close

Magna Europa

Magna EuropaPromovate

Coronavirus: Comisia propune prelungirea până în 2021 a Capitalelor Europene ale Culturii 2020

cultura

Din cauza efectelor crizei provocate de coronavirus, Comisia Europeană a propus astăzi, 18 august, să se ofere orașelor Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) posibilitatea de a-și prelungi titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2020” până la 30 aprilie 2021. Comisia propune, de asemenea, amânarea din 2021 în 2022 a anului în care Novi Sad (Serbia) va deveni Capitală Europeană a Culturii și din 2021 în 2023 a anului în care Timișoara (România) și Elefsina (Grecia) vor deține titlul.


Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Rijeka și Galway merită o șansă egală de a se redresa și de a-și demonstra reziliența și creativitatea. Capitalele Europene ale Culturii au deschis întotdeauna inimile și mințile și au găzduit spectatori și artiști variați, iar acest lucru trebuie să continue. Sunt convins că o perioadă de timp suplimentară va permite orașelor Novi Sad, Timișoara și Elefsina să depășească criza actuală din sectorul culturii și din cel al turismului și să mobilizeze investiții relevante, inclusiv grație solidarității la nivel european”.

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Cultura a fost grav afectată de pandemie, iar Capitalele Europene ale Culturii nu fac excepție. În pofida energiei, a entuziasmului și a profesionalismului echipelor și partenerilor lor, Rijeka și Galway nu au putut să-și desfășoare programele pentru „Capitala Europeană a Culturii 2020” conform planului. Sper că cele două orașe vor valorifica la maximum posibilitatea de a-și prelungi anul special. Sunt convinsă că pentru următoarele Capitale Europene ale Culturii, și anume Timișoara, Elefsina și Novi Sad, perioada suplimentară de timp se va dovedi benefică, permițându-le să-și pregătească programe ambițioase”.

Adina Vălean, comisarul pentru transporturi, a declarat: „Capitala Europeană a Culturii e mai mult decât o distincție simbolică, pentru că această competiție a adus în comunitățile câștigătoare nu numai proiecte culturale unice, ci și progres economic și social. Timișoara, după Sibiu, este al doilea oraș românesc care obține acest titlu, din păcate, într-o perioadă în care mobilitatea și viața socială a cetățenilor europeni au fost grav afectate de criza provocată de coronavirus. Prelungirea perioadei în care se desfășoară programul Capitalei Europene a Culturii va oferi vizitatorilor europeni posibilitatea de a descoperi unul dintre cele mai frumoase și pline de istorie orașe românești” .

De la începutul crizei provocate de coronavirus, Comisia a ținut legătura cu echipele tuturor Capitalelor Europene ale Culturii pentru anii 2020-2023, pentru a înțelege mai bine impactul asupra desfășurării și pregătirii evenimentelor curente și viitoare din cadrul Capitalelor Europene ale Culturii.

Capitalele Europene ale Culturii 2020 Rijeka și Galway au fost cel mai grav afectate. Au fost nevoite să amâne sau să anuleze toate evenimentele începând din martie 2020, fără să știe când își vor putea relua programele și în ce condiții. În practică, ele nu au putut să-și desfășoare evenimentele pentru „Capitala Europeană a Culturii” și să profite de pregătirile lor atente.

În Timișoara, Elefsina și Novi Sad, capitalele pentru 2021, incertitudinea creată de pandemie a afectat pregătirile aproape la toate nivelurile, de la perspectivele de finanțare la viitoarele reglementări în materie de siguranță. În plus, restricțiile privind călătoriile au redus drastic fluxurile turistice și oportunitățile pentru parteneriate europene și internaționale. Măsurile împotriva coronavirusului au încetinit lucrările pregătitoare exact atunci când, în condiții normale, ar fi trebuit să se accelereze.

Capitalele Europene ale Culturii pentru 2022, Kaunas (Lituania) și Esch (Luxemburg), precum și Capitala Europeană a Culturii pentru 2023, Veszprém (Ungaria), sunt mai puțin afectate, deoarece au încă timp să își adapteze programele pentru a ține seama de diferitele scenarii viitoare.

Propunerea Comisiei este în prezent înaintată Parlamentului European și Consiliului spre examinare și adoptare finală.

Context

Inițiativa „Capitalele Europene ale Culturii” a fost lansată în 1985 și a devenit în prezent una dintre cele mai prestigioase inițiative culturale europene. Orașele sunt selectate pe baza unui program cultural care trebuie să aibă o dimensiune europeană accentuată, să stimuleze participarea și implicarea activă a locuitorilor, comunităților și părților interesate din oraș și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului și a regiunii înconjurătoare.

Deținerea titlului de „Capitală Europeană a Culturii” este și o ocazie excelentă pentru orașe de a-și schimba imaginea, de a deveni cunoscute în lume, de a promova turismul sustenabil și de a-și regândi dezvoltarea prin cultură. Deținerea titlului are efecte pe termen lung nu doar din punct de vedere cultural, ci și din punct de vedere socioeconomic atât pentru oraș, cât și pentru regiune.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

COVID-19: Comisia lansează noua versiune îmbunătățită a instrumentului SELFIE, menit să sprijine educația digitală și educația online

selfie

Comisia a lansat astăzi, 12 august, o nouă versiune a SELFIE, un instrument care ajută școlile să valorifice la maximum tehnologiile digitale pentru predare și învățare. În contextul în care școlile încep să se redeschidă în întreaga Europă, instrumentul SELFIE a fost actualizat pentru a le ajuta să reflecteze asupra modului în care fac față învățării la distanță în timpul pandemiei de COVID-19 și să planifice următorul an școlar pe baza nevoilor elevilor și ale cadrelor didactice.

 

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, responsabilă cu Centrul Comun de Cercetare, a declarat: „Pandemia de COVID-19 a provocat cea mai puternică perturbare a educației din istoria recentă a Europei, majoritatea activităților de predare și învățare fiind transferate în mediul online. Multe cadre didactice și mulți elevi au folosit acum pentru prima dată numai tehnologii digitale pentru a preda și a învăța.

Instrumentul SELFIE actualizat va ajuta școlile să reflecteze asupra modului în care gestionează situația și asupra măsurilor pe care le pot lua pentru a folosi în mod optim aceste tehnologii, astfel încât să maximizeze oportunitățile de învățare pentru copiii noștri.” Instrumentul SELFIE (Self-reflection on Effective Learning by Fostering the use of Innovative Educational Technologies) este gratuit, ușor de utilizat și poate fi adaptat. Orice școală interesată se poate înscrie pe platformă și poate să utilizeze instrumentul SELFIE.

Acesta colectează opinii anonime din partea elevilor, a cadrelor didactice și a directorilor unităților de învățământ pentru a prezenta o imagine sintetică a punctelor forte și a punctelor slabe ale școlii în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale. De la lansarea sa în 2018, peste 7 000 de școli și aproape 700 000 de utilizatori din 57 de țări au folosit instrumentul SELFIE. Acesta este disponibil în 31 de limbi, inclusiv în toate cele 24 de limbi ale UE. Instrumentul SELFIE se numără printre cele 11 acțiuni ale Planului de acțiune pentru educația digitală  al Comisiei Europene, care este în curs de actualizare în urma organizării unei consultări publice, pentru a trage învățăminte din criza provocată de pandemia de COVID-19 și pentru a sprijini educația și formarea prin transformarea digitală pe termen lung. Pentru informații suplimentare cu privire la această nouă versiune a instrumentului SELFIE, vă rugăm să consultați site-ul web al JRC.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Fondul de solidaritate al UE: Comisia acordă sprijin financiar Croației în urma cutremurului

croatia_0

Comisia anunță astăzi, 11 august, o primă tranșă a ajutorului financiar în valoare de 88,9 milioane EUR acordat Croației în cadrul Fondului de solidaritate al UE (FSUE), în urma cutremurului devastator care a lovit orașul Zagreb și împrejurimile acestuia la 22 martie 2020. Este vorbe despre o contribuție la eforturile țării de a oferi sprijin populației și de a reface infrastructurile și serviciile esențiale.

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Croația și capitala sa au fost victimele unuia dintre cele mai mari dezastre naturale produse în mai bine de un secol, care a cauzat daune și perturbări grave. În plus, catastrofa a avut loc într-un moment în care populația era deja lovită de efectele pandemiei de COVID-19 și ale măsurilor de izolare. Decizia adoptată astăzi are scopul de a reduce povara care apasă asupra țării și demonstrează încă o dată solidaritatea UE în momente dificile.”

