Magna Europa

Astăzi, 3 septembrie, Comisia prezintă un plan de acțiune privind materiile prime critice , lista din 2020 a materiilor prime critice și un studiu prospectiv privind materiile prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice din perspectiva anilor 2030 și 2050. Planul de acțiune analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de reducere a dependenței Europei de țările terțe, diversificând oferta provenită atât din surse primare, cât și din surse secundare și îmbunătățind eficiența și circularitatea utilizării resurselor, promovând, în același timp, aprovizionarea responsabilă la nivel mondial.

Maroš Šefčovič, vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, a declarat:
„O aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice este o condiție prealabilă pentru o economie rezilientă. Dacă este să ne referim doar la bateriile auto electrice și la stocarea de energie, Europa va avea nevoie de litiu, de exemplu, de până la 18 ori mai mult până în 2030 și de până la 60 de ori mai mult până în 2050. Astfel cum demonstrează prospectiva noastră, nu putem permite înlocuirea dependenței actuale de combustibilii fosili cu dependența de materii prime critice. Acest lucru a fost amplificat de perturbările cauzate de coronavirus în lanțurile noastre valorice strategice. Prin urmare, vom construi o alianță puternică pentru a trece în mod colectiv de la o dependență ridicată la o aprovizionare diversificată, durabilă și responsabilă din punct de vedere social, la circularitate și la inovare”.

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Anumite materii prime sunt esențiale pentru ca Europa să joace un rol primordial în tranziția verde și digitală și să rămână primul continent industrial al lumii. Nu ne putem permite să ne bazăm în totalitate pe țări terțe, iar în cazul unor pământuri rare chiar și pe o singură țară. Prin diversificarea aprovizionării din țări terțe și dezvoltarea propriei capacități a UE de extracție, prelucrare, reciclare, rafinare și separare a pământurilor rare, putem deveni mai rezilienți și mai durabili. Punerea în aplicare a acțiunilor pe care le propunem astăzi va necesita un efort concertat din partea industriei, a societății civile, a regiunilor și a statelor membre. Le încurajăm pe acestea din urmă să includă investițiile în materii prime critice în planurile lor naționale de redresare.”

Planul de acțiune privind materiile prime critice urmărește:

• să stabilească lanțuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE;
• să reducă dependența de materiile prime critice principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin folosirea produselor durabile și prin inovare;
• să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime în UE;
• să diversifice aprovizionarea de proveniență din țări terțe și să elimine denaturările în ceea ce privește comerțul internațional, respectând totodată pe deplin obligațiile internaționale ale UE.

Pentru a atinge aceste obiective, comunicarea de astăzi prezintă zece acțiuni concrete. În primul rând, Comisia va stabili, în următoarele săptămâni, o Alianță europeană în domeniul materiilor prime. Prin reunirea tuturor părților interesate relevante, alianța se va concentra în primul rând pe nevoile cele mai presante, și anume pe creșterea rezilienței UE în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare și al magneților, întrucât aceasta este vitală pentru majoritatea ecosistemelor industriale ale UE, cum ar fi energia din surse regenerabile, apărarea și spațiul. Mai târziu, alianța se va putea extinde pentru a aborda, în timp, și alte nevoi privind materiile prime critice și metalele de bază.

Pentru o mai bună utilizare a resurselor interne, Comisia va colabora cu statele membre și cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit și de prelucrare din UE care pot fi operaționale până în 2025. Se va pune un accent deosebit pe regiunile miniere carbonifere și pe alte regiuni aflate în tranziție, acordându-se o atenție deosebită experienței și competențelor relevante pentru mineritul, extracția și prelucrarea materiilor prime.

Comisia va promova utilizarea programului său Copernicus de observare a Pământului, pentru a îmbunătăți explorarea resurselor, operațiunile și gestionarea mediului ulterior închiderii. În același timp, programul Orizont Europa va sprijini cercetarea și inovarea, în special în ceea ce privește noile tehnologii de minerit și de prelucrare, substituirea și reciclarea.

În conformitate cu Pactul verde european, alte acțiuni vor aborda circularitatea și durabilitatea lanțului valoric al materiilor prime. Prin urmare, Comisia va elabora, până la sfârșitul anului 2021, criterii de finanțare durabilă pentru sectorul minier și pentru industria extractivă. Ea va analiza, de asemenea, potențialul materiilor prime critice secundare provenind din stocurile și deșeurile UE, pentru a identifica proiecte viabile de recuperare până în 2022.

Comisia va dezvolta parteneriate strategice internaționale pentru a asigura aprovizionarea cu materii prime critice care nu se găsesc în Europa. Parteneriatele-pilot cu Canada, cu țările interesate din Africa și cu țările din vecinătatea UE vor demara în 2021. În cadrul acestor parteneriate și al altor foruri de cooperare internațională, Comisia va promova practici miniere durabile și responsabile și transparența.

Context

Siguranța aprovizionării cu materii prime a industriei UE este o problemă veche. UE a căutat modalități de abordare a acesteia, de la instituirea, în anii ’70, a Grupului pentru aprovizionarea cu materii prime, până la lansarea Inițiativei privind materiile prime în 2008. Această inițiativă a stabilit o strategie de reducere a dependenței de materiile prime neenergetice pentru lanțurile valorice industriale și bunăstarea societății, prin diversificarea surselor de materii prime principale provenind din țări terțe, consolidarea aprovizionării interne și sprijinirea aprovizionării cu materii prime secundare prin utilizarea eficientă și circularitatea resurselor.

Pactul verde european și noua Strategie industrială a UE recunosc faptul că accesul la resurse este o chestiune strategică de securitate care contribuie la succesul transformărilor ecologice și digitale. În momentul de față, criza provocată de coronavirus face ca, în multe părți ale lumii, să se examineze cu un ochi critic modul în care sunt organizate lanțurile de aprovizionare, în special în ceea ce privește siguranța publică sau sectoarele strategice. Planul de redresare propus de Comisie pune accentul pe consolidarea ecologizării, a digitalizării și a rezilienței. Prin urmare, Europa ar trebui să depună eforturi pentru a dezvolta o autonomie strategică deschisă și pentru a diversifica aprovizionarea cu materii prime.

(ec.europa.eu)

Comisia Europeană a anunțat lansarea concursului anual de traducere pentru elevii din învățământul secundar din întreaga Europă, Juvenes Translatores. Începând cu data de 2 septembrie la prânz, școlile din toate statele membre ale UE vor putea să se înscrie online, iar elevii lor se vor putea lua la întrecere cu colegi din alte țări ale UE. În acest an, adolescenții participanți vor avea de tradus un text cu tema „Cum să ținem piept vremurilor dificile – împreună suntem mai puternici”.

Comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a declarat: „Tinerii europeni sunt conștienți de importanța limbilor în societatea de astăzi. Pe lângă faptul că permit înțelegerea culturii și a punctelor de vedere ale celorlalți, ele pot fi utile și pentru obținerea unui loc de muncă.
Încurajez școlile și pe elevi să participe la concursul Juvenes Translatores din acest an și să descopere ce înseamnă să traduci.”

