Academic Dissemination across Europe”.

Granturile, care fac parte din programul UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020, vor ajuta cercetătorii aflați la început de carieră să își construiască propriile echipe și să desfășoare proiecte inovatoare în toate disciplinele științifice: de la cercetarea în domeniul vaccinurilor, până la adaptarea la schimbările climatice și de la nanoplastice până la explorarea naturii materiei negre din univers.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Prin intermediul granturilor Consiliului European pentru Cercetare, UE mobilizează talentul și curiozitatea unora dintre cei mai buni tineri cercetători din Europa. Ideile lor sunt menite să extindă granițele cunoașterii și să deschidă noi modalități de a face față provocărilor urgente din domeniul sănătății, al energiei și al tehnologiilor digitale, precum și din multe alte domenii. Ambiția noastră de a aborda în mod eficient crizele actuale și viitoare depinde de voința noastră puternică de a sprijini din ce în ce mai mult cercetarea de vârf la frontierele cunoașterii noastre.”

Laureații CEC sunt un grup eterogen, de 40 de naționalități diferite, care își vor desfășura activitatea în 25 de țări din întreaga Europă. Aproximativ 13 % dintre cereri au fost selectate pentru finanțare în cadrul acestei runde deosebit de competitive, care se preconizează că va crea aproximativ 2.500 de locuri de muncă pentru bursieri de doctorat, doctoranzi și alți membri ai personalului din instituțiile-gazdă. Mai multe informații sunt disponibile în acest comunicat de presă al CEC.

Granturile CEC destinate cercetătorilor debutanți sprijină individual cercetătorii cu rezultate excelente care își formează independent propria echipă sau își încep propriul program de cercetare independent. Granturile sunt de până la 1,5 milioane de euro pentru o perioadă de 5 ani, cu o posibilă finanțare suplimentară de până la 1 milion de euro. Aproximativ 75 % dintre proiectele finanțate de CEC au dus la descoperiri științifice sau progrese majore, conform analizelor de impact.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Coronavirus: Comisia propune o mai mare claritate și previzibilitate cu privire la măsurile de restrângere a liberei circulații în Uniunea Europeană

freedom_of_movement

Comisia a adoptat astăzi, 4 septembrie, o propunere de recomandare a Consiliului menită să garanteze faptul că toate măsurile care restrâng libera circulație ca răspuns la pandemia de COVID-19 adoptate de statele membre sunt coordonate și comunicate clar la nivelul UE.

Propunerea Comisiei definește patru arii de acțiune principale în care statele membre ar trebui să colaboreze mai strâns:

  1. aplicarea de către statele membre a unor criterii și praguri comune când decid dacă să impună sau nu restricții de călătorie;
  2. stabilirea unor criterii comune pe baza unui cod de culori stabilit de comun acord;
  3. stabilirea unui cadru comun pentru măsurile care se aplică călătorilor care vin din zone cu risc ridicat;
  4. furnizarea de informații clare și în timp util publicului cu privire la eventualele restricții impuse.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Propunem astăzi ca statele noastre membre să adopte o abordare bine coordonată, previzibilă și transparentă cu privire la impunerea de restricții de călătorie acolo unde sunt necesare, în care protecția sănătății publice să fie întotdeauna primordială. Trebuie să evităm să luăm măsuri care să perturbe și mai mult economiile noastre deja fragile și care să fie o sursă suplimentară de incertitudine pentru cetățenii noștri, care au făcut sacrificii uriașe. Cetățenii europeni așteaptă acest lucru de la noi după toate aceste luni trăite în umbra COVID-19.”

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat la rândul său: „Dreptul de a circula liberi în UE ne-a fost îngrădit sever din cauza pandemiei. Pentru mulți dintre noi, pentru care libertatea de a călători fără probleme în fiecare zi este atât de importantă, normele adoptate de fiecare țară din UE alcătuiesc o cacofonie greu de înțeles. Am vrea ca lucrurile să fie mai simple. Propunem așadar criterii clare, care pot fi aplicate fără discriminare, care sunt ușor de urmat de către statele membre și care ne permit să îi informăm corespunzător pe cetățenii europeni.”

Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, a declarat: „Începând din luna martie, Comisia a elaborat și a publicat recomandări privind controlul la frontierele interne și externe care alcătuiesc o bază solidă de acțiune pentru statele membre. Măsurile adoptate astăzi vin în continuarea acestor recomandări și sunt menite să ne permită să beneficiem pe deplin de spațiul nostru Schengen. Acesta este motivul pentru care dorim să avem un sistem clar cu zone «verzi», «portocalii» și «roșii» și nu un caleidoscop de măsuri disparate”.