Croația va primi în următoarele zile o plată în avans, reprezentând cea mai mare sumă acordată vreodată din FSUE. Între timp, Comisia definitivează analiza cererii prezentate de autoritățile croate și va propune o valoare finală a ajutorului, care urmează să fie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu.

Context

La 22 martie 2020, un cutremur puternic a lovit Zagreb, capitala Croației și împrejurimile acesteia. În perioada imediat următoare, a fost activat mecanismul de protecție civilă al UE pentru a oferi un răspuns de urgență, mobilizând corturi, paturi, saltele, încălzitoare și saci de dormit din Slovenia, Ungaria, Austria și Italia pentru a fi trimise rapid în zonele afectate. Comisia a oferit, de asemenea, sprijin pentru operațiunile de salvare și de evaluare a daunelor prin intermediul serviciului Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență(link is external) al UE. Ulterior, Croația a depus o cerere completă de asistență din Fondul de solidaritate al UE la 11 iunie 2020, în termenul regulamentar de 12 săptămâni de la data producerii dezastrului.

FSUE sprijină statele membre ale UE și țările în curs de aderare prin acordarea de asistență financiară în urma unor dezastre naturale grave. De la crearea sa, în 2002, fondul a fost utilizat pentru 88 de catastrofe, acoperind dezastre precum inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni și secete. Până în prezent au fost sprijinite 24 de țări (23 de state membre și o țară în curs de aderare), unele chiar de mai multe ori, asistența acordată ridicându-se la peste 5.5 miliarde EUR. Ca parte a răspunsului UE la pandemia de COVID-19 și la criza sanitară provocată de aceasta, domeniul de aplicare al FSUE a fost extins recent pentru a acoperi urgențe majore în materie de sănătate publică, iar nivelul maxim al plăților în avans a crescut de la 30 de milioane EUR la 100 de milioane EUR.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

UE sprijină biotehnologiile și tehnologia globulelor roșii pentru tratarea bolilor rare

biotehnologie_1

Banca Europeană de Investiții investește 30 de milioane de euro pentru a sprijini strategia de inovare a EryDel. Obiectivul acestei companii italiene de biotehnologie este dezvoltarea și comercializarea de terapii derivate din tehnologia sa care utilizează globule roșii pentru tratarea bolilor rare. Cel mai avansat produs al EryDel, în prezent în curs de dezvoltare, urmărește să trateze „Ataxia-telangiectazia”, o boală neurodegenerativă rară care provoacă un handicap grav la copii.

Finanțarea este asigurată prin Fondul european pentru investiții strategice, pilonul principal al Planului de investiții pentru Europa. Comisarul pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a declarat: „Planul de investiții pentru Europa are un istoric foarte bun în ceea ce privește identificarea și sprijinirea întreprinderilor inovatoare din domeniul tehnologiilor. Datorită faptului că finanțăm compania EryDel din Italia și tehnologiile sale de ultimă generație în domeniul globulelor roșii, vom contribui la extinderea limitelor în ceea ce privește tratamentul bolilor rare în beneficiul pacienților din Europa și din lume.”

Se preconizează că proiectele și acordurile aprobate în cadrul planului de investiții vor mobiliza investiții în valoare de 514 miliarde de euro, din care 78,6 miliarde de euro de investit în Italia.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Ajutoare de stat: Comisia aprobă acordarea de sprijin public în valoare de aproximativ 1 milion de euro pentru compensarea pagubelor cauzate de pandemia de coronavirus Aeroportului Timișoara

timisoara

Comisia Europeană a concluzionat că o subvenție directă acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei (aproximativ 1 milion de euro), destinată Aeroportului Timișoara, respectă normele UE privind ajutorul de stat. Măsura urmărește să compenseze pagubele suferite de aeroport ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Din cauza măsurilor puse în aplicare de România pentru a limita răspândirea coronavirusului începând din 16 martie 2020, companiile aeriene care operează pe aeroportul din Timișoara au trebuit să reducă treptat numărul de zboruri regulate, până la încetarea totală a operațiunilor de zbor la 25 martie 2020. Din acest motiv, aeroportul a suferit pierderi importante din exploatare. Abia la 17 iunie 2020 au fost eliminate măsurile restrictive, iar operațiunile de trafic aerian au început să fie reluate.

Scopul sprijinului public notificat de România, care ia forma unei subvenții directe, este acela de a compensa Aeroportul Timișoara pentru pierderile suferite ca urmare a suspendării zborurilor din cauza pandemiei de coronavirus în perioada 16 martie -16 iunie 2020. Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene  (TFUE), care îi permite să aprobe măsuri de ajutoare de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite companii în cazul unor prejudicii cauzate în mod direct de evenimente excepționale, precum pandemia de coronavirus. Comisia a constatat că măsura ar compensa prejudiciul legat în mod direct de pandemie.

De asemenea, aceasta a constatat că măsura este proporțională, întrucât compensația avută în vedere nu depășește ceea ce este necesar pentru repararea prejudiciului. Prin urmare, Comisia a concluzionat că schema este conformă cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Mai multe informații cu privire la acțiunile întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.57178 în Registrul ajutoarelor de stat de pe pagina de internet a DG Concurență de îndată ce vor fi soluționate eventualele aspecte legate de confidențialitate.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Acordul comercial UE-Vietnam intră în vigoare

vietnam

Exporturile UE către Vietnam vor fi supuse unor taxe mai mici începând de mâine, 1 august. Acesta este efectul imediat al intrării în vigoare a acordului comercial UE-Vietnam, care, în ultimă instanță, va elimina taxele vamale pentru 99 % din mărfurile comercializate între cele două părți. Totodată, desfășurarea activităților comerciale în Vietnam se va simplifica pentru întreprinderile europene: acestea vor fi acum în măsură să investească și să depună oferte pentru contracte publice, beneficiind de șanse egale în raport cu concurenții lor locali. În cadrul noului acord, beneficiile economice sunt însoțite de garanții privind respectarea drepturilor lucrătorilor, protecția mediului și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, prin dispoziții ferme în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, care sunt obligatorii din punct de vedere juridic și executorii.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „În prezent, economia europeană trebuie să profite de orice ocazie de a-și recăpăta forța după criza provocată de coronavirus. Acordurile comerciale, precum cel cu Vietnamul care intră în vigoare astăzi, le oferă întreprinderilor noastre șansa de a avea acces la noi piețe emergente și de a crea locuri de muncă pentru europeni. Am convingerea fermă că acest acord va oferi în același timp cetățenilor din Vietnam oportunitatea de a avea o economie mai prosperă, de a asista la o schimbare pozitivă și de a se bucura de drepturi mai puternice ca lucrători și cetățeni în propria lor țară.”

Comisarul pentru comerț, Phil Hogan, a comentat: „Vietnamul face parte dintr-un club de 77 de țări care desfășoară schimburi comerciale cu UE în condiții preferențiale convenite bilateral. Acordul consolidează legăturile economice ale UE cu regiunea dinamică a Asiei de Sud-Est și are un potențial economic important care va contribui la redresare după criza provocată de coronavirus. În același timp, acordul dovedește că politica comercială poate fi un catalizator al progresului. Datorită discuțiilor noastre comerciale, Vietnamul a depus deja multe eforturi pentru a-și îmbunătăți situația în materie de drepturi ale lucrătorilor și am încredere că va continua aplicarea reformelor, atât de necesare.”

Acordul UE-Vietnam este cel mai cuprinzător acord comercial încheiat de UE cu o țară în curs de dezvoltare. Acesta ia pe deplin în considerare nevoile de dezvoltare ale Vietnamului, acordând acestei țări o perioadă de timp mai lungă, de 10 ani, pentru a elimina taxele vamale aplicate importurilor din UE. Cu toate acestea, multe dintre produsele importante de export ale UE, cum ar fi produsele farmaceutice, chimice sau utilajele, vor beneficia de condiții de import scutite de taxe vamale încă de la intrarea în vigoare a acordului. Pentru produsele agroalimentare, cum ar fi carnea de vită sau uleiul de măsline, taxele vor fi eliminate peste trei ani, în timp ce pentru produsele lactate, fructe și legume, acestea vor dispărea în maximum cinci ani. Dispozițiile cuprinzătoare privind cooperarea sanitară și fitosanitară vor permite îmbunătățirea accesului pe piață pentru întreprinderile din UE, prin proceduri mai transparente și mai rapide. Acordul conține, de asemenea, dispoziții specifice pentru eliminarea barierelor de reglementare pentru exporturile de autovehicule din UE și asigură protecție împotriva imitațiilor pentru 169 de produse alimentare și băuturi europene tradiționale (precum brânza Roquefort, vinurile de Porto și Jerez, crema de whisky Irish Cream sau șunca Prosciutto di Parma) recunoscute ca indicații geografice.