Participanții vor putea alege să traducă între oricare două dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE (552 de combinații posibile). La ediția de anul trecut a concursului, elevii au utilizat în total 150 de combinații diferite.

Înscrierea pentru școli – prima parte a procesului care cuprinde două etape – este deschisă până la 20 octombrie 2020 la prânz. Profesorii pot face înscrierea în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE.

Ulterior, Comisia va invita un număr total de 705 școli la următoarea etapă. Numărul școlilor participante din fiecare țară va fi egal cu numărul de locuri deținut de țara respectivă în Parlamentul European, selecția școlilor fiind efectuată în mod aleatoriu cu ajutorul calculatorului.

Școlile alese trebuie să desemneze apoi între 2 și 5 elevi care să participe la concurs. Elevii pot fi de orice naționalitate, însă trebuie să fie născuți în anul 2003.

Concursul se va desfășura online, la 26 noiembrie 2020, în toate școlile participante.

Câștigătorii – câte unul din fiecare țară – vor fi anunțați până la începutul lunii februarie 2021.

În cazul în care condițiile o vor permite, ei își vor primi premiile în primăvara anului 2021 în cadrul unei ceremonii desfășurate la Bruxelles, unde vor avea totodată ocazia de a se întâlni cu traducători profesioniști de la Comisia Europeană și de a afla mai multe despre activitatea în domeniul limbilor străine.

Context

Direcția Generală Traduceri a Comisiei Europene organizează concursul Juvenes Translatores („tineri traducători” în limba latină) în fiecare an, începând din 2007. Concursul promovează studiul limbilor străine în școli și le oferă tinerilor posibilitatea de a avea o primă impresie despre ce înseamnă să fii traducător. Concursul se adresează elevilor de liceu în vârstă de 17 ani și se desfășoară simultan în toate școlile selectate din UE.

Concursul i-a inspirat și i-a încurajat pe unii participanți să continue să studieze limbile străine mai departe, la nivel universitar, și să devină traducători profesioniști. Concursul oferă, de asemenea, o oportunitate de a evidenția bogata diversitate lingvistică a Europei.

(ec.europa.eu)

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare destinată României, în valoare de 935 de milioane de euro (peste 4,5 miliarde de lei), pentru a sprijini întreprinderile afectate de pandemia de coronavirus. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat.

Sprijinul public va lua forma unor subvenții directe pentru capital circulant și investiții în producție și va fi cofinanțat prin Fondul european de dezvoltare regională. Măsura se va adresa întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) care își desfășoară activitatea în anumite sectoare și anumitor întreprinderi mari care au legătură cu IMM-urile eligibile, care au avut de suferit de pe urma pandemiei de coronavirus.

Obiectivul schemei este acela de a furniza lichidități respectivelor societăți comerciale, permițându-le astfel să își continue activitățile, să înceapă să investească și să își mențină forța de muncă. Comisia a constatat că schema destinată României este conformă cu condițiile care prevăd, în cadrul temporar, în special că: (i) subvențiile directe nu vor depăși 100.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, 120.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului sau al acvaculturii și 800.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare, și că (ii) schema se va aplica până la 31 decembrie 2020. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată, cu numărul de caz SA.58166, în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul internet al Comisiei dedicat concurenței, de îndată ce vor fi soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

 (ec.europa.eu)

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanție românească pentru împrumuturi, în valoare maximă de aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON), în favoarea companiei aeriene Blue Air. Prin această măsură se urmărește despăgubirea companiei aeriene pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19, precum și acordarea de sprijin urgent sub formă de lichidități în favoarea companiei. Măsura a fost aprobată parțial în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și parțial în temeiul Orientărilor din 2014 ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Sectorul aviației a fost grav afectat de pandemia de COVID-19. Această garanție pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane EUR îi va permite României să despăgubească parțial Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei. Totodată, garanția îi va oferi companiei resursele necesare pentru a acoperi o parte din nevoile urgente și imediate de lichidități cu care se confruntă. Se vor evita astfel perturbările pentru pasageri și se va asigura conectivitatea regională, în special pentru numărul semnificativ de cetățeni români care lucrează în străinătate și pentru numeroase mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o rețea de rute dezvoltată pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. Continuăm să lucrăm cu statele membre pentru a discuta posibilitățile existente și a găsi soluții viabile pentru a conserva această parte importantă a economiei, în conformitate cu normele UE.”

Blue Air este o companie aeriană românească privată cu sedii în România, Italia și Cipru. Cu o flotă de 18 avioane, Blue Air a deservit 92 de rute și 15 țări, transportând peste 4 milioane de pasageri în 2019.

Blue Air îndeplinea condițiile pentru a fi considerată o întreprindere aflată în dificultate la 31 decembrie 2019, înainte de pandemia de COVID-19. Mai precis, compania înregistra pierderi din cauza investițiilor ample pe care le-a întreprins începând din 2016 pentru a-și îmbunătăți rețeaua de rute. Compania aeriană redevenise profitabilă în 2019 și la începutul anului 2020, însă, ca și alte companii din sectorul aviației, a înregistrat pierderi semnificative din cauza pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor de călătorie pe care guvernul României și alte guverne au fost nevoite să le impună pentru a limita răspândirea virusului. În prezent, compania se confruntă cu nevoi urgente de lichidități.

Măsura de sprijin românească

România a notificat Comisiei, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE și al Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare, o măsură de ajutor în valoare de 62 de milioane EUR care să sprijine Blue Air, compensând compania aeriană pentru pierderile cauzate direct de pandemia de COVID-19 și oferindu-i resursele necesare pentru a-și acoperi nevoile urgente și imediate de lichidități până în ianuarie 2021.

Măsura constă într-o garanție publică cu o valoare maximă de aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON) asociată unui împrumut acordat companiei aeriene, care va fi alocată după cum urmează:

• Aproximativ 28 de milioane EUR (aproximativ 137 de milioane RON) – garanție publică menită să despăgubească Blue Air pentru daunele cauzate direct de pandemia de COVID-19 și de restricțiile de călătorie introduse de România și de alte țări de destinație pentru a limita răspândirea coronavirusului în perioada 16 martie 2020-30 iunie 2020 și
• Aproximativ 34 de milioane EUR (aproximativ 164 de milioane RON) – ajutor pentru salvare sub forma unei garanții publice asociate unui împrumut destinat să acopere parțial nevoile de lichidități acute cu care se confruntă Blue Air din cauza pierderilor mari din exploatare pe care le-a suferit în urma pandemiei de COVID-19.

Blue Air nu este eligibilă pentru a primi sprijin în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat al Comisiei, care se adresează întreprinderilor care nu erau încă în dificultate la data de 31 decembrie 2019. Prin urmare, Comisia a evaluat măsura în temeiul altor norme privind ajutoarele de stat, în conformitate cu notificarea din partea României.

În ceea ce privește compensarea daunelor, Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente extraordinare. Comisia consideră că pandemia de COVID-19 reprezintă un eveniment excepțional, având în vedere caracterul său extraordinar și neprevăzut și impactul economic semnificativ pe care l-a generat. Prin urmare, intervențiile excepționale din partea statelor membre menite să compenseze daunele legate direct de pandemie sunt justificate.