Criterii comune

În prezent, există diferențe mari de la o țară la alta în ceea ce privește criteriile aplicate pentru adoptarea de măsuri care restrâng libera circulație în Uniunea Europeană. Comisia propune ca, atunci când adoptă măsuri cu caracter restrictiv, fiecare stat membru să țină seama de următoarele criterii:

  • numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate la 100 000 de persoane într-o anumită zonă, în cursul unei perioade de 14 zile;
  • procentul de teste pozitive din numărul total de teste pentru diagnosticul infecției cu COVID-19 efectuate într-o anumită zonă în cursul unei perioade de șapte zile;
  • numărul de teste pentru diagnosticul infecției cu COVID-19 efectuate la 100 000 de persoane într-o anumită zonă în cursul unei perioade de șapte zile.

Statele membre ar trebui să furnizeze aceste date săptămânal Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. Statele membre ar trebui, de asemenea, să furnizeze datele respective la nivel regional, astfel încât măsurile adoptate să vizeze doar regiunile în care acestea sunt strict necesare.

În scenariul în care statul membru de plecare efectuează săptămânal peste 250 de teste la 100 000 de persoane, Comisia propune ca statele membre să nu restrângă libera circulație a persoanelor care călătoresc în statul respectiv dintr-un alt stat membru dacă:

  • numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate într-o anumită zonă este egal cu mai puțin de 50 de cazuri la 100 000 de persoane în cursul unei perioade de 14 zile SAU
  • procentul de teste pozitive din numărul total de teste COVID-19 efectuate într-o anumită zonă este mai mic de 3 %.

Un cod de culori comun

Pe baza datelor furnizate de statele membre, Comisia propune ca Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor să publice o hartă a țărilor din UE și SEE care să fie actualizată săptămânal și care să utilizeze un cod de culori comun, venind astfel în sprijinul statelor membre și al cetățenilor care călătoresc în Uniunea Europeană și în SEE. Comisia propune:

  • culoarea verde pentru zonele în care numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mic de 25 în cursul unei perioade de 14 zile ȘI procentul testelor pozitive din numărul total de teste COVID-19 efectuate este mai mic de 3 %;
  • culoarea portocalie pentru zonele în care numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mic de 50 în cursul unei perioade de 14 zile, DAR procentul de teste pozitive din numărul total de teste COVID-19 este de 3 % sau mai mare SAU numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este cuprins între 25 și 150, DAR procentul de teste pozitive din numărul total de teste COVID-19 este mai mic de 3 %;
  • culoarea roșie pentru zonele în care numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mare de 50 în cursul unei perioade de 14 zile ȘI procentul de teste pozitive din numărul total de teste COVID-19 efectuate este de 3 % sau mai mare SAU numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mare de 150 la 100 000 de persoane în cursul unei perioade de 14 zile;
  • culoarea gri dacă nu sunt disponibile suficiente informații pentru a putea fi evaluate cele trei criterii propuse de Comisie SAU numărul de teste COVID-19 efectuate la 100 000 de persoane este mai mic de 250.

O abordare comună pentru călătorii care vin din zone cu risc ridicat

Comisia propune ca statele membre să aplice o abordare comună cu privire la călătorii care vin din zone „cu risc ridicat”. Statele membre nu ar trebui să refuze intrarea pe teritoriul lor a călătorilor care vin din alte state membre. Statele membre care introduc restricții privind libera circulație pe baza propriilor procese decizionale ar putea impune obligația ca:

  • persoanele care călătoresc dintr-o zonă clasificată ca fiind „roșie” sau „gri” fie să respecte o perioadă de carantină, FIE să facă un test COVID-19 după sosire – aceasta din urmă fiind opțiunea preferată;

În cazuri justificate, statele membre ar putea lua în considerare posibilitatea de a le recomanda persoanelor care călătoresc dintr-o zonă clasificată ca fiind „portocalie” să facă măcar un test COVID-19 înainte de plecare sau la sosire. Statele membre ar putea cere persoanelor care sosesc dintr-o zonă clasificată ca fiind „roșie”, „portocalie” sau „gri”, mai ales celor care sosesc cu avionul, să completeze formulare de localizare, în conformitate cu cerințele de protecție a datelor. Călătorii cu atribuții sau nevoi esențiale, de exemplu lucrătorii care exercită profesii de importanță critică, lucrătorii frontalieri și cei detașați, studenții sau jurnaliștii în exercițiul funcțiunii nu ar trebui să fie supuși obligației de a rămâne în carantină.