În același timp, acordul comercial exprimă un angajament puternic din partea ambelor părți față de protecția mediului și drepturile sociale. Acesta stabilește standarde înalte în domeniul protecției muncii, a mediului și a consumatorilor și garantează că nu există o „uniformizare la un nivel inferior” pentru a promova comerțul sau a atrage investiții.

În cadrul acordului, cele două părți s-au angajat să ratifice și să implementeze cele opt convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și să respecte, să promoveze și să pună efectiv în aplicare principiile OIM privind drepturile fundamentale la locul de muncă; să implementeze Acordul de la Paris, precum și alte acorduri internaționale în domeniul mediului și să acționeze în favoarea conservării și a gestionării sustenabile a faunei sălbatice, a biodiversității, a activităților forestiere și pescărești; precum și să implice societatea civilă în monitorizarea implementării acestor angajamente de către ambele părți. Vietnamul a înregistrat deja progrese cu privire la aceste angajamente prin ratificarea, în iunie 2019, a Convenției nr. 98 a OIM privind negocierile colective și, în iunie 2020, a Convenției nr. 105 a OIM privind munca forțată. De asemenea, a adoptat un cod revizuit al muncii în noiembrie 2019 și a confirmat că va ratifica până în 2023 ultima convenție fundamentală a OIM rămasă privind munca forțată.

Acordul comercial include, de asemenea, o legătură instituțională și juridică cu Acordul de parteneriat și cooperare UE-Vietnam, permițând luarea de măsuri corespunzătoare în cazul unor încălcări grave ale drepturilor omului.

Intrarea în vigoare a acordului comercial a fost precedată de aprobarea acestuia de către statele membre ale UE în cadrul Consiliului și de semnarea sa în iunie 2019, precum și de aprobarea Parlamentului European în februarie 2020.

Context

Vietnamul este cel de-al doilea partener comercial al UE ca mărime din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), după Singapore, înregistrând un comerț cu mărfuri în valoare de 45,5 miliarde de euro în 2019 și cu servicii în valoare de 4 miliarde de euro (2018).

Principalele exporturi ale UE către Vietnam sunt produse de înaltă tehnologie, inclusiv mașini și echipamente electrice, aeronave, vehicule și produse farmaceutice. Principalele exporturi ale Vietnamului către UE sunt produse electronice, încălțăminte, produse textile și de îmbrăcăminte, cafea, orez, fructe de mare și mobilier.

Cu un total al investițiilor străine directe în valoare de 7,4 miliarde de euro (2018), UE este unul dintre cei mai mari investitori străini din Vietnam. Majoritatea investițiilor UE se realizează în industria prelucrătoare și în industria producătoare.

Acordul cu Vietnamul este cel de al doilea acord comercial încheiat de UE cu un stat membru al ASEAN, după recentului acord cu Singapore. Este o etapă importantă în relațiile UE cu Asia, adăugându-se la acordurile deja existente cu Japonia și Republica Coreea.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Răspunsul la coronavirus: Comisia încurajează statele membre să utilizeze resursele REACT-EU

EUvsCovid

În scrisorile adresate miniștrilor UE responsabili cu politica de coeziune, comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, și comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, au clarificat modul în care statele membre pot utiliza fondul REACT-EU. Fondul face parte din instrumentul de redresare Next Generation EU și se va concentra pe susținerea rezilienței pieței forței de muncă, sprijinirea locurilor de muncă, a IMM-urilor și a familiilor cu venituri mici, precum și pe stabilirea unor baze viabile pentru tranzițiile digitală și verde și pentru o redresare socioeconomică durabilă.

În cadrul reuniunii la nivel înalt a Consiliului European din 17-21 iulie, șefii de stat sau de guvern din UE au convenit să aloce fondului un buget de 47,5 miliarde de euro. Acest acord nu constituie sfârșitul procesului legislativ, dar, pentru a asigura o redresare rapidă în contextul crizei provocate de coronavirus, este important ca statele membre să treacă la o programare rapidă a resurselor.

Comisarul Ferreira a declarat: Resursele din cadrul inițiativei REACT-EU vor avea o importanță crucială în următorii 3 ani pentru redresarea economiei care suferă efectele crizei provocate de coronavirus. Le recomandăm statelor membre să profite de această ocazie în modul cel mai productiv și eficient pentru o redresare solidă, verde, digitală și caracterizată prin coeziune.”

Comisarul Schmit a adăugat: REACT-EU va fi o resursă importantă pentru abordarea provocărilor legate de locurile de muncă și incluziunea socială în aceste vremuri de perturbări fără precedent. Comisia este pregătită să sprijine statele membre în ceea ce privește maximizarea valorii adăugate a acestei resurse.

Pentru punerea în practică rapidă a inițiativei REACT-EU, statele membre ar trebui să urmeze recomandările prevăzute în scrisorile Comisiei: să vizeze zonele geografice cel mai grav afectate de pandemie și care sunt cel mai puțin reziliente, să ia în considerare recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european și să respecte principiul parteneriatului. Resursele REACT-EU ar trebui să fie mobilizate și pentru proiecte care sprijină obiectivele UE în materie de climă. De asemenea, proiectele ar trebui atât să abordeze consecințele pandemiei, cât și să faciliteze tranziția către o economie și societăți verzi și digitale care să fie mai reziliente.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Comisia aprobă o nouă denumire de origine protejată pentru România

adamclisi

Comisia Europeană a aprobat cererea de înscriere a vinului „Adamclisi” din România în Registrul denumirilor de origine protejate (DOP). „Adamclisi” este o denumire care se referă la vinuri albe, roze și roșii produse într-o zonă viticolă foarte veche din regiunea Dobrogei. Datorită caracteristicilor pedologice și climatice, vinurile produse în zonă au arome în general fructate și corpolență medie.

stfel, numărul vinurilor românești protejate la nivelul UE (DOP, IGP, IG) va ajunge la 53.

Această nouă denumire se va adăuga celor 1.170 de denumiri de origine protejate vinicole înregistrate deja. Lista acestora este disponibilă în baza de date eAmbrosia.

Produsele cu certificarea DOP sunt cele care au cea mai puternică legătură cu regiunea din care provin. Alte certificări mai sunt indicație geografică protejată (IGP) sau indicație georgrafică (IG).

Pentru mai multe informații, puteți consulta și paginile privind politica de calitate.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Pactul verde european: 307 milioane de euro alocate pentru start-up-uri din domenii precum transporturile, tehnologiile materialelor avansate și ale internetului obiectelor. O firmă din România, printre cele selectate pentru finanțare

eic

Consiliul European pentru Inovare (CEI) a acordat peste 307 milioane de euro  unui număr de 64 de întreprinderi nou-înființate și IMM-uri inovatoare care contribuie la realizarea obiectivelor Pactului verde european și ale Planului de redresare pentru Europa. Propunerile câștigătoare variază, de la soluții de pionierat pentru sectoarele auto, aerospațial și maritim, până la tehnologiile materialelor avansate și ale internetului obiectelor. Din partea României, o întreprindere din Brașov se află pe lista proiectelor alese pentru a benefica de finanțare.

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat: Consiliul European pentru Inovare susține antreprenorii vizionari care creează soluții transformatoare la provocări societale și de mediu presante, sprijinind Pactul verde european și Planul de redresare pentru Europa. Aceste întreprinderi nou-înființate și IMM-uri urmează să se extindă, să genereze locuri de muncă și creștere economică și să ofere Europei o poziție de lider mondial în materie de tehnologii și soluții verzi. Sunt mândră, de asemenea, să constat că există un nivel mai ridicat de incluziune, având în vedere numărul mai mare de femei inovatoare și răspândirea geografică pe întregul teritoriu al Europei”.