Comisia a constatat, în special, faptul că ajutorul acordat de România va compensa daune legate direct de pandemia de COVID-19. O firmă de audit extern independentă va verifica faptul că ajutorul nu depășește valoarea daunelor suferite în perioada 16 martie – 30 iunie 2020. În urma auditului, va trebui ca orice sprijin public primit de Blue Air peste nivelul daunelor suferite efectiv să fie returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporțională, deoarece compensația nu depășește ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor.

În ceea ce privește ajutorul pentru salvare, Comisia l-a evaluat în temeiul Orientărilor sale din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare, care le permit statelor membre să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiția, mai ales, ca măsurile de sprijin public să fie limitate în timp și ca domeniu de aplicare și să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun. Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru maximum șase luni pentru a-i acorda unei întreprinderi suficient timp pentru a găsi soluții într-o situație de urgență.

România s-a angajat să se asigure că, după șase luni, garanția publică va înceta sau Blue Air fie va prezenta un plan de lichidare, fie va efectua o restructurare cuprinzătoare pentru a deveni viabilă pe termen lung. O astfel de restructurare ar face obiectul evaluării și aprobării de către Comisie.

Comisia a constatat că măsura va contribui la asigurarea continuării ordonate a serviciilor de zbor pentru aproximativ 400 000 de pasageri care fie au rezervat un zbor cu Blue Air în următoarele luni, fie așteaptă să li se ramburseze biletul anulat. Mai mult, măsura va contribui la menținerea conectivității regionale pentru numărul semnificativ de cetățeni români care lucrează în străinătate, precum și pentru mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o rețea de rute dezvoltată de companie pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. În același timp, condițiile stricte asociate împrumutului în ceea ce privește remunerarea și utilizarea fondurilor, precum și durata limitată a ajutorului vor reduce la minimum denaturarea concurenței care ar putea fi cauzată de sprijinul acordat de stat.

Așadar, pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura aplicată de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.

Context

Sprijinul financiar acordat din fondurile UE sau din fondurile naționale pentru serviciile de sănătate sau alte servicii publice în vederea soluționării situației legate de COVID-19 nu intră în domeniul de aplicare al controlului ajutoarelor de stat. Același lucru este valabil și pentru orice sprijin financiar public acordat direct cetățenilor. În mod similar, măsurile de sprijin public aflate la dispoziția tuturor întreprinderilor, cum ar fi, de exemplu, subvențiile salariale și suspendarea plăților impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor sociale, nu intră sub incidența controlului ajutoarelor de stat și pot fi luate fără a fi necesară aprobarea Comisiei în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. În toate aceste cazuri, statele membre pot acționa imediat.

Atunci când se aplică normele privind ajutoarele de stat, statele membre pot concepe măsuri de ajutor ample pentru a sprijini anumite întreprinderi sau sectoare care suferă de pe urma consecințelor pandemiei de COVID-19, în conformitate cu cadrul existent al UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o Comunicare privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19 în care prezintă aceste posibilități. În acest sens, a se vedea, de exemplu:

• Statele membre pot să despăgubească anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele suferite în urma unor evenimente extraordinare și cauzate în mod direct de acestea, cum ar fi cele cauzate de epidemia de COVID-19; Acest lucru este prevăzut la articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE.
• Normele privind ajutoarele de stat bazate pe articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, precum cele prevăzute în Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare, le permit statelor membre să sprijine întreprinderile (inclusiv pe cele care se aflau în dificultate înainte de 31 decembrie 2019) care se confruntă cu deficite acute de lichidități și cu dificultăți financiare legate de pandemia de COVID-19 sau agravate ca urmare a acesteia și care au nevoie urgentă de ajutoare pentru salvare.
• Astfel de măsuri pot fi completate printr-o varietate de măsuri suplimentare, cum ar fi cele adoptate în temeiul Regulamentului de minimis și al Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, care pot fi, de asemenea, instituite imediat de statele membre, fără implicarea Comisiei.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.57026 în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul Comisiei privind concurența, după ce vor fi soluționate eventualele probleme de confidențialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

(ec.europa.eu)

Comisia a lansat astăzi, 12 august, o nouă versiune a SELFIE, un instrument care ajută școlile să valorifice la maximum tehnologiile digitale pentru predare și învățare. În contextul în care școlile încep să se redeschidă în întreaga Europă, instrumentul SELFIE a fost actualizat pentru a le ajuta să reflecteze asupra modului în care fac față învățării la distanță în timpul pandemiei de COVID-19 și să planifice următorul an școlar pe baza nevoilor elevilor și ale cadrelor didactice.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, responsabilă cu Centrul Comun de Cercetare, a declarat: „Pandemia de COVID-19 a provocat cea mai puternică perturbare a educației din istoria recentă a Europei, majoritatea activităților de predare și învățare fiind transferate în mediul online. Multe cadre didactice și mulți elevi au folosit acum pentru prima dată numai tehnologii digitale pentru a preda și a învăța.

Instrumentul SELFIE actualizat va ajuta școlile să reflecteze asupra modului în care gestionează situația și asupra măsurilor pe care le pot lua pentru a folosi în mod optim aceste tehnologii, astfel încât să maximizeze oportunitățile de învățare pentru copiii noștri.” Instrumentul SELFIE (Self-reflection on Effective Learning by Fostering the use of Innovative Educational Technologies) este gratuit, ușor de utilizat și poate fi adaptat. Orice școală interesată se poate înscrie pe platformă și poate să utilizeze instrumentul SELFIE.

Acesta colectează opinii anonime din partea elevilor, a cadrelor didactice și a directorilor unităților de învățământ pentru a prezenta o imagine sintetică a punctelor forte și a punctelor slabe ale școlii în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale. De la lansarea sa în 2018, peste 7 000 de școli și aproape 700 000 de utilizatori din 57 de țări au folosit instrumentul SELFIE. Acesta este disponibil în 31 de limbi, inclusiv în toate cele 24 de limbi ale UE. Instrumentul SELFIE se numără printre cele 11 acțiuni ale Planului de acțiune pentru educația digitală  al Comisiei Europene, care este în curs de actualizare în urma organizării unei consultări publice, pentru a trage învățăminte din criza provocată de pandemia de COVID-19 și pentru a sprijini educația și formarea prin transformarea digitală pe termen lung. Pentru informații suplimentare cu privire la această nouă versiune a instrumentului SELFIE, vă rugăm să consultați site-ul web al JRC.

(ec.europa.eu)

Banca Europeană de Investiții investește 30 de milioane de euro pentru a sprijini strategia de inovare a EryDel. Obiectivul acestei companii italiene de biotehnologie este dezvoltarea și comercializarea de terapii derivate din tehnologia sa care utilizează globule roșii pentru tratarea bolilor rare. Cel mai avansat produs al EryDel, în prezent în curs de dezvoltare, urmărește să trateze „Ataxia-telangiectazia”, o boală neurodegenerativă rară care provoacă un handicap grav la copii.