Informarea publicului prin prezentarea de informații clare și în timp util

Comisia propune ca statele membre să furnizeze săptămânal celorlalte state membre și Comisiei informații cu privire la intenția lor de a impune restricții privind libera circulație sau de a elimina anumite restricții de călătorie. Modificările ar trebui să fie notificate cu o săptămână înainte de a intra în vigoare.

Aceste informații ar trebui să fie puse la dispoziție și pe platforma web „Re-open EU”, cu un link la harta publicată săptămânal de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Cetățenii și întreprinderile au nevoie de previzibilitate. Statele membre nu trebuie să precupețească niciun efort pentru a reduce la minimum impactul social și economic al restricțiilor de călătorie. În acest sens, ar trebui, de asemenea, să se asigure accesul publicului la informații clare, cuprinzătoare și disponibile în timp util.

Context

Dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii Europene al cetățenilor europeni este una dintre cele mai de preț realizări ale UE și este un motor important al economiei noastre. Orice măsură care restrânge dreptul fundamental la liberă circulație pe teritoriul UE ar trebui adoptată numai dacă este strict necesară și într-un mod coordonat, proporțional și nediscriminatoriu, pentru a răspunde unor riscuri percepute la adresa sănătății publice. Pentru a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, statele membre au adoptat diverse măsuri, dintre care unele au avut un impact asupra liberei circulații. O abordare bine coordonată, previzibilă și transparentă cu privire la adoptarea de restricții privind libera circulație este necesară pentru a se preveni răspândirea virusului, a se asigura protecția sănătății cetățenilor și a se menține libera circulație în interiorul Uniunii, în condiții de siguranță. Acest lucru este important pentru milioanele de cetățeni care au nevoie să călătorească în fiecare zi fără a întâmpina obstacole la trecerea frontierei dintr-un stat al UE în altul și este esențial pentru eforturile noastre de a reporni în siguranță economia.

Etapele următoare

Propunerea de recomandare prezentată de Comisie va fi discutată de Consiliu în vederea adoptării sale în următoarele săptămâni.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Comisia anunță acțiuni menite să asigure o aprovizionare cu materii prime mai sigură și mai durabilă a Europei

raw_materials

Astăzi, 3 septembrie, Comisia prezintă un plan de acțiune privind materiile prime critice , lista din 2020 a materiilor prime critice și un studiu prospectiv privind materiile prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice din perspectiva anilor 2030 și 2050. Planul de acțiune analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de reducere a dependenței Europei de țările terțe, diversificând oferta provenită atât din surse primare, cât și din surse secundare și îmbunătățind eficiența și circularitatea utilizării resurselor, promovând, în același timp, aprovizionarea responsabilă la nivel mondial.

Acțiunile vor favoriza tranziția noastră către o economie verde și digitală și, în același timp, vor consolida reziliența Europei și autonomia strategică deschisă în ceea ce privește tehnologiile esențiale necesare pentru o astfel de tranziție. Lista materiilor prime critice a fost actualizată pentru a reflecta evoluția importanței economice și a provocărilor în materie de aprovizionare, pe baza aplicării lor în industrie. Aceasta conține 30 de materii prime critice. Litiul, care este esențial pentru trecerea la mobilitatea electrică, a fost adăugat pe listă pentru prima dată.

Maroš Šefčovič, vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, a declarat:
„O aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice este o condiție prealabilă pentru o economie rezilientă. Dacă este să ne referim doar la bateriile auto electrice și la stocarea de energie, Europa va avea nevoie de litiu, de exemplu, de până la 18 ori mai mult până în 2030 și de până la 60 de ori mai mult până în 2050. Astfel cum demonstrează prospectiva noastră, nu putem permite înlocuirea dependenței actuale de combustibilii fosili cu dependența de materii prime critice. Acest lucru a fost amplificat de perturbările cauzate de coronavirus în lanțurile noastre valorice strategice. Prin urmare, vom construi o alianță puternică pentru a trece în mod colectiv de la o dependență ridicată la o aprovizionare diversificată, durabilă și responsabilă din punct de vedere social, la circularitate și la inovare”.