Peste o treime dintre societățile selectate sunt conduse de președinți-directori generali de sex feminin, ceea ce reprezintă o creștere substanțială (o triplare) față de rundele de finanțare anterioare din partea CEI. Această creștere este consecința unei măsuri-pilot introduse pentru prima dată pentru obținerea de finanțare din partea CEI, care a garantat faptul că cel puțin un sfert dintre întreprinderile invitate la interviurile finale au avut directori generali de sex feminin.

 Întreprinderile își au sediul într-un număr mare de țări, inclusiv în 17 state membre ale UE. Astfel, aceasta a devenit, până în prezent, cea mai diversificată cerere de propuneri din partea CEI din punct de vedere geografic. În plus, CEI a acordat un număr de 562 de mărci de excelență „Pactul verde” unor întreprinderi nou-înființate și IMM-uri ale căror propuneri au îndeplinit criteriile, dar nu au putut fi finanțate din cauza bugetului limitat, pentru a le ajuta să acceseze fonduri din alte surse.  

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Securitatea tehnologiei 5G: Statele membre prezintă un raport referitor la progresele înregistrate în privința punerii în aplicare a setului de instrumente al UE și în privința consolidării măsurilor de siguranță

tehnologia5g

Comunicat de presă al Comisiei Europene și al președinției germane a Consiliului UE

Astăzi, 24 iulie, statele membre ale UE, cu sprijinul Comisiei Europene și al ENISA, Agenția UE pentru Securitate Cibernetică, au publicat un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a setului de instrumente comun al UE cuprinzând măsuri de atenuare, care a fost convenit de statele membre și aprobat printr-o comunicare a Comisiei în ianuarie 2020. Setul de instrumente prezintă o abordare comună bazată pe evaluarea obiectivă a riscurilor identificate și pe adoptarea unor măsuri proporționale de atenuare vizând combaterea riscurilor în materie de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generație de rețele mobile.

Chiar dacă în multe state membre lucrările pe această temă sunt încă în derulare, raportul indică faptul că toate statele membre au lansat un proces de revizuire și de consolidare a măsurilor de securitate aplicabile rețelelor 5G, demonstrându-și astfel angajamentul față de abordarea coordonată definită la nivelul UE. Raportul examinează, pentru fiecare dintre măsurile cuprinse în setul de instrumente, progresele înregistrate de la adoptarea acestuia, trecând în revistă ceea ce s-a realizat deja și identificând domeniile în care nu au fost încă puse în aplicare măsuri.

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Introducerea neîntârziată a rețelelor 5G este o chestiune de o importanță strategică pentru toate statele membre, deoarece poate oferi noi oportunități întreprinderilor și poate transforma sectoarele noastre critice, în beneficiul cetățenilor europeni. Garantarea securității acestor rețele reprezintă pentru noi toți o prioritate și o responsabilitate comune. Acest raport arată că, deși am realizat progrese notabile, rămân încă multe de făcut.

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Este mai important ca oricând să asigurăm un nivel ridicat de securitate în momentul introducerii rețelelor 5G în întreaga UE, date fiind nevoile crescânde ale economiilor noastre în materie de infrastructuri digitale, după cum a demonstrat criza provocată de pandemia de COVID-19. Împreună cu statele membre, ne angajăm să punem în aplicare măsuri solide, în mod coordonat, nu numai pentru a asigura securitatea cibernetică a rețelelor 5G, ci și pentru a ne consolida autonomia tehnologică. Raportul de astăzi reafirmă angajamentul nostru și evidențiază domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare și o vigilență sporită.”

Ministrul federal german al economiei și energiei, Peter Altmaier, a declarat: „Introducerea rețelelor 5G le va oferi atât întreprinderilor, cât și societății oportunități complet noi. Având în vedere importanța tehnologiei 5G ca infrastructură critică pentru viitoarele tehnologii, este esențial ca această infrastructură să poată fi introdusă rapid și în condiții de siguranță în toate statele membre. Raportul privind setul de instrumente pentru securitatea rețelelor 5G arată că suntem pe drumul cel bun.”

Horst Seehofer, Ministrul federal german al afacerilor interne, construcțiilor și comunității, a declarat: „Integritatea rețelelor de telecomunicații este o parte esențială a arhitecturii de securitate în toate statele membre. Toate riscurile – atât cele tehnice, cât și cele care nu sunt de natură tehnică – trebuie să fie reduse cât mai mult cu putință. Raportul privind progresele înregistrate în ceea ce privește setul de instrumente al UE pentru securitatea rețelelor 5G demonstrează că abordarea comună este cea mai bună modalitate de a sincroniza pe cât posibil măsurile naționale.”

Este esențial să asigurăm reziliența rețelelor 5G pentru societatea noastră, întrucât această tehnologie nu va avea un impact numai asupra comunicațiilor digitale, ci și asupra unor sectoare critice precum energia, transporturile, sectorul bancar și cel al sănătății, precum și asupra sistemelor de control industrial. Rețelele 5G vor transmite informații sensibile și vor servi drept infrastructură pentru sistemele de siguranță care vor depinde de ele. Actorii de pe piață sunt, în mare parte, responsabili pentru introducerea în condiții de siguranță a tehnologiei 5G, iar statele membre sunt competente în materie de securitate națională – cu toate acestea, pentru ca întreprinderile și cetățenii din UE să poată valorifica pe deplin toate beneficiile noii tehnologii în mod securizat, un efort colectiv și punerea în aplicare coordonată a măsurilor corespunzătoare sunt fundamentale.

Într-adevăr, punerea în aplicare a setului de instrumente este rezultatul eforturilor colective și al voinței puternice a tuturor statelor membre, a Comisiei și a ENISA de a coopera pentru a face față provocărilor în materie de securitate aferente rețelelor 5G și de a asigura continuitatea deschiderii pieței unice digitale. În setul de instrumente, statele membre au convenit să consolideze cerințele de securitate printr-un posibil set de măsuri recomandate și în special să evalueze profilurile de risc ale furnizorilor, să aplice restricții pertinente furnizorilor considerați a prezenta un risc ridicat (inclusiv să aplice excluderile necesare în ceea ce privește activele considerate a fi critice și sensibile, cum ar fi funcțiile centrale de rețea) și să pună în practică strategii menite să asigure diversificarea vânzătorilor.

Principalele perspective asupra raportului privind setul de instrumente al UE pentru securitatea rețelelor 5G

Raportul de astăzi analizează progresele înregistrate în punerea în aplicare la nivel național a măsurilor prevăzute în setul de instrumente și trage o serie de concluzii.

  • S-au înregistrat deja progrese satisfăcătoare în ceea ce privește unele dintre măsurile prevăzute în setul de instrumente, și anume în următoarele domenii:

Competențele autorităților naționale de reglementare a securității rețelelor 5G au fost sau sunt în curs de consolidare în marea majoritate a statelor membre, inclusiv competențele de a reglementa achiziționarea de echipamente și servicii de rețea de către operatori.

o Măsurile vizând restricționarea participării furnizorilor în funcție de profilul lor de risc sunt deja în vigoare în câteva state membre și se află într-un stadiu avansat de pregătire în multe alte state membre. Raportul le solicită celorlalte state membre să continue pe această cale și să finalizeze acest proces în lunile următoare. În ceea ce privește domeniul de aplicare precis al acestor restricții, raportul subliniază importanța examinării rețelei în ansamblu și a abordării elementelor centrale, precum și a altor elemente critice și foarte sensibile, inclusiv funcțiile de gestionare și rețeaua de acces radio, precum și a impunerii de restricții și asupra altor active esențiale, cum ar fi zonele geografice delimitate, administrația publică sau alte entități critice. Pentru operatorii care au încheiat deja contracte cu vânzători care prezintă un risc ridicat, ar trebui să se instituie perioade de tranziție.

Cerințele privind securitatea și reziliența rețelelor pentru operatorii de rețele mobile sunt revizuite în majoritatea statelor membre. Raportul subliniază importanța asigurării faptului că aceste cerințe sunt consolidate, că urmează cele mai avansate practici și că punerea lor în aplicare de către operatori este efectiv auditată și realizată.