Finanțarea este asigurată prin Fondul european pentru investiții strategice, pilonul principal al Planului de investiții pentru Europa. Comisarul pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a declarat: „Planul de investiții pentru Europa are un istoric foarte bun în ceea ce privește identificarea și sprijinirea întreprinderilor inovatoare din domeniul tehnologiilor. Datorită faptului că finanțăm compania EryDel din Italia și tehnologiile sale de ultimă generație în domeniul globulelor roșii, vom contribui la extinderea limitelor în ceea ce privește tratamentul bolilor rare în beneficiul pacienților din Europa și din lume.”

Se preconizează că proiectele și acordurile aprobate în cadrul planului de investiții vor mobiliza investiții în valoare de 514 miliarde de euro, din care 78,6 miliarde de euro de investit în Italia.

(ec.europa.eu)

Comisia Europeană a concluzionat că o subvenție directă acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei (aproximativ 1 milion de euro), destinată Aeroportului Timișoara, respectă normele UE privind ajutorul de stat. Măsura urmărește să compenseze pagubele suferite de aeroport ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Din cauza măsurilor puse în aplicare de România pentru a limita răspândirea coronavirusului începând din 16 martie 2020, companiile aeriene care operează pe aeroportul din Timișoara au trebuit să reducă treptat numărul de zboruri regulate, până la încetarea totală a operațiunilor de zbor la 25 martie 2020. Din acest motiv, aeroportul a suferit pierderi importante din exploatare. Abia la 17 iunie 2020 au fost eliminate măsurile restrictive, iar operațiunile de trafic aerian au început să fie reluate.

Scopul sprijinului public notificat de România, care ia forma unei subvenții directe, este acela de a compensa Aeroportul Timișoara pentru pierderile suferite ca urmare a suspendării zborurilor din cauza pandemiei de coronavirus în perioada 16 martie -16 iunie 2020. Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene  (TFUE), care îi permite să aprobe măsuri de ajutoare de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite companii în cazul unor prejudicii cauzate în mod direct de evenimente excepționale, precum pandemia de coronavirus. Comisia a constatat că măsura ar compensa prejudiciul legat în mod direct de pandemie.

De asemenea, aceasta a constatat că măsura este proporțională, întrucât compensația avută în vedere nu depășește ceea ce este necesar pentru repararea prejudiciului. Prin urmare, Comisia a concluzionat că schema este conformă cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Mai multe informații cu privire la acțiunile întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.57178 în Registrul ajutoarelor de stat de pe pagina de internet a DG Concurență de îndată ce vor fi soluționate eventualele aspecte legate de confidențialitate.

(ec.europa.eu)

Exporturile UE către Vietnam vor fi supuse unor taxe mai mici începând de mâine, 1 august. Acesta este efectul imediat al intrării în vigoare a acordului comercial UE-Vietnam, care, în ultimă instanță, va elimina taxele vamale pentru 99 % din mărfurile comercializate între cele două părți. Totodată, desfășurarea activităților comerciale în Vietnam se va simplifica pentru întreprinderile europene: acestea vor fi acum în măsură să investească și să depună oferte pentru contracte publice, beneficiind de șanse egale în raport cu concurenții lor locali. În cadrul noului acord, beneficiile economice sunt însoțite de garanții privind respectarea drepturilor lucrătorilor, protecția mediului și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, prin dispoziții ferme în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, care sunt obligatorii din punct de vedere juridic și executorii.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „În prezent, economia europeană trebuie să profite de orice ocazie de a-și recăpăta forța după criza provocată de coronavirus. Acordurile comerciale, precum cel cu Vietnamul care intră în vigoare astăzi, le oferă întreprinderilor noastre șansa de a avea acces la noi piețe emergente și de a crea locuri de muncă pentru europeni. Am convingerea fermă că acest acord va oferi în același timp cetățenilor din Vietnam oportunitatea de a avea o economie mai prosperă, de a asista la o schimbare pozitivă și de a se bucura de drepturi mai puternice ca lucrători și cetățeni în propria lor țară.”

Comisarul pentru comerț, Phil Hogan, a comentat: „Vietnamul face parte dintr-un club de 77 de țări care desfășoară schimburi comerciale cu UE în condiții preferențiale convenite bilateral. Acordul consolidează legăturile economice ale UE cu regiunea dinamică a Asiei de Sud-Est și are un potențial economic important care va contribui la redresare după criza provocată de coronavirus. În același timp, acordul dovedește că politica comercială poate fi un catalizator al progresului. Datorită discuțiilor noastre comerciale, Vietnamul a depus deja multe eforturi pentru a-și îmbunătăți situația în materie de drepturi ale lucrătorilor și am încredere că va continua aplicarea reformelor, atât de necesare.”

Acordul UE-Vietnam este cel mai cuprinzător acord comercial încheiat de UE cu o țară în curs de dezvoltare. Acesta ia pe deplin în considerare nevoile de dezvoltare ale Vietnamului, acordând acestei țări o perioadă de timp mai lungă, de 10 ani, pentru a elimina taxele vamale aplicate importurilor din UE. Cu toate acestea, multe dintre produsele importante de export ale UE, cum ar fi produsele farmaceutice, chimice sau utilajele, vor beneficia de condiții de import scutite de taxe vamale încă de la intrarea în vigoare a acordului. Pentru produsele agroalimentare, cum ar fi carnea de vită sau uleiul de măsline, taxele vor fi eliminate peste trei ani, în timp ce pentru produsele lactate, fructe și legume, acestea vor dispărea în maximum cinci ani. Dispozițiile cuprinzătoare privind cooperarea sanitară și fitosanitară vor permite îmbunătățirea accesului pe piață pentru întreprinderile din UE, prin proceduri mai transparente și mai rapide. Acordul conține, de asemenea, dispoziții specifice pentru eliminarea barierelor de reglementare pentru exporturile de autovehicule din UE și asigură protecție împotriva imitațiilor pentru 169 de produse alimentare și băuturi europene tradiționale (precum brânza Roquefort, vinurile de Porto și Jerez, crema de whisky Irish Cream sau șunca Prosciutto di Parma) recunoscute ca indicații geografice.

În același timp, acordul comercial exprimă un angajament puternic din partea ambelor părți față de protecția mediului și drepturile sociale. Acesta stabilește standarde înalte în domeniul protecției muncii, a mediului și a consumatorilor și garantează că nu există o „uniformizare la un nivel inferior” pentru a promova comerțul sau a atrage investiții.

În cadrul acordului, cele două părți s-au angajat să ratifice și să implementeze cele opt convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și să respecte, să promoveze și să pună efectiv în aplicare principiile OIM privind drepturile fundamentale la locul de muncă; să implementeze Acordul de la Paris, precum și alte acorduri internaționale în domeniul mediului și să acționeze în favoarea conservării și a gestionării sustenabile a faunei sălbatice, a biodiversității, a activităților forestiere și pescărești; precum și să implice societatea civilă în monitorizarea implementării acestor angajamente de către ambele părți. Vietnamul a înregistrat deja progrese cu privire la aceste angajamente prin ratificarea, în iunie 2019, a Convenției nr. 98 a OIM privind negocierile colective și, în iunie 2020, a Convenției nr. 105 a OIM privind munca forțată. De asemenea, a adoptat un cod revizuit al muncii în noiembrie 2019 și a confirmat că va ratifica până în 2023 ultima convenție fundamentală a OIM rămasă privind munca forțată.