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Anumite materii prime sunt esențiale pentru ca Europa să joace un rol primordial în tranziția verde și digitală și să rămână primul continent industrial al lumii. Nu ne putem permite să ne bazăm în totalitate pe țări terțe, iar în cazul unor pământuri rare chiar și pe o singură țară. Prin diversificarea aprovizionării din țări terțe și dezvoltarea propriei capacități a UE de extracție, prelucrare, reciclare, rafinare și separare a pământurilor rare, putem deveni mai rezilienți și mai durabili. Punerea în aplicare a acțiunilor pe care le propunem astăzi va necesita un efort concertat din partea industriei, a societății civile, a regiunilor și a statelor membre. Le încurajăm pe acestea din urmă să includă investițiile în materii prime critice în planurile lor naționale de redresare.”

Planul de acțiune privind materiile prime critice urmărește:

  • să stabilească lanțuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE;
  • să reducă dependența de materiile prime critice principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin folosirea produselor durabile și prin inovare;
  • să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime în UE;
  • să diversifice aprovizionarea de proveniență din țări terțe și să elimine denaturările în ceea ce privește comerțul internațional, respectând totodată pe deplin obligațiile internaționale ale UE.

Pentru a atinge aceste obiective, comunicarea de astăzi prezintă zece acțiuni concrete. În primul rând, Comisia va stabili, în următoarele săptămâni, o Alianță europeană în domeniul materiilor prime. Prin reunirea tuturor părților interesate relevante, alianța se va concentra în primul rând pe nevoile cele mai presante, și anume pe creșterea rezilienței UE în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare și al magneților, întrucât aceasta este vitală pentru majoritatea ecosistemelor industriale ale UE, cum ar fi energia din surse regenerabile, apărarea și spațiul. Mai târziu, alianța se va putea extinde pentru a aborda, în timp, și alte nevoi privind materiile prime critice și metalele de bază.

Pentru o mai bună utilizare a resurselor interne, Comisia va colabora cu statele membre și cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit și de prelucrare din UE care pot fi operaționale până în 2025. Se va pune un accent deosebit pe regiunile miniere carbonifere și pe alte regiuni aflate în tranziție, acordându-se o atenție deosebită experienței și competențelor relevante pentru mineritul, extracția și prelucrarea materiilor prime.

Comisia va promova utilizarea programului său Copernicus de observare a Pământului, pentru a îmbunătăți explorarea resurselor, operațiunile și gestionarea mediului ulterior închiderii. În același timp, programul Orizont Europa va sprijini cercetarea și inovarea, în special în ceea ce privește noile tehnologii de minerit și de prelucrare, substituirea și reciclarea.

În conformitate cu Pactul verde european, alte acțiuni vor aborda circularitatea și durabilitatea lanțului valoric al materiilor prime. Prin urmare, Comisia va elabora, până la sfârșitul anului 2021, criterii de finanțare durabilă pentru sectorul minier și pentru industria extractivă. Ea va analiza, de asemenea, potențialul materiilor prime critice secundare provenind din stocurile și deșeurile UE, pentru a identifica proiecte viabile de recuperare până în 2022.

Comisia va dezvolta parteneriate strategice internaționale pentru a asigura aprovizionarea cu materii prime critice care nu se găsesc în Europa. Parteneriatele-pilot cu Canada, cu țările interesate din Africa și cu țările din vecinătatea UE vor demara în 2021. În cadrul acestor parteneriate și al altor foruri de cooperare internațională, Comisia va promova practici miniere durabile și responsabile și transparența.

Context

Siguranța aprovizionării cu materii prime a industriei UE este o problemă veche. UE a căutat modalități de abordare a acesteia, de la instituirea, în anii ’70, a Grupului pentru aprovizionarea cu materii prime, până la lansarea Inițiativei privind materiile prime în 2008. Această inițiativă a stabilit o strategie de reducere a dependenței de materiile prime neenergetice pentru lanțurile valorice industriale și bunăstarea societății, prin diversificarea surselor de materii prime principale provenind din țări terțe, consolidarea aprovizionării interne și sprijinirea aprovizionării cu materii prime secundare prin utilizarea eficientă și circularitatea resurselor.