  • Pe de altă parte, unele măsuri se află într-un stadiu mai puțin avansat de punere în aplicare, în special în următoarele domenii:

o Sunt necesare progrese urgente pentru reducerea riscului de dependență față de furnizorii cu risc ridicat, inclusiv pentru reducerea dependențelor la nivelul Uniunii. Acest demers ar trebui să se bazeze pe un inventar riguros al lanțului de aprovizionare a rețelelor și presupune monitorizarea evoluției situației.

o Au fost identificate provocări în ceea ce privește conceperea unor strategii adecvate multi-furnizor și aplicarea lor de către diferiții MNO (operatori de rețele mobile) sau la nivel național din cauza unor dificultăți tehnice sau operaționale (de exemplu, lipsa interoperabilității, dimensiunea țării).

o În ceea ce privește examinarea investițiilor străine directe, ar trebui luate măsuri pentru introducerea fără întârziere a mecanismului de examinare a ISD în 13 state membre în care acest mecanism nu este încă în vigoare, având în vedere faptul că, din octombrie 2020, va începe să se aplice cadrul UE de examinare a investițiilor. Aceste mecanisme de examinare ar trebui să se aplice evoluțiilor investițiilor care ar putea afecta lanțul valoric în domeniul 5G, ținând seama de obiectivele setului de instrumente.

Pe viitor, raportul recomandă, de asemenea, ca autoritățile statelor membre:

  • să facă schimb de mai multe informații privind provocările, bunele practici și soluțiile pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în setul de instrumente;
  • să continue monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a setului de instrumente,
  • precum și să continue să colaboreze cu Comisia pentru a pune în aplicare acțiunile la nivelul UE enumerate în setul de instrumente, inclusiv în domeniul standardizării și al certificării, al instrumentelor de apărare comercială și al normelor de concurență, pentru a evita efectele de denaturare a concurenței pe piața furnizării tehnologiei 5G. De asemenea, investițiile în capacitățile UE în ceea ce privește tehnologiile 5G și post-5G și asigurarea finanțării din fonduri publice a proiectelor 5G țin seama de riscurile în materie de securitate cibernetică.

Următoarele etape

Comisia va continua să colaboreze cu statele membre și cu ENISA în cadrul Grupului de cooperare NIS, pentru a monitoriza implementarea setului de instrumente și pentru a asigura eficacitatea și coerența aplicării sale. Grupul va promova, de asemenea, alinierea abordărilor naționale, prin schimburi de experiență și prin colaborarea cu Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC). Ca parte a punerii în aplicare a recomandării Comisiei adoptate anul trecut, statele membre, în cooperare cu Comisia, ar trebui să evalueze, până la 1 octombrie 2020, efectele recomandării și să determine dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Această evaluare ar trebui să țină seama de rezultatul evaluării coordonate la nivelul UE a riscurilor, care a fost publicată în octombrie 2019, precum și de eficacitatea măsurilor prevăzute în setul de instrumente.

Context

În martie 2019, în urma unei solicitări a Consiliului European privind o abordare concertată a securității rețelelor 5G, Comisia a adoptat o Recomandare privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G. Comisia a invitat statele membre să finalizeze evaluările naționale ale riscurilor, să revizuiască măsurile naționale și să colaboreze la nivelul UE pentru a realiza o evaluare coordonată a riscurilor și un set comun de măsuri de atenuare.

Pe baza evaluării riscurilor efectuată de către statele membre la nivel național, Raportul privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor referitoare la securitatea cibernetică a rețelelor 5G, prezentat în octombrie 2019, a identificat principalele amenințări și principalii actori care generează amenințări, activele cele mai sensibile, principalele vulnerabilități, precum și o serie de riscuri strategice.

În completarea acestui raport și cu scopul de a servi drept contribuție suplimentară la setul de instrumente al UE, ENISA a realizat o cartografiere a situației amenințărilor, constând într-o analiză detaliată a anumitor aspecte tehnice, în special identificarea activelor rețelei și a amenințărilor la adresa acestora.

În ianuarie 2020, statele membre, prin intermediul Grupului de cooperare NIS, au adoptat setul de instrumente al UE, o panoplie de măsuri de atenuare a riscurilor. În aceeași zi, Comisia a adoptat o comunicare prin care a aprobat setul de instrumente, subliniind importanța punerii sale în aplicare efective și rapide și a invitat statele membre să întocmească un raport privind punerea sa în aplicare până la 30 iunie 2020; raportul a fost, așadar, publicat astăzi.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Politica antitrust: Comisia adoptă orientări adresate instanțelor naționale în ceea ce privește modul de tratare a informațiilor confidențiale ce pot fi divulgate

info

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind protecția informațiilor confidențiale de către instanțele naționale în cadrul procedurilor de asigurare a respectării legislației UE în materie de concurență la nivel privat.

Aceasta vine ca urmare a unei consultări publice specifice, lansată de Comisie la 29 iulie 2019, prin care părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile cu privire la proiectul de comunicare. Pe parcursul consultării publice, Comisia a primit contribuții de la diverse părți interesate care au confirmat necesitatea unor orientări suplimentare în ceea ce privește divulgarea elementelor de probă.

Directiva privind acțiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust ajută cetățenii și întreprinderile care sunt victime ale încălcării normelor antitrust ale UE să ceară despăgubiri.

În această privință, este probabil ca instanțele naționale să primească cereri de divulgare a elementelor de probă care conțin informații confidențiale. Conform Directivei privind acțiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust, statele membre trebuie să se asigure că instanțele naționale au competența de a dispune divulgarea acestor elemente de probă, cu condiția ca cererea pentru acordarea de despăgubiri să fie plauzibilă, elementele de probă solicitate să fie relevante, iar cererea de divulgare să fie proporțională. În cazul în care aceste condiții sunt îndeplinite, iar măsurile de protecție a informațiilor confidențiale sunt în vigoare, instanțele naționale pot dispune divulgarea probelor. În același timp, în conformitate cu Directiva privind acțiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust, statele membre trebuie să se asigure că instanțele naționale dispun de măsuri eficace de protejare a unor astfel de informații confidențiale.

Între legislațiile naționale pot exista diferențe în ceea ce privește accesul la informațiile confidențiale și protecția acestora. Este foarte important ca instanțele naționale să găsească un bun echilibru între dreptul reclamanților de a avea acces la informații relevante și dreptul uneia dintre părți de a-și proteja informațiile confidențiale.

Pentru a sprijini instanțele naționale în îndeplinirea acestei sarcini, Comisia a adoptat o comunicare prin care urmărește să ofere instanțelor naționale orientări practice în ceea ce privește selectarea unor măsuri de protecție eficace, luând în considerare, printre altele, circumstanțele specifice ale cazului, tipul de informații solicitate, amploarea informațiilor urmând a fi divulgate, părțile implicate și relațiile vizate, precum și eventualele sarcini administrative și implicații în materie de costuri.

Comunicarea prezintă o serie de măsuri (de exemplu expurgări, cercuri de confidențialitate, consultarea unor experți, audieri cu ușile închise) la care instanțele naționale pot recurge, în funcție de cadrul lor procedural, pentru a proteja informațiile confidențiale în contextul cererilor de divulgare atât pe parcursul procedurii, cât și după închiderea acesteia; comunicarea precizează, de asemenea, modul și momentul în care astfel de măsuri ar putea fi eficace.

Aceasta nu are un caracter obligatoriu pentru instanțele naționale și nu modifică normele procedurale aplicabile procedurilor civile în diferitele state membre.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

România: UE investește aproximativ 118 milioane de euro în 10 proiecte-cheie de transport – aproape 49 de milioane de euro pentru modernizarea liniei de cale ferată Gara de Nord București – Aeroportul Internațional Henri Coandă

eu-flag

UE sprijină redresarea economică în toate statele membre prin injectarea a aproape 2,2 miliarde EUR în 140 de proiecte-cheie de transport.

În cazul României, Uniunea Europeană investește aproape 118 milioane de euro în cadrul a 10 astfel de proiecte. Acestea vor contribui la construirea pe întregul continent a legăturilor de transport care lipsesc, vor sprijini transportul sustenabil și vor crea locuri de muncă. Proiectele vor beneficia de finanțare prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), schema de granturi a UE pentru infrastructura de transport.

  • Modernizarea liniei de cale ferată Gara de Nord București – Aeroportul Internațional Henri Coandă

Legătura directă dintre Gara de Nord București – Aeroportul Internațional Henri Coandă va încuraja mai mulți cetățeni să călătorească către aeroport cu trenul.

Finanțare UE: €48.4 millioane

  • Modernizarea liniei de cale ferată Coslariu – Cluj-Napoca (studiu de fezabilitate)

Proiectul de modernizare va analiza condiția actuală a liniei de cale ferată pentru a identifica zonele cu deficiențe și pentru a realiza un studiu de fezabilitate ce va ajuta la pregătirea pașilor necesari pentru urmatoarele etape ale proiectului.