Acordul comercial include, de asemenea, o legătură instituțională și juridică cu Acordul de parteneriat și cooperare UE-Vietnam, permițând luarea de măsuri corespunzătoare în cazul unor încălcări grave ale drepturilor omului.

Intrarea în vigoare a acordului comercial a fost precedată de aprobarea acestuia de către statele membre ale UE în cadrul Consiliului și de semnarea sa în iunie 2019, precum și de aprobarea Parlamentului European în februarie 2020.

Context

Vietnamul este cel de-al doilea partener comercial al UE ca mărime din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), după Singapore, înregistrând un comerț cu mărfuri în valoare de 45,5 miliarde de euro în 2019 și cu servicii în valoare de 4 miliarde de euro (2018).

Principalele exporturi ale UE către Vietnam sunt produse de înaltă tehnologie, inclusiv mașini și echipamente electrice, aeronave, vehicule și produse farmaceutice. Principalele exporturi ale Vietnamului către UE sunt produse electronice, încălțăminte, produse textile și de îmbrăcăminte, cafea, orez, fructe de mare și mobilier.

Cu un total al investițiilor străine directe în valoare de 7,4 miliarde de euro (2018), UE este unul dintre cei mai mari investitori străini din Vietnam. Majoritatea investițiilor UE se realizează în industria prelucrătoare și în industria producătoare.

Acordul cu Vietnamul este cel de al doilea acord comercial încheiat de UE cu un stat membru al ASEAN, după recentului acord cu Singapore. Este o etapă importantă în relațiile UE cu Asia, adăugându-se la acordurile deja existente cu Japonia și Republica Coreea.

(ec.europa.eu)

În scrisorile adresate miniștrilor UE responsabili cu politica de coeziune, comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, și comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, au clarificat modul în care statele membre pot utiliza fondul REACT-EU. Fondul face parte din instrumentul de redresare Next Generation EU și se va concentra pe susținerea rezilienței pieței forței de muncă, sprijinirea locurilor de muncă, a IMM-urilor și a familiilor cu venituri mici, precum și pe stabilirea unor baze viabile pentru tranzițiile digitală și verde și pentru o redresare socioeconomică durabilă.

În cadrul reuniunii la nivel înalt a Consiliului European din 17-21 iulie, șefii de stat sau de guvern din UE au convenit să aloce fondului un buget de 47,5 miliarde de euro. Acest acord nu constituie sfârșitul procesului legislativ, dar, pentru a asigura o redresare rapidă în contextul crizei provocate de coronavirus, este important ca statele membre să treacă la o programare rapidă a resurselor.

Comisarul Ferreira a declarat: „Resursele din cadrul inițiativei REACT-EU vor avea o importanță crucială în următorii 3 ani pentru redresarea economiei care suferă efectele crizei provocate de coronavirus. Le recomandăm statelor membre să profite de această ocazie în modul cel mai productiv și eficient pentru o redresare solidă, verde, digitală și caracterizată prin coeziune.”

Comisarul Schmit a adăugat: „REACT-EU va fi o resursă importantă pentru abordarea provocărilor legate de locurile de muncă și incluziunea socială în aceste vremuri de perturbări fără precedent. Comisia este pregătită să sprijine statele membre în ceea ce privește maximizarea valorii adăugate a acestei resurse.”

Pentru punerea în practică rapidă a inițiativei REACT-EU, statele membre ar trebui să urmeze recomandările prevăzute în scrisorile Comisiei: să vizeze zonele geografice cel mai grav afectate de pandemie și care sunt cel mai puțin reziliente, să ia în considerare recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european și să respecte principiul parteneriatului. Resursele REACT-EU ar trebui să fie mobilizate și pentru proiecte care sprijină obiectivele UE în materie de climă. De asemenea, proiectele ar trebui atât să abordeze consecințele pandemiei, cât și să faciliteze tranziția către o economie și societăți verzi și digitale care să fie mai reziliente.

(ec.europa.eu)

Comisia Europeană a aprobat cererea de înscriere a vinului „Adamclisi” din România în Registrul denumirilor de origine protejate (DOP). „Adamclisi” este o denumire care se referă la vinuri albe, roze și roșii produse într-o zonă viticolă foarte veche din regiunea Dobrogei. Datorită caracteristicilor pedologice și climatice, vinurile produse în zonă au arome în general fructate și corpolență medie.

stfel, numărul vinurilor românești protejate la nivelul UE (DOP, IGP, IG) va ajunge la 53.

Această nouă denumire se va adăuga celor 1.170 de denumiri de origine protejate vinicole înregistrate deja. Lista acestora este disponibilă în baza de date eAmbrosia.

Produsele cu certificarea DOP sunt cele care au cea mai puternică legătură cu regiunea din care provin. Alte certificări mai sunt indicație geografică protejată (IGP) sau indicație georgrafică (IG).

Pentru mai multe informații, puteți consulta și paginile privind politica de calitate.

(ec.europa.eu)

Consiliul European pentru Inovare (CEI) a acordat peste 307 milioane de euro  unui număr de 64 de întreprinderi nou-înființate și IMM-uri inovatoare care contribuie la realizarea obiectivelor Pactului verde european și ale Planului de redresare pentru Europa. Propunerile câștigătoare variază, de la soluții de pionierat pentru sectoarele auto, aerospațial și maritim, până la tehnologiile materialelor avansate și ale internetului obiectelor. Din partea României, o întreprindere din Brașov se află pe lista proiectelor alese pentru a benefica de finanțare.

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat: Consiliul European pentru Inovare susține antreprenorii vizionari care creează soluții transformatoare la provocări societale și de mediu presante, sprijinind Pactul verde european și Planul de redresare pentru Europa. Aceste întreprinderi nou-înființate și IMM-uri urmează să se extindă, să genereze locuri de muncă și creștere economică și să ofere Europei o poziție de lider mondial în materie de tehnologii și soluții verzi. Sunt mândră, de asemenea, să constat că există un nivel mai ridicat de incluziune, având în vedere numărul mai mare de femei inovatoare și răspândirea geografică pe întregul teritoriu al Europei”.

Peste o treime dintre societățile selectate sunt conduse de președinți-directori generali de sex feminin, ceea ce reprezintă o creștere substanțială (o triplare) față de rundele de finanțare anterioare din partea CEI. Această creștere este consecința unei măsuri-pilot introduse pentru prima dată pentru obținerea de finanțare din partea CEI, care a garantat faptul că cel puțin un sfert dintre întreprinderile invitate la interviurile finale au avut directori generali de sex feminin.

 Întreprinderile își au sediul într-un număr mare de țări, inclusiv în 17 state membre ale UE. Astfel, aceasta a devenit, până în prezent, cea mai diversificată cerere de propuneri din partea CEI din punct de vedere geografic. În plus, CEI a acordat un număr de 562 de mărci de excelență „Pactul verde” unor întreprinderi nou-înființate și IMM-uri ale căror propuneri au îndeplinit criteriile, dar nu au putut fi finanțate din cauza bugetului limitat, pentru a le ajuta să acceseze fonduri din alte surse.  

