Ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, detaliază doctrina nucleară franceză și în ce condiții disuasiunea franceză poate fi folosită de țările europene:
« Elementul nostru de descurajare nucleară este francez și așa va rămâne: de la proiectarea și producerea armelor noastre, până la punerea lor în aplicare prin decizie a Președintelui Republicii.
Protejează interesele vitale ale Franței, pe care numai șeful statului le poate defini: de aceea generalul de Gaulle dorea ca președintele Republicii să fie ales prin vot universal direct.
Din 1962, șefii de stat succesivi au răspuns cu toții la întrebarea dacă interesele noastre vitale sunt strict limitate la teritoriul național.
– Generalul de Gaulle în 1964 într-o instrucțiune adresată armatelor a precizat că Franța ar trebui „să se simtă amenințată de îndată ce teritoriile Germaniei Federale și Benelux au fost încălcate”.
– Președintele Mitterrand a spus în 1992 că descurajarea nucleară va fi „una dintre problemele majore în construirea unei apărări europene comune”.
– Președintele Chirac a spus în 1996: „dimensiunea europeană apare și în descurajarea noastră nucleară”.
– Președintele Hollande în 2015: „Definiția intereselor noastre vitale nu poate fi limitată doar la scară națională, deoarece Franța nu își concepe strategia de apărare în mod izolat, nici măcar în domeniul nuclear”.
@EmmanuelMacron face parte din această continuitate atunci când exprimă că interesele noastre vitale includ o „dimensiune europeană”.
Deci da: trebuie să răspundem la întrebările partenerilor noștri europeni despre ce este descurajarea noastră, ce poate însemna aceasta pentru ei și ce va rămâne.
Revenind la abordarea gaulistă, pe scurt.
Acest subiect merită seriozitate, rigoare și precizie, pe măsura gravității momentului în care trăim. Și rolul Franței.???????? »