Finanțare UE: €9.4 millioane

  • Modernizarea liniei de cale ferată București – Craiova (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferată București – Craiova. Partenerii vor analiza starea curentă a liniei de cale ferată pentru a identifica zonele cu deficiențe. Un studiu de fezabilitate va fi realizat, pregătind calea pentru următoarele etape ale proiectului.

Finanțare UE: €17.4 millioane

  • Modernizarea liniei de cale ferată Apahida – Suceava (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferată dintre Apahida și Suceava. Acest proiect va analiza starea curentă a liniei de cale ferată pentru a identifica zonele cu deficiențe și va realiza un studiu de fezabilitate ce va pregăti calea pentru următoarele etape ale proiectului.

Finanțare UE: €26.7 millioane

  • Modernizarea liniilor și instalațiilor de cale ferată de la Complexul Feroviar București Nord (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea subsistemele de cale ferată (șinele și instalațiile) din cadrul Complexului Feroviar București Nord, prin implementarea unui sistem ce asigură interoperabilitate. Partenerii vor analiza starea curentă a infrastructurii feroviare pentru a identifica deficiențele acesteia. Un studiu de fezabilitate va fi realizat pentru a pregăti calea pentru următoarele etape ale proiectului.

Finanțare UE: €4.3 millioane

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „Contribuția UE în cuantum de 2,2 miliarde EUR la această infrastructură de transport esențială va contribui la impulsionarea redresării; ne așteptăm ca această contribuție să genereze investiții în valoare de 5 miliarde EUR. Investim în diferite tipuri de proiecte, cum ar fi transportul pe căi navigabile interioare, conexiunile multimodale, combustibilii alternativi sau infrastructura feroviară de mari dimensiuni. Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) este unul dintre instrumentele noastre esențiale pentru crearea unui sistem de transport rezilient și rezistent la crize, care este vital în prezent, dar și pe termen lung.”

Prin intermediul acestui buget UE își va îndeplini obiectivele în materie de climă prevăzute de Pactul verde european. Se pune un accent deosebit pe proiectele care consolidează rețeaua feroviară, inclusiv legăturile transfrontaliere și conexiunile cu porturi și aeroporturi. Transportul pe căile navigabile interioare este stimulat printr-o capacitate mai mare și prin conexiuni multimodale mai bune la rețelele rutiere și feroviare. În sectorul maritim se acordă prioritate proiectelor de transport maritim pe distanțe scurte, bazate pe combustibili alternativi, precum și instalării de surse de alimentare la țărm cu energie electrică în vederea reducerii emisiilor provenite de la navele care staționează în porturi.

UE va sprijini 55 de proiecte de infrastructură feroviară care vizează rețeaua centrală transeuropeană de transport (TEN-T) cu un cuantum total de 1,6 miliarde EUR. Printre aceste proiecte se numără proiectul Rail Baltica, care integrează statele baltice în rețeaua feroviară europeană, precum și tronsonul transfrontalier al liniei de cale ferată dintre Dresda (Germania) și Praga (Cehia).

UE va sprijini, de asemenea, trecerea la combustibili mai ecologici pentru transporturi (19 proiecte), cu aproape 142 milioane EUR. O serie de proiecte implică transformarea navelor astfel încât acestea să poată funcționa cu gaz natural lichefiat (GNL), precum și instalarea infrastructurii corespunzătoare în porturi.

În ceea ce privește transportul rutier, va fi dezvoltată infrastructura pentru combustibili alternativi, prin instalarea a 17 275 de puncte de încărcare în cadrul rețelei rutiere și prin introducerea a 355 de autobuze noi.

Nouă proiecte vor contribui la dezvoltarea unui sistem feroviar interoperabil în UE și la operarea continuă a trenurilor pe întregul continent prin intermediul Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS). Modernizarea locomotivelor și a liniilor de cale ferată cu sistemul european unificat de control și comandă al trenului va spori siguranța, va reduce timpul de călătorie și va optimiza utilizarea liniilor de cale ferată. Cele nouă proiecte vor beneficia de peste 49,8 milioane EUR.

Context

Proiectele au fost selectate pentru finanțare prin intermediul a două cereri de propuneri competitive lansate în octombrie 2019 (cererea obișnuită de propuneri MIE – Transporturi) și în noiembrie 2019 (cererea de propuneri privind mecanismul de finanțare mixtă pentru transporturi în cadrul MIE). Contribuția financiară a UE se acordă sub formă de granturi, cu diferite rate de cofinanțare, în funcție de tipul de proiect. Pentru 10 proiecte selectate în cadrul mecanismului de finanțare mixtă, sprijinul UE urmează să fie combinat cu o finanțare suplimentară din partea băncilor (prin intermediul unui împrumut, al unei datorii, al unui aport de capital sau prin orice altă formă de sprijin rambursabil).

Per ansamblu, în cadrul programului MIE sunt disponibile pentru granturi 23,2 miliarde EUR din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 în vederea cofinanțării de proiecte privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) în statele membre ale UE. Începând din 2014, primul an de programare pentru MIE, au fost lansate șase cereri de propuneri de proiecte (una pe an). În total, MIE a sprijinit până în prezent 794 de proiecte în sectorul transporturilor, în valoare totală de 21,1 miliarde EUR.

Următoarele etape

Pentru ambele cereri, după aprobarea de către statele membre ale UE a proiectelor selectate, Comisia va adopta decizii oficiale de finanțare în zilele următoare. Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA) a Comisiei va semna acordurile de grant cu beneficiarii proiectelor până în ianuarie 2021, cel târziu.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Politica privind regiunea arctică: UE lansează o consultare privind viitoarea abordare

arctic

Astăzi, 20 iulie, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă au lansat o consultare publică referitoare la calea de urmat pentru politica Uniunii Europene privind regiunea arctică. Consultarea va permite o reflecție amplă asupra politicii UE privind regiunea arctică în fața noilor provocări și oportunități, inclusiv a ambițiilor UE în cadrul Pactului verde european. Consultarea urmărește colectarea de opinii cu privire la punctele forte și la deficiențele politicii existente, în vederea unei eventuale pregătiri a unei abordări actualizate.

20/07/2020

Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell a declarat: „Arctica este o frontieră care înregistrează o evoluție rapidă în ceea ce privește relațiile internaționale. Schimbările climatice transformă în mod radical regiunea și sporesc importanța geopolitică a acesteia; o serie de actori întrevăd noi oportunități strategice și economice în nordul îndepărtat. Trebuie să ne asigurăm că regiunea arctică rămâne o zonă de cooperare pașnică, în care tensiunile sunt la un nivel scăzut, iar problemele sunt soluționate printr-un dialog constructiv. Uniunea Europeană trebuie să fie pe deplin în măsură să gestioneze în mod eficient noua dinamică, în conformitate cu interesele și cu valorile noastre.”

Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, a declarat: „Ce se întâmplă în regiunea arctică nu rămâne în regiunea arctică, ci ne privește pe toți. UE trebuie să se afle în prima linie, cu o politică clară și coerentă privind regiunea arctică, pentru a face față provocărilor din anii următori. Utilizarea, prin intermediul acestei consultări, a unui spectru larg de cunoștințe de specialitate și de opinii ne va ajuta să pregătim o strategie solidă pentru această regiune.”

Consultarea va contribui la:

i) reexaminarea rolului UE în chestiunile referitoare la regiunea arctică;

ii) revizuirea celor trei priorități ale actualei comunicări comune privind o politică integrată a Uniunii Europene pentru regiunea arctică și a acțiunilor în legătură cu aceasta și

iii) identificarea unor posibile noi domenii de politică care urmează să fie dezvoltate.

Combaterea schimbărilor climatice și a impactului acestora, precum și protejarea mediului sunt obiective-cheie pentru regiune. Promovarea dezvoltării durabile în regiunea arctică, în beneficiul celor care locuiesc acolo, inclusiv al populațiilor indigene, reprezintă o altă prioritate a UE. În acest scop sunt esențiale îmbunătățirea continuă a cunoștințelor noastre cu privire la schimbările care au loc în regiunea arctică, precum și identificarea unor răspunsuri durabile. Știința, inovarea și sprijinul ferm pentru cooperarea multilaterală stau la baza abordării UE privind regiunea arctică.