(ec.europa.eu)

Comunicat de presă al Comisiei Europene și al președinției germane a Consiliului UE

Astăzi, 24 iulie, statele membre ale UE, cu sprijinul Comisiei Europene și al ENISA, Agenția UE pentru Securitate Cibernetică, au publicat un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a setului de instrumente comun al UE cuprinzând măsuri de atenuare, care a fost convenit de statele membre și aprobat printr-o comunicare a Comisiei în ianuarie 2020. Setul de instrumente prezintă o abordare comună bazată pe evaluarea obiectivă a riscurilor identificate și pe adoptarea unor măsuri proporționale de atenuare vizând combaterea riscurilor în materie de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generație de rețele mobile.

Chiar dacă în multe state membre lucrările pe această temă sunt încă în derulare, raportul indică faptul că toate statele membre au lansat un proces de revizuire și de consolidare a măsurilor de securitate aplicabile rețelelor 5G, demonstrându-și astfel angajamentul față de abordarea coordonată definită la nivelul UE. Raportul examinează, pentru fiecare dintre măsurile cuprinse în setul de instrumente, progresele înregistrate de la adoptarea acestuia, trecând în revistă ceea ce s-a realizat deja și identificând domeniile în care nu au fost încă puse în aplicare măsuri.

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Introducerea neîntârziată a rețelelor 5G este o chestiune de o importanță strategică pentru toate statele membre, deoarece poate oferi noi oportunități întreprinderilor și poate transforma sectoarele noastre critice, în beneficiul cetățenilor europeni. Garantarea securității acestor rețele reprezintă pentru noi toți o prioritate și o responsabilitate comune. Acest raport arată că, deși am realizat progrese notabile, rămân încă multe de făcut.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Este mai important ca oricând să asigurăm un nivel ridicat de securitate în momentul introducerii rețelelor 5G în întreaga UE, date fiind nevoile crescânde ale economiilor noastre în materie de infrastructuri digitale, după cum a demonstrat criza provocată de pandemia de COVID-19. Împreună cu statele membre, ne angajăm să punem în aplicare măsuri solide, în mod coordonat, nu numai pentru a asigura securitatea cibernetică a rețelelor 5G, ci și pentru a ne consolida autonomia tehnologică. Raportul de astăzi reafirmă angajamentul nostru și evidențiază domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare și o vigilență sporită.”

Ministrul federal german al economiei și energiei, Peter Altmaier, a declarat: „Introducerea rețelelor 5G le va oferi atât întreprinderilor, cât și societății oportunități complet noi. Având în vedere importanța tehnologiei 5G ca infrastructură critică pentru viitoarele tehnologii, este esențial ca această infrastructură să poată fi introdusă rapid și în condiții de siguranță în toate statele membre. Raportul privind setul de instrumente pentru securitatea rețelelor 5G arată că suntem pe drumul cel bun.”

Horst Seehofer, Ministrul federal german al afacerilor interne, construcțiilor și comunității, a declarat: „Integritatea rețelelor de telecomunicații este o parte esențială a arhitecturii de securitate în toate statele membre. Toate riscurile – atât cele tehnice, cât și cele care nu sunt de natură tehnică – trebuie să fie reduse cât mai mult cu putință. Raportul privind progresele înregistrate în ceea ce privește setul de instrumente al UE pentru securitatea rețelelor 5G demonstrează că abordarea comună este cea mai bună modalitate de a sincroniza pe cât posibil măsurile naționale.”

Este esențial să asigurăm reziliența rețelelor 5G pentru societatea noastră, întrucât această tehnologie nu va avea un impact numai asupra comunicațiilor digitale, ci și asupra unor sectoare critice precum energia, transporturile, sectorul bancar și cel al sănătății, precum și asupra sistemelor de control industrial. Rețelele 5G vor transmite informații sensibile și vor servi drept infrastructură pentru sistemele de siguranță care vor depinde de ele. Actorii de pe piață sunt, în mare parte, responsabili pentru introducerea în condiții de siguranță a tehnologiei 5G, iar statele membre sunt competente în materie de securitate națională – cu toate acestea, pentru ca întreprinderile și cetățenii din UE să poată valorifica pe deplin toate beneficiile noii tehnologii în mod securizat, un efort colectiv și punerea în aplicare coordonată a măsurilor corespunzătoare sunt fundamentale.

Într-adevăr, punerea în aplicare a setului de instrumente este rezultatul eforturilor colective și al voinței puternice a tuturor statelor membre, a Comisiei și a ENISA de a coopera pentru a face față provocărilor în materie de securitate aferente rețelelor 5G și de a asigura continuitatea deschiderii pieței unice digitale. În setul de instrumente, statele membre au convenit să consolideze cerințele de securitate printr-un posibil set de măsuri recomandate și în special să evalueze profilurile de risc ale furnizorilor, să aplice restricții pertinente furnizorilor considerați a prezenta un risc ridicat (inclusiv să aplice excluderile necesare în ceea ce privește activele considerate a fi critice și sensibile, cum ar fi funcțiile centrale de rețea) și să pună în practică strategii menite să asigure diversificarea vânzătorilor.

Principalele perspective asupra raportului privind setul de instrumente al UE pentru securitatea rețelelor 5G

Raportul de astăzi analizează progresele înregistrate în punerea în aplicare la nivel național a măsurilor prevăzute în setul de instrumente și trage o serie de concluzii.

• S-au înregistrat deja progrese satisfăcătoare în ceea ce privește unele dintre măsurile prevăzute în setul de instrumente, și anume în următoarele domenii:

o Competențele autorităților naționale de reglementare a securității rețelelor 5G au fost sau sunt în curs de consolidare în marea majoritate a statelor membre, inclusiv competențele de a reglementa achiziționarea de echipamente și servicii de rețea de către operatori.

o Măsurile vizând restricționarea participării furnizorilor în funcție de profilul lor de risc sunt deja în vigoare în câteva state membre și se află într-un stadiu avansat de pregătire în multe alte state membre. Raportul le solicită celorlalte state membre să continue pe această cale și să finalizeze acest proces în lunile următoare. În ceea ce privește domeniul de aplicare precis al acestor restricții, raportul subliniază importanța examinării rețelei în ansamblu și a abordării elementelor centrale, precum și a altor elemente critice și foarte sensibile, inclusiv funcțiile de gestionare și rețeaua de acces radio, precum și a impunerii de restricții și asupra altor active esențiale, cum ar fi zonele geografice delimitate, administrația publică sau alte entități critice. Pentru operatorii care au încheiat deja contracte cu vânzători care prezintă un risc ridicat, ar trebui să se instituie perioade de tranziție.

Cerințele privind securitatea și reziliența rețelelor pentru operatorii de rețele mobile sunt revizuite în majoritatea statelor membre. Raportul subliniază importanța asigurării faptului că aceste cerințe sunt consolidate, că urmează cele mai avansate practici și că punerea lor în aplicare de către operatori este efectiv auditată și realizată.