Pactul verde european și noua Strategie industrială a UE recunosc faptul că accesul la resurse este o chestiune strategică de securitate care contribuie la succesul transformărilor ecologice și digitale. În momentul de față, criza provocată de coronavirus face ca, în multe părți ale lumii, să se examineze cu un ochi critic modul în care sunt organizate lanțurile de aprovizionare, în special în ceea ce privește siguranța publică sau sectoarele strategice. Planul de redresare propus de Comisie pune accentul pe consolidarea ecologizării, a digitalizării și a rezilienței. Prin urmare, Europa ar trebui să depună eforturi pentru a dezvolta o autonomie strategică deschisă și pentru a diversifica aprovizionarea cu materii prime.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Tineri traducători în școlile din UE – Comisia lansează înscrierile pentru concursul de traducere ediția 2020

translate

Comisia Europeană a anunțat lansarea concursului anual de traducere pentru elevii din învățământul secundar din întreaga Europă, Juvenes Translatores. Începând cu data de 2 septembrie la prânz, școlile din toate statele membre ale UE vor putea să se înscrie online, iar elevii lor se vor putea lua la întrecere cu colegi din alte țări ale UE. În acest an, adolescenții participanți vor avea de tradus un text cu tema „Cum să ținem piept vremurilor dificile – împreună suntem mai puternici”.

Comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a declarat: „Tinerii europeni sunt conștienți de importanța limbilor în societatea de astăzi. Pe lângă faptul că permit înțelegerea culturii și a punctelor de vedere ale celorlalți, ele pot fi utile și pentru obținerea unui loc de muncă.
Încurajez școlile și pe elevi să participe la concursul Juvenes Translatores din acest an și să descopere ce înseamnă să traduci.

Participanții vor putea alege să traducă între oricare două dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE (552 de combinații posibile). La ediția de anul trecut a concursului, elevii au utilizat în total 150 de combinații diferite.

Înscrierea pentru școli – prima parte a procesului care cuprinde două etape – este deschisă până la 20 octombrie 2020 la prânz. Profesorii pot face înscrierea în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE.

Ulterior, Comisia va invita un număr total de 705 școli la următoarea etapă. Numărul școlilor participante din fiecare țară va fi egal cu numărul de locuri deținut de țara respectivă în Parlamentul European, selecția școlilor fiind efectuată în mod aleatoriu cu ajutorul calculatorului.

Școlile alese trebuie să desemneze apoi între 2 și 5 elevi care să participe la concurs. Elevii pot fi de orice naționalitate, însă trebuie să fie născuți în anul 2003.

Concursul se va desfășura online, la 26 noiembrie 2020, în toate școlile participante.

Câștigătorii – câte unul din fiecare țară – vor fi anunțați până la începutul lunii februarie 2021.

În cazul în care condițiile o vor permite, ei își vor primi premiile în primăvara anului 2021 în cadrul unei ceremonii desfășurate la Bruxelles, unde vor avea totodată ocazia de a se întâlni cu traducători profesioniști de la Comisia Europeană și de a afla mai multe despre activitatea în domeniul limbilor străine.

Context

Direcția Generală Traduceri a Comisiei Europene organizează concursul Juvenes Translatores („tineri traducători” în limba latină) în fiecare an, începând din 2007. Concursul promovează studiul limbilor străine în școli și le oferă tinerilor posibilitatea de a avea o primă impresie despre ce înseamnă să fii traducător. Concursul se adresează elevilor de liceu în vârstă de 17 ani și se desfășoară simultan în toate școlile selectate din UE.

Concursul i-a inspirat și i-a încurajat pe unii participanți să continue să studieze limbile străine mai departe, la nivel universitar, și să devină traducători profesioniști. Concursul oferă, de asemenea, o oportunitate de a evidenția bogata diversitate lingvistică a Europei.

(ec.europa.eu)

 

 

mai mult
Magna EuropaPromovate

Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă destinată României, în valoare de 935 de milioane de euro, pentru sprijinirea IMM-urilor și a anumitor întreprinderi mari afectate de pandemia de coronavirus

ajutor_stat_imm-uri_coronavirus

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare destinată României, în valoare de 935 de milioane de euro (peste 4,5 miliarde de lei), pentru a sprijini întreprinderile afectate de pandemia de coronavirus. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat.

Sprijinul public va lua forma unor subvenții directe pentru capital circulant și investiții în producție și va fi cofinanțat prin Fondul european de dezvoltare regională. Măsura se va adresa întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) care își desfășoară activitatea în anumite sectoare și anumitor întreprinderi mari care au legătură cu IMM-urile eligibile, care au avut de suferit de pe urma pandemiei de coronavirus.