Context

Politica UE privind regiunea arctică a fost actualizată în mod regulat de la prezentarea acesteia, pentru prima dată, în 2008. Politica actuală a UE privind regiunea arctică este prevăzută într-o comunicare comună din anul 2016. În decembrie 2019, Consiliul a invitat Comisia și Înaltul Reprezentant să continue punerea în aplicare și să inițieze în același timp un proces în vederea actualizării politicii UE privind regiunea arctică. Politica actuală se axează pe trei priorități: schimbările climatice și protejarea mediului arctic; dezvoltarea durabilă a regiunii arctice și a zonelor din jurul acesteia și cooperarea internațională privind chestiunile legate de regiunea arctică. Consultarea publică lansată astăzi este deschisă până la 6 noiembrie 2020.

(ec.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Agenda săptămânală (13 – 19 iulie 2020)

Europarlament

AGENDA PREȘEDINTELUI
Madrid

08.30 Arrival to the Royal Palace Short meeting with the President of Spanish Senate, Ms Pilar Llop, the Second Deputy Prime Minister and Minister of Social Rights and 2030 Agenda, Mr Pablo Iglesias

09:00 State ceremony in memory of the victims of COVID-19. Plaza de la Armería del Palacio Real de Madrid

 

13:45 – 15:45
SEDE Subcommittee on Security and Defence
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q1
Debates

  • Exchange of views with Jiří ŠEDIVÝ, Chief Executive, European Defence Agency
  • Recommendation to the Council and the Vice-President of the Commission / High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy concerning the Implementation and governance of Permanent Structured Cooperation (PESCO) (INI), consideration of amendments – rapporteur Radosław SIKORSKI (EPP, PL)

10:00 – 16:30
EMPL Committee on Employment and Social Affairs
Brussels, Jòzsef Antall, 6Q2
Opening of the remote voting session for first round of votes (10.00-11.00)

  • The EU Strategy for Gender Equality – adoption of draft opinion – rapporteur for the opinion: Eugenia RODRÍGUEZ PALOP (GUE/NGL, ES)
  • A New Industrial Strategy for Europe – adoption of draft opinion – rapporteur for the opinion: Jordi CAÑAS (Renew, ES)

Debate

  • Priorities of Germany’s Presidency of the Council of the EU – exchange of views with Hubertus HEIL, German Minister of Labour and Social Affairs: The exchange of views will start after the opening of the voting session
  • Amending Regulation (EU) No 1303/2013 as regards exceptional additional resources and implementing arrangements under the Investment for growth and jobs goal to provide assistance for fostering crisis repair in the context of the COVID-19 pandemic and preparing a green, digital and resilient recovery of the economy (REACT-EU) – Consideration of amendments – Rapporteur: Agnes JONGERIUS (S&D, NL)

14.30 – 15.10

  • Announcement on the results of the first round of votes and opening of the voting session for final votes
  • Employment and social policies of the euro area – consideration of draft report – rapporteur: Klára DOBREV (S&D, HU)

15.10 –15.50

  • A new strategy for European SMEs – consideration of draft opinion- rapporteur: Atidzhe ALIEVA-VELI (Renew, BG)

15.50 –16.30

  • Reducing inequalities with a special focus on in-work poverty – consideration of draft report – rapporteur: Özlem DEMIREL (GUE/NGL, DE)
  • Announcement on the results of final votes

 

09:30 – 11:00
ENVI Committee on the Environment, Public Health and Food Safety
Brussels, Jòzsef Antall, 2Q2
Announcement of the results of the vote on the amendments to the draft opinion on “Sustainable Europe Investment Plan – How to finance the Green Deal” and on the amendments to the draft opinion on “Towards a more sustainable single market for business and consumers”

Debate

Presentation of the Council Presidency’s programme: Exchange of views with Mrs Julia KLÖCKNER, German Minister for Food and Agriculture

Votes

  • Proposal for a Council decision on the system of own resources of the European Union – Rapporteur for the opinion: Esther DE LANGE (EPP, NL) – Adoption of draft opinion in letter form
  • Sustainable Europe Investment Plan – How to finance the Green Deal – Rapporteur for the opinion: Petros KOKKALIS (GUE/NGL, EL) – Adoption of draft opinion
  • Towards a more sustainable single market for business and consumers – Rapporteur for the opinion: Pascal CANFIN (Renew, FR) – Adoption of draft opinion

13:45 – 15:45
REGI Committee on Regional Development
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q2
Debates

  • Exchange of views with Peter ALTMAIER, Federal Minister for Economic Affairs and Energy, President in office of the Council of the EU, on the priorities of the German Presidency

17:45 – 19:00
REGI Committee on Regional Development
Brussels, Jòzsef Antall, 6Q2
Debates

  • Amending Regulation (EU) No 1303/2013 as regards exceptional additional resources and implementing arrangements under the Investment for growth and jobs goal to provide assistance for fostering crisis repair in the context of the COVID-19 pandemic and preparing a green, digital and resilient recovery of the economy (REACT-EU) – Consideration of draft report

 

09:00 – 11:00
LIBE Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs
Brussels, Altiero Spinelli, 1G3
Debates

  • Joint Communication by the European Commission and EEAS on “Tackling Covid-19 Disinformation – Getting the facts straight” – presentations by the Commission and Lutz GUELLNER, Head of Division Strategic Communications, European External Action Service (EEAS) (9.00 – 10.15)
  • EU Agency for Fundamental Rights Survey: “A long way to go for LGBTI equality” – presentation by Michael O’FLAHERTY, Director, EU Agency for Fundamental Rights (10.15 – 10.55)

Votes

Opening of the remote voting procedure (in parallel with Committee proceedings) – FINAL TEXTS

Voting will be open from 10:50 to 12:00

  • Determination of a clear risk of a serious breach by the Republic of Poland of the rule of law (NLE), adoption of draft report – rapporteur: Juan Fernando LÓPEZ AGUILAR (S&D, ES)

10:00 – 10:30
FEMM Committee on Women’s Rights and Gender Equality
Brussels, Altiero Spinelli, 5G-3
Votes

  • Gender Equality in EU’s foreign and security policy – Adoption of draft report – Rapporteur: Ernest URTASUN (Greens/EFA, ES)
  • General budget of the European Union for the financial year 2021 – all sections – Adoption of budget amendments – Rapporteur: Robert BIEDROŃ (S&D, PL)

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Europenii doresc ca Uniunea să dispună de un buget mai mare pentru a aborda criza

Europarlament

Comunicat de presă

Majoritatea respondenților (56 %) unui sondaj recent spun că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a depăși impactul pandemiei.

Sănătatea publică este pe primul loc, urmată de redresarea economică și schimbările climatice.

Potrivit unui nou sondaj de opinie comandat de Parlamentul European și desfășurat în a doua parte a lunii iunie 2020, aproape șapte din zece respondenți (68 %) doresc ca Uniunea să joace un rol mai important în lupta împotriva crizei. Peste jumătate (56 %) cred că în acest scop Uniunea ar trebui să dispună de mai multe mijloace financiare, care ar trebui direcționate mai ales pentru a combate impactul pandemiei asupra sectorului sănătății și al economiei.

Peste jumătate dintre respondenți (53 %) continuă să nu fie mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, deși, comparativ cu aprilie, mai multe persoane au acum o perspectivă pozitivă (+ 5 puncte).

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a comentat astfel rezultatele ultimului sondaj: „Rezultatele sondajului indică în mod clar că cetățenii Uniunii se așteaptă ca Uniunea să demonstreze mai multă solidaritate și să ia mai multe măsuri pentru a ajuta la redresare. De asemenea, ei recunosc că este nevoie de un buget mai mare al Uniunii pentru a putea combate impactul fără precedent al pandemiei asupra economiei și societății noastre. În contextul actualelor negocieri bugetare, Parlamentul este alături de cetățeni și le susține cererea ca Uniunea să devină mai eficientă și mai ambițioasă.”

O mare parte a populației cunoaște măsurile luate de Uniunea Europeană împotriva COVID-19, iar gradul de satisfacție crește

Trei din patru cetățeni europeni (76 %) au auzit de diversele măsuri propuse de Uniune pentru a combate consecințele pandemiei de COVID-19. 36 % dintre respondenți, cu trei puncte mai mult comparativ cu aprilie, cunosc, de asemenea, care sunt aceste măsuri. 49 % din cei care au auzit de măsurile luate de Uniune împotriva COVID-19 sunt satisfăcuți de acestea. S-a înregistrat în medie o creștere clară de aproape 7 puncte procentuale (comparativ cu 42 % în aprilie). Acest lucru confirmă că publicul sprijină din ce în ce mai mult măsurile propuse, dintre care multe mai trebuie implementate.