• Pe de altă parte, unele măsuri se află într-un stadiu mai puțin avansat de punere în aplicare, în special în următoarele domenii:

o Sunt necesare progrese urgente pentru reducerea riscului de dependență față de furnizorii cu risc ridicat, inclusiv pentru reducerea dependențelor la nivelul Uniunii. Acest demers ar trebui să se bazeze pe un inventar riguros al lanțului de aprovizionare a rețelelor și presupune monitorizarea evoluției situației.

o Au fost identificate provocări în ceea ce privește conceperea unor strategii adecvate multi-furnizor și aplicarea lor de către diferiții MNO (operatori de rețele mobile) sau la nivel național din cauza unor dificultăți tehnice sau operaționale (de exemplu, lipsa interoperabilității, dimensiunea țării).

o În ceea ce privește examinarea investițiilor străine directe, ar trebui luate măsuri pentru introducerea fără întârziere a mecanismului de examinare a ISD în 13 state membre în care acest mecanism nu este încă în vigoare, având în vedere faptul că, din octombrie 2020, va începe să se aplice cadrul UE de examinare a investițiilor. Aceste mecanisme de examinare ar trebui să se aplice evoluțiilor investițiilor care ar putea afecta lanțul valoric în domeniul 5G, ținând seama de obiectivele setului de instrumente.

Pe viitor, raportul recomandă, de asemenea, ca autoritățile statelor membre:

• să facă schimb de mai multe informații privind provocările, bunele practici și soluțiile pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în setul de instrumente;
• să continue monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a setului de instrumente,
• precum și să continue să colaboreze cu Comisia pentru a pune în aplicare acțiunile la nivelul UE enumerate în setul de instrumente, inclusiv în domeniul standardizării și al certificării, al instrumentelor de apărare comercială și al normelor de concurență, pentru a evita efectele de denaturare a concurenței pe piața furnizării tehnologiei 5G. De asemenea, investițiile în capacitățile UE în ceea ce privește tehnologiile 5G și post-5G și asigurarea finanțării din fonduri publice a proiectelor 5G țin seama de riscurile în materie de securitate cibernetică.

Următoarele etape

Comisia va continua să colaboreze cu statele membre și cu ENISA în cadrul Grupului de cooperare NIS, pentru a monitoriza implementarea setului de instrumente și pentru a asigura eficacitatea și coerența aplicării sale. Grupul va promova, de asemenea, alinierea abordărilor naționale, prin schimburi de experiență și prin colaborarea cu Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC). Ca parte a punerii în aplicare a recomandării Comisiei adoptate anul trecut, statele membre, în cooperare cu Comisia, ar trebui să evalueze, până la 1 octombrie 2020, efectele recomandării și să determine dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Această evaluare ar trebui să țină seama de rezultatul evaluării coordonate la nivelul UE a riscurilor, care a fost publicată în octombrie 2019, precum și de eficacitatea măsurilor prevăzute în setul de instrumente.

Context

În martie 2019, în urma unei solicitări a Consiliului European privind o abordare concertată a securității rețelelor 5G, Comisia a adoptat o Recomandare privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G. Comisia a invitat statele membre să finalizeze evaluările naționale ale riscurilor, să revizuiască măsurile naționale și să colaboreze la nivelul UE pentru a realiza o evaluare coordonată a riscurilor și un set comun de măsuri de atenuare.

Pe baza evaluării riscurilor efectuată de către statele membre la nivel național, Raportul privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor referitoare la securitatea cibernetică a rețelelor 5G, prezentat în octombrie 2019, a identificat principalele amenințări și principalii actori care generează amenințări, activele cele mai sensibile, principalele vulnerabilități, precum și o serie de riscuri strategice.

În completarea acestui raport și cu scopul de a servi drept contribuție suplimentară la setul de instrumente al UE, ENISA a realizat o cartografiere a situației amenințărilor, constând într-o analiză detaliată a anumitor aspecte tehnice, în special identificarea activelor rețelei și a amenințărilor la adresa acestora.

În ianuarie 2020, statele membre, prin intermediul Grupului de cooperare NIS, au adoptat setul de instrumente al UE, o panoplie de măsuri de atenuare a riscurilor. În aceeași zi, Comisia a adoptat o comunicare prin care a aprobat setul de instrumente, subliniind importanța punerii sale în aplicare efective și rapide și a invitat statele membre să întocmească un raport privind punerea sa în aplicare până la 30 iunie 2020; raportul a fost, așadar, publicat astăzi.

(ec.europa.eu)

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind protecția informațiilor confidențiale de către instanțele naționale în cadrul procedurilor de asigurare a respectării legislației UE în materie de concurență la nivel privat.

Aceasta vine ca urmare a unei consultări publice specifice, lansată de Comisie la 29 iulie 2019, prin care părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile cu privire la proiectul de comunicare. Pe parcursul consultării publice, Comisia a primit contribuții de la diverse părți interesate care au confirmat necesitatea unor orientări suplimentare în ceea ce privește divulgarea elementelor de probă.

Directiva privind acțiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust ajută cetățenii și întreprinderile care sunt victime ale încălcării normelor antitrust ale UE să ceară despăgubiri.

În această privință, este probabil ca instanțele naționale să primească cereri de divulgare a elementelor de probă care conțin informații confidențiale. Conform Directivei privind acțiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust, statele membre trebuie să se asigure că instanțele naționale au competența de a dispune divulgarea acestor elemente de probă, cu condiția ca cererea pentru acordarea de despăgubiri să fie plauzibilă, elementele de probă solicitate să fie relevante, iar cererea de divulgare să fie proporțională. În cazul în care aceste condiții sunt îndeplinite, iar măsurile de protecție a informațiilor confidențiale sunt în vigoare, instanțele naționale pot dispune divulgarea probelor. În același timp, în conformitate cu Directiva privind acțiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust, statele membre trebuie să se asigure că instanțele naționale dispun de măsuri eficace de protejare a unor astfel de informații confidențiale.

Între legislațiile naționale pot exista diferențe în ceea ce privește accesul la informațiile confidențiale și protecția acestora. Este foarte important ca instanțele naționale să găsească un bun echilibru între dreptul reclamanților de a avea acces la informații relevante și dreptul uneia dintre părți de a-și proteja informațiile confidențiale.

Pentru a sprijini instanțele naționale în îndeplinirea acestei sarcini, Comisia a adoptat o comunicare prin care urmărește să ofere instanțelor naționale orientări practice în ceea ce privește selectarea unor măsuri de protecție eficace, luând în considerare, printre altele, circumstanțele specifice ale cazului, tipul de informații solicitate, amploarea informațiilor urmând a fi divulgate, părțile implicate și relațiile vizate, precum și eventualele sarcini administrative și implicații în materie de costuri.

Comunicarea prezintă o serie de măsuri (de exemplu expurgări, cercuri de confidențialitate, consultarea unor experți, audieri cu ușile închise) la care instanțele naționale pot recurge, în funcție de cadrul lor procedural, pentru a proteja informațiile confidențiale în contextul cererilor de divulgare atât pe parcursul procedurii, cât și după închiderea acesteia; comunicarea precizează, de asemenea, modul și momentul în care astfel de măsuri ar putea fi eficace.