Obiectivul schemei este acela de a furniza lichidități respectivelor societăți comerciale, permițându-le astfel să își continue activitățile, să înceapă să investească și să își mențină forța de muncă. Comisia a constatat că schema destinată României este conformă cu condițiile care prevăd, în cadrul temporar, în special că: (i) subvențiile directe nu vor depăși 100.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, 120.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului sau al acvaculturii și 800.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare, și că (ii) schema se va aplica până la 31 decembrie 2020. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată, cu numărul de caz SA.58166, în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul internet al Comisiei dedicat concurenței, de îndată ce vor fi soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

 (ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Ajutoare de stat: Comisia aprobă o garanție românească pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane EUR, menită să despăgubească Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19

plane

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanție românească pentru împrumuturi, în valoare maximă de aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON), în favoarea companiei aeriene Blue Air. Prin această măsură se urmărește despăgubirea companiei aeriene pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19, precum și acordarea de sprijin urgent sub formă de lichidități în favoarea companiei. Măsura a fost aprobată parțial în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și parțial în temeiul Orientărilor din 2014 ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Sectorul aviației a fost grav afectat de pandemia de COVID-19. Această garanție pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane EUR îi va permite României să despăgubească parțial Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei. Totodată, garanția îi va oferi companiei resursele necesare pentru a acoperi o parte din nevoile urgente și imediate de lichidități cu care se confruntă. Se vor evita astfel perturbările pentru pasageri și se va asigura conectivitatea regională, în special pentru numărul semnificativ de cetățeni români care lucrează în străinătate și pentru numeroase mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o rețea de rute dezvoltată pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. Continuăm să lucrăm cu statele membre pentru a discuta posibilitățile existente și a găsi soluții viabile pentru a conserva această parte importantă a economiei, în conformitate cu normele UE.

Blue Air este o companie aeriană românească privată cu sedii în România, Italia și Cipru. Cu o flotă de 18 avioane, Blue Air a deservit 92 de rute și 15 țări, transportând peste 4 milioane de pasageri în 2019.

Blue Air îndeplinea condițiile pentru a fi considerată o întreprindere aflată în dificultate la 31 decembrie 2019, înainte de pandemia de COVID-19. Mai precis, compania înregistra pierderi din cauza investițiilor ample pe care le-a întreprins începând din 2016 pentru a-și îmbunătăți rețeaua de rute. Compania aeriană redevenise profitabilă în 2019 și la începutul anului 2020, însă, ca și alte companii din sectorul aviației, a înregistrat pierderi semnificative din cauza pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor de călătorie pe care guvernul României și alte guverne au fost nevoite să le impună pentru a limita răspândirea virusului. În prezent, compania se confruntă cu nevoi urgente de lichidități.

Măsura de sprijin românească

România a notificat Comisiei, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE și al Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare, o măsură de ajutor în valoare de 62 de milioane EUR care să sprijine Blue Air, compensând compania aeriană pentru pierderile cauzate direct de pandemia de COVID-19 și oferindu-i resursele necesare pentru a-și acoperi nevoile urgente și imediate de lichidități până în ianuarie 2021.

Măsura constă într-o garanție publică cu o valoare maximă de aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON) asociată unui împrumut acordat companiei aeriene, care va fi alocată după cum urmează:

  • Aproximativ 28 de milioane EUR (aproximativ 137 de milioane RON) – garanție publică menită să despăgubească Blue Air pentru daunele cauzate direct de pandemia de COVID-19 și de restricțiile de călătorie introduse de România și de alte țări de destinație pentru a limita răspândirea coronavirusului în perioada 16 martie 2020-30 iunie 2020 și
  • Aproximativ 34 de milioane EUR (aproximativ 164 de milioane RON) – ajutor pentru salvare sub forma unei garanții publice asociate unui împrumut destinat să acopere parțial nevoile de lichidități acute cu care se confruntă Blue Air din cauza pierderilor mari din exploatare pe care le-a suferit în urma pandemiei de COVID-19.

Blue Air nu este eligibilă pentru a primi sprijin în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat al Comisiei, care se adresează întreprinderilor care nu erau încă în dificultate la data de 31 decembrie 2019. Prin urmare, Comisia a evaluat măsura în temeiul altor norme privind ajutoarele de stat, în conformitate cu notificarea din partea României.

În ceea ce privește compensarea daunelor, Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente extraordinare. Comisia consideră că pandemia de COVID-19 reprezintă un eveniment excepțional, având în vedere caracterul său extraordinar și neprevăzut și impactul economic semnificativ pe care l-a generat. Prin urmare, intervențiile excepționale din partea statelor membre menite să compenseze daunele legate direct de pandemie sunt justificate.