Majoritatea respondenților nu sunt satisfăcuți de solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii

Deși puțin peste jumătate dintre respondenții din întreaga Uniune (53 %) nu sunt satisfăcuți de solidaritatea demonstrată între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, în medie 39 % dintre cetățenii Uniunii declară că sunt satisfăcuți. Procentul a crescut în medie cu 5 puncte din aprilie 2020. Creșterea cea mai mare a fost înregistrată în Portugalia și Spania (ambele cu + 9 puncte), Germania, Grecia, România și Slovacia (cu circa + 7 puncte fiecare).

UE ar trebui să îmbunătățească instrumentele comune folosite pentru a combate crizele cum ar fi cea generată de COVID-19

Circa două treimi dintre respondenți (68%) sunt de acord că „Uniunea ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a gestiona crize cum ar fi pandemia de coronavirus”. În 26 de state membre s-a înregistrat o majoritate absolută în acest sens. Cel mai mare sprijin pentru afirmația că Uniunea ar trebui să obțină mai multe competențe s-a înregistrat în Portugalia și Luxemburg (87 % în ambele), Cipru (85 %), Malta (84 %), Estonia (81 %), Irlanda (79 %), Italia și Grecia (78 % în ambele), precum și în România (77 %) și Spania (75 %).

Majoritatea absolută a europenilor sprijină un buget al Uniunii mai mare pentru a combate COVID-19

56 % dintre europeni cred că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a putea depăși consecințele pandemiei de coronavirus. În 15 state membre ale Uniunii, majoritatea absolută a respondenților sunt de acord cu această afirmație. Pe primele locuri sunt Grecia (79 %), Cipru (74 %), Spania și Portugalia (ambele cu 71 %).

Întrebați care ar trebui să fie domeniile de politică în care ar trebui să se cheltuiască acest buget extins al Uniunii, cetățenii europeni au plasat sănătatea publică pe primul loc. 55 % dintre respondenți consideră că este cel mai important domeniu în care să se facă cheltuieli, plasându-se pe primul loc în 17 state membre ale Uniunii. Următoarele domenii în ordinea importanței sunt redresarea economică și noile oportunități pentru afaceri (45 %), locurile de muncă și chestiunile sociale (37 %), precum și combaterea schimbărilor climatice (36 %). În Italia (58 %), Slovenia (55 %) și Lituania (54 %), finanțarea redresării economice se află pe locul întâi. Cetățenii din Austria (48 %) și Danemarca (45 %) consideră că principala prioritate a Uniunii trebuie să fie continuarea luptei împotriva schimbărilor climatice, în timp ce pentru Slovacia (63 %), Croația (58 %) și Finlanda (46 %), locurile de muncă și chestiunile sociale sunt prioritare.

Dificultățile financiare personale continuă să fie semnificative

Situația financiară personală a cetățenilor europeni încă de la începutul pandemiei arată în mod clar cât este de important să se ia cât mai devreme deciziile necesare pentru Pachetul de redresare: într-o proporție rămasă practic neschimbată din aprilie, 57 % dintre respondenți declară că au avut dificultăți financiare de natură personală. „Pierderea veniturilor” este prima dificultate menționată (28 %), fiind o problemă vitală în 21 de state membre. Cele mai mari cifre s-au înregistrat în Ungaria și Spania (ambele 43 %), Bulgaria și Grecia (ambele 41 %), precum și în Italia (37 %).

Nesiguranța și teama scad, iar speranța și încrederea cresc

S-au schimbat semnificativ și sentimentele respondenților în timpul crizei. Cetățenii din 15 state membre ale Uniunii au ales cuvântul „speranță” (41 % în total) pentru a-și descrie starea emoțională actuală. Acest sentiment devine aproape la fel de răspândit ca cel de „nesiguranță”, menționat de 45 % dintre respondenți – o scădere cu 5 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie (50 %). Toate sentimentele negative au scăzut: „teamă” (17 %, -5), „frustrare” (23 %, -4), „neajutorare” (21 %, -8), în timp ce sentimentele de „încredere” au crescut cu 3 puncte la 24% și „întrajutorare” cu 2 puncte la 16% în medie în UE.

Notă pentru editori

Sondajul a fost efectuat online (și telefonic în Malta și Cipru), de către Kantar, între 11 și 29 iunie 2020, pe un eșantion de 24 798 de respondenți din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Sondajul s-a limitat la respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia). Reprezentativitatea la nivel național este asigurată prin cote în funcție de gen, vârstă și regiune. Rezultatele totale la nivelul Uniunii sunt ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară care face obiectul anchetei.

Se preconizează că raportul complet al sondajului, inclusiv setul complet de date, va fi publicat la începutul lunii septembrie 2020.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Franța

512px-Flag_of_France.svg

Franța este o republică constituțională unitară având un regim semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Capitala sa este orașul Paris, limba oficială este franceza iar moneda este euro. Deviza națională este „Libertate, egalitate, fraternitate” (în franceză Liberté, Égalité, Fraternité), iar drapelul Franței este format din trei benzi verticale colorate, respectiv în albastru, alb, roșu. Imnul național este La Marseillaise.

În timpul epocii fierului, zona ce reprezintă astăzi Franța a fost locuită de gali, un popor celtic. Roma a anexat zona în anul 51 î.Hr. și a deținut regiunea până în anul 486, când francii (un popor germanic) au cucerit regiunea și au format Regatul Franței. Franța a devenit o mare putere europeană în Evul Mediu, în urma victoriei din războiul de o sută de ani (1337-1453). În perioada renașterii, cultura franceză a înflorit, iar Franța a pus bazele unui imperiu colonial global, care urma ulterior să devină al doilea cel mai mare din lume. Secolul al XVI-lea a fost dominat de către războaie civile și religioase, între catolici și protestanți (hughenoți). Sub Ludovic al XIV-lea, Franța a devenit puterea culturală, politică și militară dominantă a Europei.  În secolul al XVIII-lea, Revoluția franceză a răsturnat monarhia absolută, a dezvoltat una dintre cele mai vechi republici din istoria modernă și a elaborat Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, care exprimă idealurile unei națiuni inclusiv în ziua de astăzi.

În secolul al XIX-lea, Napoleon I a preluat puterea și a creat Primul Imperiu Francez, care prin războaiele napoleoniene a schimbat istoria Europei continentale. După prăbușirea imperiului, Franța a trecut printr-o perioadă tumultuoasă, având o succesiune de guverne ce a dus într-un final în 1870 la înființarea celei de-a Treia Republici Franceze. Franța a fost un participant major în Primul Război Mondial, din care a ieșit victorioasă, și a fost una dintre Puterile Aliate în Al Doilea Război Mondial, dar a intrat sub ocupația puterilor Axei în 1940. În urma eliberării, în 1944, a fost creată A Patra Republică Franceză, ulterior dizolvată în cursul Războiului din Algeria. A Cincea Republică, condusă de Charles de Gaulle, a fost înființată în 1958 și există până în ziua de astăzi. Algeria și aproape toate celelalte colonii au devenit independente în anii 1960, dar au păstrat legături economice și militare cu Franța.

Franța este o putere nucleară, este unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și membru NATO. De asemenea, Franța este membră a G7, G20, a zonei euro, a spațiului Schengen și găzduiește sediile Consiliului Europei, Parlamentului European și UNESCO. Franța joacă un rol important în istoria mondială prin intermediul influenței exercitate de cultura sa, de limba sa și de valorile democratice, seculare și republicane pe care le-a promovat în ultimele două secole.

Franța este a doua putere economică europeană și a cincea putere economică mondială. Economia sa de tip capitalist o face să fie unul dintre liderii mondiali în sectoarele agroalimentar, aeronautic⁠(fr), al automobilelor, al produselor de lux⁠(fr), al turismului⁠(fr) și în cel al energiei nucleare⁠(fr), aceasta în ciuda unor politici de intervenționism⁠(fr) destul de puternice⁠(fr).

Cu 66,6 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2014, Franța este o țară dezvoltată, cu un indice al dezvoltării umane foarte ridicat.

Citește mai mult pe Wikipedia

mai mult
1 2 3 4 5 13
Page 3 of 13