Aceasta nu are un caracter obligatoriu pentru instanțele naționale și nu modifică normele procedurale aplicabile procedurilor civile în diferitele state membre.

(ec.europa.eu)

UE sprijină redresarea economică în toate statele membre prin injectarea a aproape 2,2 miliarde EUR în 140 de proiecte-cheie de transport.

În cazul României, Uniunea Europeană investește aproape 118 milioane de euro în cadrul a 10 astfel de proiecte. Acestea vor contribui la construirea pe întregul continent a legăturilor de transport care lipsesc, vor sprijini transportul sustenabil și vor crea locuri de muncă. Proiectele vor beneficia de finanțare prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), schema de granturi a UE pentru infrastructura de transport.

• Modernizarea liniei de cale ferată Gara de Nord București – Aeroportul Internațional Henri Coandă

Legătura directă dintre Gara de Nord București – Aeroportul Internațional Henri Coandă va încuraja mai mulți cetățeni să călătorească către aeroport cu trenul.

Finanțare UE: €48.4 millioane

• Modernizarea liniei de cale ferată Coslariu – Cluj-Napoca (studiu de fezabilitate)

Proiectul de modernizare va analiza condiția actuală a liniei de cale ferată pentru a identifica zonele cu deficiențe și pentru a realiza un studiu de fezabilitate ce va ajuta la pregătirea pașilor necesari pentru urmatoarele etape ale proiectului.

Finanțare UE: €9.4 millioane

• Modernizarea liniei de cale ferată București – Craiova (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferată București – Craiova. Partenerii vor analiza starea curentă a liniei de cale ferată pentru a identifica zonele cu deficiențe. Un studiu de fezabilitate va fi realizat, pregătind calea pentru următoarele etape ale proiectului.

Finanțare UE: €17.4 millioane

• Modernizarea liniei de cale ferată Apahida – Suceava (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferată dintre Apahida și Suceava. Acest proiect va analiza starea curentă a liniei de cale ferată pentru a identifica zonele cu deficiențe și va realiza un studiu de fezabilitate ce va pregăti calea pentru următoarele etape ale proiectului.

Finanțare UE: €26.7 millioane

• Modernizarea liniilor și instalațiilor de cale ferată de la Complexul Feroviar București Nord (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea subsistemele de cale ferată (șinele și instalațiile) din cadrul Complexului Feroviar București Nord, prin implementarea unui sistem ce asigură interoperabilitate. Partenerii vor analiza starea curentă a infrastructurii feroviare pentru a identifica deficiențele acesteia. Un studiu de fezabilitate va fi realizat pentru a pregăti calea pentru următoarele etape ale proiectului.

Finanțare UE: €4.3 millioane

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „Contribuția UE în cuantum de 2,2 miliarde EUR la această infrastructură de transport esențială va contribui la impulsionarea redresării; ne așteptăm ca această contribuție să genereze investiții în valoare de 5 miliarde EUR. Investim în diferite tipuri de proiecte, cum ar fi transportul pe căi navigabile interioare, conexiunile multimodale, combustibilii alternativi sau infrastructura feroviară de mari dimensiuni. Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) este unul dintre instrumentele noastre esențiale pentru crearea unui sistem de transport rezilient și rezistent la crize, care este vital în prezent, dar și pe termen lung.”

Prin intermediul acestui buget UE își va îndeplini obiectivele în materie de climă prevăzute de Pactul verde european. Se pune un accent deosebit pe proiectele care consolidează rețeaua feroviară, inclusiv legăturile transfrontaliere și conexiunile cu porturi și aeroporturi. Transportul pe căile navigabile interioare este stimulat printr-o capacitate mai mare și prin conexiuni multimodale mai bune la rețelele rutiere și feroviare. În sectorul maritim se acordă prioritate proiectelor de transport maritim pe distanțe scurte, bazate pe combustibili alternativi, precum și instalării de surse de alimentare la țărm cu energie electrică în vederea reducerii emisiilor provenite de la navele care staționează în porturi.

UE va sprijini 55 de proiecte de infrastructură feroviară care vizează rețeaua centrală transeuropeană de transport (TEN-T) cu un cuantum total de 1,6 miliarde EUR. Printre aceste proiecte se numără proiectul Rail Baltica, care integrează statele baltice în rețeaua feroviară europeană, precum și tronsonul transfrontalier al liniei de cale ferată dintre Dresda (Germania) și Praga (Cehia).

UE va sprijini, de asemenea, trecerea la combustibili mai ecologici pentru transporturi (19 proiecte), cu aproape 142 milioane EUR. O serie de proiecte implică transformarea navelor astfel încât acestea să poată funcționa cu gaz natural lichefiat (GNL), precum și instalarea infrastructurii corespunzătoare în porturi.

În ceea ce privește transportul rutier, va fi dezvoltată infrastructura pentru combustibili alternativi, prin instalarea a 17 275 de puncte de încărcare în cadrul rețelei rutiere și prin introducerea a 355 de autobuze noi.

Nouă proiecte vor contribui la dezvoltarea unui sistem feroviar interoperabil în UE și la operarea continuă a trenurilor pe întregul continent prin intermediul Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS). Modernizarea locomotivelor și a liniilor de cale ferată cu sistemul european unificat de control și comandă al trenului va spori siguranța, va reduce timpul de călătorie și va optimiza utilizarea liniilor de cale ferată. Cele nouă proiecte vor beneficia de peste 49,8 milioane EUR.

Context

Proiectele au fost selectate pentru finanțare prin intermediul a două cereri de propuneri competitive lansate în octombrie 2019 (cererea obișnuită de propuneri MIE – Transporturi) și în noiembrie 2019 (cererea de propuneri privind mecanismul de finanțare mixtă pentru transporturi în cadrul MIE). Contribuția financiară a UE se acordă sub formă de granturi, cu diferite rate de cofinanțare, în funcție de tipul de proiect. Pentru 10 proiecte selectate în cadrul mecanismului de finanțare mixtă, sprijinul UE urmează să fie combinat cu o finanțare suplimentară din partea băncilor (prin intermediul unui împrumut, al unei datorii, al unui aport de capital sau prin orice altă formă de sprijin rambursabil).

Per ansamblu, în cadrul programului MIE sunt disponibile pentru granturi 23,2 miliarde EUR din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 în vederea cofinanțării de proiecte privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) în statele membre ale UE. Începând din 2014, primul an de programare pentru MIE, au fost lansate șase cereri de propuneri de proiecte (una pe an). În total, MIE a sprijinit până în prezent 794 de proiecte în sectorul transporturilor, în valoare totală de 21,1 miliarde EUR.

Următoarele etape

Pentru ambele cereri, după aprobarea de către statele membre ale UE a proiectelor selectate, Comisia va adopta decizii oficiale de finanțare în zilele următoare. Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA) a Comisiei va semna acordurile de grant cu beneficiarii proiectelor până în ianuarie 2021, cel târziu.

(ec.europa.eu)