Comisia a constatat, în special, faptul că ajutorul acordat de România va compensa daune legate direct de pandemia de COVID-19. O firmă de audit extern independentă va verifica faptul că ajutorul nu depășește valoarea daunelor suferite în perioada 16 martie – 30 iunie 2020. În urma auditului, va trebui ca orice sprijin public primit de Blue Air peste nivelul daunelor suferite efectiv să fie returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporțională, deoarece compensația nu depășește ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor.

În ceea ce privește ajutorul pentru salvare, Comisia l-a evaluat în temeiul Orientărilor sale din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare, care le permit statelor membre să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiția, mai ales, ca măsurile de sprijin public să fie limitate în timp și ca domeniu de aplicare și să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun. Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru maximum șase luni pentru a-i acorda unei întreprinderi suficient timp pentru a găsi soluții într-o situație de urgență.

România s-a angajat să se asigure că, după șase luni, garanția publică va înceta sau Blue Air fie va prezenta un plan de lichidare, fie va efectua o restructurare cuprinzătoare pentru a deveni viabilă pe termen lung. O astfel de restructurare ar face obiectul evaluării și aprobării de către Comisie.

Comisia a constatat că măsura va contribui la asigurarea continuării ordonate a serviciilor de zbor pentru aproximativ 400 000 de pasageri care fie au rezervat un zbor cu Blue Air în următoarele luni, fie așteaptă să li se ramburseze biletul anulat. Mai mult, măsura va contribui la menținerea conectivității regionale pentru numărul semnificativ de cetățeni români care lucrează în străinătate, precum și pentru mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o rețea de rute dezvoltată de companie pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. În același timp, condițiile stricte asociate împrumutului în ceea ce privește remunerarea și utilizarea fondurilor, precum și durata limitată a ajutorului vor reduce la minimum denaturarea concurenței care ar putea fi cauzată de sprijinul acordat de stat.

Așadar, pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura aplicată de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.

Context

Sprijinul financiar acordat din fondurile UE sau din fondurile naționale pentru serviciile de sănătate sau alte servicii publice în vederea soluționării situației legate de COVID-19 nu intră în domeniul de aplicare al controlului ajutoarelor de stat. Același lucru este valabil și pentru orice sprijin financiar public acordat direct cetățenilor. În mod similar, măsurile de sprijin public aflate la dispoziția tuturor întreprinderilor, cum ar fi, de exemplu, subvențiile salariale și suspendarea plăților impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor sociale, nu intră sub incidența controlului ajutoarelor de stat și pot fi luate fără a fi necesară aprobarea Comisiei în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. În toate aceste cazuri, statele membre pot acționa imediat.

Atunci când se aplică normele privind ajutoarele de stat, statele membre pot concepe măsuri de ajutor ample pentru a sprijini anumite întreprinderi sau sectoare care suferă de pe urma consecințelor pandemiei de COVID-19, în conformitate cu cadrul existent al UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o Comunicare privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19 în care prezintă aceste posibilități. În acest sens, a se vedea, de exemplu:

  • Statele membre pot să despăgubească anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele suferite în urma unor evenimente extraordinare și cauzate în mod direct de acestea, cum ar fi cele cauzate de epidemia de COVID-19; Acest lucru este prevăzut la articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE.
  • Normele privind ajutoarele de stat bazate pe articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, precum cele prevăzute în Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare, le permit statelor membre să sprijine întreprinderile (inclusiv pe cele care se aflau în dificultate înainte de 31 decembrie 2019) care se confruntă cu deficite acute de lichidități și cu dificultăți financiare legate de pandemia de COVID-19 sau agravate ca urmare a acesteia și care au nevoie urgentă de ajutoare pentru salvare.
  • Astfel de măsuri pot fi completate printr-o varietate de măsuri suplimentare, cum ar fi cele adoptate în temeiul Regulamentului de minimis și al Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, care pot fi, de asemenea, instituite imediat de statele membre, fără implicarea Comisiei.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.57026 în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul Comisiei privind concurența, după ce vor fi soluționate eventualele probleme de confidențialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Coronavirus: Comisia propune prelungirea până în 2021 a Capitalelor Europene ale Culturii 2020

cultura

Din cauza efectelor crizei provocate de coronavirus, Comisia Europeană a propus astăzi, 18 august, să se ofere orașelor Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) posibilitatea de a-și prelungi titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2020” până la 30 aprilie 2021. Comisia propune, de asemenea, amânarea din 2021 în 2022 a anului în care Novi Sad (Serbia) va deveni Capitală Europeană a Culturii și din 2021 în 2023 a anului în care Timișoara (România) și Elefsina (Grecia) vor deține titlul.


Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Rijeka și Galway merită o șansă egală de a se redresa și de a-și demonstra reziliența și creativitatea. Capitalele Europene ale Culturii au deschis întotdeauna inimile și mințile și au găzduit spectatori și artiști variați, iar acest lucru trebuie să continue. Sunt convins că o perioadă de timp suplimentară va permite orașelor Novi Sad, Timișoara și Elefsina să depășească criza actuală din sectorul culturii și din cel al turismului și să mobilizeze investiții relevante, inclusiv grație solidarității la nivel european”.

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Cultura a fost grav afectată de pandemie, iar Capitalele Europene ale Culturii nu fac excepție. În pofida energiei, a entuziasmului și a profesionalismului echipelor și partenerilor lor, Rijeka și Galway nu au putut să-și desfășoare programele pentru „Capitala Europeană a Culturii 2020” conform planului. Sper că cele două orașe vor valorifica la maximum posibilitatea de a-și prelungi anul special. Sunt convinsă că pentru următoarele Capitale Europene ale Culturii, și anume Timișoara, Elefsina și Novi Sad, perioada suplimentară de timp se va dovedi benefică, permițându-le să-și pregătească programe ambițioase”.

Adina Vălean, comisarul pentru transporturi, a declarat: „Capitala Europeană a Culturii e mai mult decât o distincție simbolică, pentru că această competiție a adus în comunitățile câștigătoare nu numai proiecte culturale unice, ci și progres economic și social. Timișoara, după Sibiu, este al doilea oraș românesc care obține acest titlu, din păcate, într-o perioadă în care mobilitatea și viața socială a cetățenilor europeni au fost grav afectate de criza provocată de coronavirus. Prelungirea perioadei în care se desfășoară programul Capitalei Europene a Culturii va oferi vizitatorilor europeni posibilitatea de a descoperi unul dintre cele mai frumoase și pline de istorie orașe românești” .

De la începutul crizei provocate de coronavirus, Comisia a ținut legătura cu echipele tuturor Capitalelor Europene ale Culturii pentru anii 2020-2023, pentru a înțelege mai bine impactul asupra desfășurării și pregătirii evenimentelor curente și viitoare din cadrul Capitalelor Europene ale Culturii.

Capitalele Europene ale Culturii 2020 Rijeka și Galway au fost cel mai grav afectate. Au fost nevoite să amâne sau să anuleze toate evenimentele începând din martie 2020, fără să știe când își vor putea relua programele și în ce condiții. În practică, ele nu au putut să-și desfășoare evenimentele pentru „Capitala Europeană a Culturii” și să profite de pregătirile lor atente.

În Timișoara, Elefsina și Novi Sad, capitalele pentru 2021, incertitudinea creată de pandemie a afectat pregătirile aproape la toate nivelurile, de la perspectivele de finanțare la viitoarele reglementări în materie de siguranță. În plus, restricțiile privind călătoriile au redus drastic fluxurile turistice și oportunitățile pentru parteneriate europene și internaționale. Măsurile împotriva coronavirusului au încetinit lucrările pregătitoare exact atunci când, în condiții normale, ar fi trebuit să se accelereze.

Capitalele Europene ale Culturii pentru 2022, Kaunas (Lituania) și Esch (Luxemburg), precum și Capitala Europeană a Culturii pentru 2023, Veszprém (Ungaria), sunt mai puțin afectate, deoarece au încă timp să își adapteze programele pentru a ține seama de diferitele scenarii viitoare.

Propunerea Comisiei este în prezent înaintată Parlamentului European și Consiliului spre examinare și adoptare finală.

Context

Inițiativa „Capitalele Europene ale Culturii” a fost lansată în 1985 și a devenit în prezent una dintre cele mai prestigioase inițiative culturale europene. Orașele sunt selectate pe baza unui program cultural care trebuie să aibă o dimensiune europeană accentuată, să stimuleze participarea și implicarea activă a locuitorilor, comunităților și părților interesate din oraș și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului și a regiunii înconjurătoare.

Deținerea titlului de „Capitală Europeană a Culturii” este și o ocazie excelentă pentru orașe de a-și schimba imaginea, de a deveni cunoscute în lume, de a promova turismul sustenabil și de a-și regândi dezvoltarea prin cultură. Deținerea titlului are efecte pe termen lung nu doar din punct de vedere cultural, ci și din punct de vedere socioeconomic atât pentru oraș, cât și pentru regiune.

(ec.europa.eu)

mai mult
1 2 3 12
Page 1 of 12